Cristian I. Popa

Cea mai bună descriere pe care am auzit-o despre AI este aceea de “șurubelniță inteligentă”.

Un instrument care, cu fiecare model nou, cu fiecare iterație, devine tot mai capabil, tot mai util, tot mai inteligent. Iar diferența dintre cei care îl folosesc și cei care îl evită se va vedea în productivitate, viteză de lucru și capacitatea de a învăța mai repede.

Datele publicate de Microsoft pentru primul trimestru din 2026 arată că românii rămân în urmă când vine vorba de folosirea „șurubelniței inteligente”. Indicatorul măsoară ponderea populației de vârstă activă (persoanele între 15 și 64 de ani), care a folosit un produs de AI generativ în perioada analizată. Nu este o măsurătoare perfectă, dar este una dintre cele mai bune încercări de a vedea cine pune tehnologia la treabă.

La nivel global, 17,8% din populația activă folosește AI generativ. Dar AI-ul nu se răspândește uniform. Pătrunde mai repede acolo unde infrastructura, competențele digitale, deschiderea la nou și încrederea în tehnologie sunt deja solide. Iar distanța dintre fruntași și codași crește.

Și acum ajungem la partea incomodă: România apare pe ultimul loc între economiile Uniunii Europene incluse în clasamentul Microsoft. În timp ce aproape unul din doi irlandezi folosește deja aceste instrumente, iar în Ungaria, Polonia, Cehia sau Bulgaria aproape unul din trei, la noi vorbim despre mai puțin de unul din cinci oameni din populația activă (17,5%). Este un nivel mult sub țările din regiunea noastră, cele cu care concurăm în multe privințe.

Dar cel mai interesant paradox cred că este cel american. SUA construiesc mare parte din infrastructura, modelele și companiile care împing AI-ul înainte. Potrivit estimărilor, doar patru mari companii americane vor cheltui în 2026 aproape 700 de miliarde de dolari pe infrastructură AI. O dată și jumătate PIB-ul României. Și totuși, când vine vorba de adoptarea AI în rândul populației, SUA nu prinde top 20.

Eu cred că inteligența artificială este o inovație remarcabilă și nu ne permitem să ratăm acest tren.

De aceea consider că discuția importantă este mai puțin despre tehnologia în sine cât este despre cât de repede ajunge ea să fie folosită în mod obișnuit. Deci despre deschidere la nou și nivelul de educație, în special nivelul competențelor digitale.

Adoptarea reală nu se face prin strategii stufoase, comitete, grupuri de lucru, reglementări absurde sau dezbateri interminabile, se face cu oameni care descoperă că pot produce mai mult, mai repede, mai bine, cu costuri mai mici sau într-un timp mai redus. Cu alte cuvinte, mai eficient.

Evident că AI-ul nu va rezolva toate problemele României, nu este soluția magică la orice. Nu înlocuiește educația bună, infrastructura, capitalul sau disciplina muncii, însă le poate potența, amplifica. Este posibil să avem în față o nouă etapă a revoluției industriale. Iar într-o economie care are nevoie de productivitate ca de aer, ar fi o greșeală să nu profităm de oportunitatea oferită de AI.

073.

1.00.

Când imposibilul a devenit posibil: Nadia Comaneci.

Primul era numărul de concurs al unei fetițe de 14 ani din Onești. Al doilea era felul în care tabela electronică de la Montreal, în 1976, a încercat să afișeze ceea ce părea imposibil până atunci: nota 10. Aparatura era pregătită pentru competiții, pentru scoruri, pentru ierarhii. Nu era pregătită pentru perfecțiune. Nu era pregătită pentru Nadia Comăneci.

Pe 18 iulie 1976, Nadia Comăneci a obținut primul 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină. Până la finalul Jocurilor Olimpice, avea să primească de șapte ori nota perfectă. Legendar. A devenit legendă.

De atunci, numele Nadia Comăneci a rămas sinonim cu perfecțiunea. Nu doar în România, ci în memoria sportului mondial. Grație, eleganță, disciplină, talent, modestie și acea liniște rară a marilor campioni. O ambasadoare desăvârșită a sportului.

La 50 de ani de la această performanță incredibilă, Banca Națională a României marchează momentul lansând în circuitul numismatic, începând de astăzi, 28 mai 2026, o emisiune specială dedicată obținerii primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină. Emisiunea cuprinde o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat, cu valori nominale de 100 lei, 10 lei și 1 leu.

Ne onorează să o avem alături pe Nadia Comăneci și să rememorăm, prin această emisiune numismatică, un moment iconic, intrat de mult în patrimoniul internațional al sportului. Pentru marea campioană, Banca Națională a României a pregătit un moment special: oferirea celor trei monede aniversare și o expoziție dedicată performanței care a schimbat pentru totdeauna istoria gimnasticii.

