08/09/2026
Astăzi s-a stins colegul nostru, Ioan Baban, profesor de limba și literatura română, un dascăl care și-a legat o mare parte din viață de școala vasluiană și, în mod deosebit, de Liceul „Emil Racoviță”.
Născut la 6 august 1937, în Delești, județul Vaslui, Ioan Baban a urmat cursurile Liceului „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire, s-a întors la catedră, acolo unde avea să-și găsească una dintre vocațiile fundamentale ale vieții sale.
A fost profesor de limba și literatura română la Școala Generală Laza, apoi, la Vaslui, la Școala Generală nr. 1, Liceul Industrial nr. 1 „Ștefan Procopiu” și Liceul „Emil Racoviță”. Profesor competent și exigent, echilibrat și apropiat de elevi, s-a remarcat atât prin activitatea de la clasă, cât și prin pregătirea elevilor pentru concursurile literare. Pentru generațiile pe care le-a format, literatura nu a fost doar o disciplină de studiu, ci un mod de a înțelege lumea, frumusețea și omul.
După mai bine de două decenii petrecute la Liceul Industrial „Ștefan Procopiu”, în 1990 a devenit inspector școlar la Inspectoratul Școlar al Județului Vaslui, continuând să slujească școala cu aceeași rigoare, probitate și responsabilitate profesională.
Profesorul Ioan Baban a fost, în același timp, un om al literelor. Poet, prozator, eseist și publicist, a colaborat cu numeroase publicații și și-a construit, cu discreție și perseverență, propria operă. A publicat poezie și proză, între volumele sale numărându-se Dincolo de bine și rău, Norii cu melancolii, Ispite lirice, O istorie ciudată și romanul Tărâmul interzis. A realizat, de asemenea, un Dicționar cultural și literar dedicat autorilor, publicațiilor și societăților culturale vasluiene și a fost membru al Uniunii Scriitorilor – Filiala Iași.
În scrisul său se regăsesc sensibilitatea, luciditatea și exigența care l-au definit și ca profesor: un om atent la cuvânt, la nuanțe și la sensurile profunde ale existenței.
Astăzi, comunitatea școlii vasluiene pierde un profesor, un scriitor și un coleg care a aparținut unei generații de dascăli pentru care școala era mai mult decât o profesie – era o formă de a dărui și de a rămâne.
Îl vom păstra în memoria noastră prin generațiile de elevi pe care le-a format, prin cărțile pe care le-a lăsat și prin locul său în istoria Liceului „Emil Racoviță” și a culturii vasluiene.
Drum lin, domnule profesor Ioan Baban!
Cuvintele și amintirea celor pe care i-ați format vor continua să vă poarte mai departe.