Pentru BNR, este un privilegiu instituțional să omagieze performanța în forma sa perfectă și pe cea care a transformat Jocurile Olimpice într-o joacă de copii.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatică.

Două premiere la Banca Națională a României.

Ne-am bucurat să găzduim Super Chess Classic Romania 2026 la Muzeul Băncii Naționale a României: nouă zile de joc, nouă runde intense, cu 10 mari maeștri ai șahului mondial, în cadrul unui turneu de asemenea anvergură, care a confirmat încă o dată locul de prim-plan al Bucureștiului pe harta șahului internațional.

Îl felicit pe Vincent Keymer pentru câștigarea Super Chess Classic Romania 2026, dar și pe toți participanții pentru nivelul excepțional și spiritul competitiv demonstrat pe parcursul întregului turneu.
Am fost cu adevărat onorat să particip la festivitatea de premiere și să le strâng mâna tuturor maeștrilor prezenți.

Ediția din acest an a adus și un moment cu adevărat special pentru Grand Chess Tour: o partidă de 139 de mutări, desfășurată pe parcursul a peste 6 ore, devenită cea mai lungă din cei 11 ani de istorie ai circuitului.

O altă premieră a fost turneul în sine: primul turneu de șah găzduit de o bancă centrală. Iar legătura simbolică deosebită cu emisiunea numismatică prin care BNR a marcat, în urmă cu aproximativ jumătate de an, Centenarul Federației Române de Șah, nu putea fi mai potrivită.

Felicitări întregii echipe a Federației Române de Șah pentru organizarea acestui eveniment de excepție și în mod special, felicitări lui Gabriel Grecescu, secretarul general al Federației, cu care am interacționat îndeaproape și al cărui entuziasm, implicare și energie le admir.

Să fie șah!

Am avut onoarea să fac prima mutare din ziua I de competiție a turneului Super Chess Classic Romania 2026 alături de legendarul Garry Kasparov, numărul 1 mondial al șahului timp de peste 21 de ani. Dincolo de tabla de șah, Kasparov rămâne o voce puternică a libertății dar și un scriitor remarcabil.

Faptul că această competiție de referință este găzduită de Banca Națională a României, în Palatul Vechi din centrul istoric al Bucureștiului, îi oferă turneului un cadru simbolic, pe măsura prestigiului său internațional.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 15 mai 2026, a hotărât următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
• Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Tot în ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 19 mai 2026 ora 11.00.

O zi deosebită, alături de oameni pasionați, într-un loc special.

La zi mare, am participat cu bucurie, la Cluj, la vernisajul expoziției „Instituția monedei: istorie, artă și identitate națională”, alături de colegii de la Monetăria Statului și de reprezentanți de seamă ai autorităților publice.

Ziua a avut o semnificație cu atât mai mare pentru un subiect de care sunt apropiat: numismatica. La sediul Sucursalei Regionale Cluj a Băncii Naționale a României, într-un cadru cu totul aparte, am găzduit o dezbatere dedicată numismaticii românești, precum și Adunarea Generală a celei mai active asociații de profil, Asociația Pronumismatica.

În semn de apreciere pentru activitatea și rezultatele Asociației, dar și pentru pasiunea membrilor față de regalitate inclusiv legătura simbolică dintre identitatea vizuala a acesteia și figura Regelui Carol I, prezentă chiar pe logo-ul Pronumismatica, Banca Națională a României a oferit Asociației un exemplar „Specimen” al bancnotei premiate internațional cu tema „185 de ani de la nașterea lui Carol I”. Primul rege al României este până la urmă cel care a făcut posibilă numismatica românească modernă.

A fost, simbolic, o primă cărămidă pusă la temelia unei colecții proprii a Asociației, cu speranța că aceasta va fi clădită mai departe.

Nu ne rămâne decât să continuăm aceste eforturi și să ne aducem, fiecare, contribuția la un fenomen care marchează, pe monedă și în istorie, momentele care merită păstrate și reamintite în memoria colectivă.

O zi plină de emoții și amintiri de neuitat.

Ieri, 7 mai 2026, la exact 40 de ani de la noaptea magică de la Sevilla, Banca Națională a României a primit vizita campionilor europeni din 1986 precum si a Ministrului Apararii, în cadrul evenimentului de lansare a emisiunii numismatice dedicate triumfului Stelei București în Cupa Campionilor Europeni.

„Apărăăăă Duckadam! Suntem finaliști! Am câștigat Cupa! Cupa Campionilor Europeni este la București!”

Cuvintele care au rămas în istorie.

La 40 de ani distanță, vocea de neuitat a lui Teoharie Coca-Cosma răsună încă limpede în memoria oricărui microbist din România. Sunt cuvinte care au devenit parte din patrimoniul fotbalului românesc.

Pe 7 mai 1986, Steaua București a cucerit Everestul fotbalului, într-o finală cu FC Barcelona decisă la penalty-uri. Nu cred că o asemenea performanță va mai fi egalată prea curând de o echipă românească. Victoria Stelei va rămâne un reper, o legendă și o sursă de inspirație pentru generațiile viitoare.

Trecerea timpului nu trebuie să șteargă nimic din strălucirea acelei nopți. Tocmai din acest motiv, Banca Națională a României omagiază cea mai mare performanță a fotbalului românesc la nivel de club printr-o emisiune numismatică deosebită, constând într-o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat, dedicată eroilor de la Sevilla, cei care, într-o noapte de 7 mai 1986, pe un stadion Ramón Sánchez Pizjuán arhiplin, au scris istorie pentru România.

Aversul monedei din argint prezintă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2026”. Aversul monedei din tombac cuprat prezintă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „1 LEU” și anul de emisiune „2026”.

Reversul comun al monedelor din argint și tombac cuprat redă sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”. Tirajele maxime aprobate sunt de 4.000 de piese pentru moneda din argint și 4.000 de piese pentru moneda din tombac cuprat.

Numismatica scrie istoria pe monedă.

Aceste monede aniversare nu pot cuprinde, desigur, întreaga emoție a acelei nopți, tensiunea loviturilor de departajare, liniștea asurzitoare a spaniolilor din tribune la finalul meciului sau bucuria unei țări întregi. Aduc însă aminte și vor păstra în memorie o parte din miracolul acelei nopți de 7 mai. Iar pentru eroii de la Sevilla care au plecat dintre noi, această emisiune numismatică este și un gest de neuitare.

Joi, la sediul BNR, va avea loc un eveniment cu totul special de lansare a emisiunii numismatice: în cadru festiv, vom marca ocazia cm se cuvine și vom primi vizita campionilor europeni din 1986.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatică.

O bancă pentru o țară. 146 de ani de poveste

În 1880, la scurt timp după dobândirea Independenței, România cea tânără, abia ieșită din umbra imperiilor, avea ambiția de a intra definitiv în rândul statelor moderne europene. Dar pentru asta era nevoie de ceva mai mult decât teritoriu și entuziasm: era nevoie de credibilitate. Și credibilitatea, în epoca modernă, se construiește prin instituții solide.

La 17 aprilie 1880, prin publicarea în Monitorul Oficial a Legii pentru înființarea unei „bănci de scompt și circulațiune", lua naștere Banca Națională a României. A 16-a bancă centrală din lume, semn că România încerca să țină pasul cu marile transformări ale epocii.

BNR nu a fost rezultatul unei simple decizii administrative, ea a reprezentat împlinirea unei idei mai vechi a modernității românești. Rădăcinile sale coboară până în perioada pașoptistă, când revoluționarii cereau „o bancă națională, însă cu fonduri naționale”. După dobândirea Independenței, ideea ce evoluase trei decenii a prins forță și a devenit, în sfârșit, realitate.
Ion C. Brătianu înțelesese asta încă din 1861, când declara în Camera Deputaților: „Atât timp cât nu vom avea o bancă națională, nu vor dispărea crizele financiare din țară." Iar Eugeniu Carada, ctitorul instituției, a înțeles poate mai limpede decât oricine că independența națională câștigată la 1878 rămânea incompletă fără o monedă proprie și fără o bancă centrală care să o susțină.
Banca Națională a României a însemnat de la început mai mult decât credit, scont sau emisiune monetară. A însemnat disciplină, seriozitate, reputație. A pus ordine în circulația bănească, a întărit creditul și a dat statului român unul dintre primele sale mari instrumente de credibilitate.
Prestigiul Băncii Naționale s-a scris inclusiv în piatră și marmură. Palatul de pe Lipscani, proiectat de arhitecții francezi Cassien Bernard și Albert Galleron, ridicat între 1884 și 1890 pe locul fostului han Șerban Vodă, rămâne și astăzi un sediu impunător în centrul capitalei. Marele arhitect Ion Mincu îl numea „cea mai frumoasă clădire din București."

Istoria BNR se suprapune cu istoria României moderne, cu toate luminile și umbrele sale. Banca a traversat două războaie mondiale, crize financiare, schimbări de regim, pandemii și rupturi istorice.

A pierdut tezaurul evacuat la Moscova în anii 1916 - 1917, o rană încă deschisă în memoria noastră instituțională. Dar a învățat lecția, iar în cel de-Al Doilea Război Mondial, prin Operațiunea „Neptun” a reușit să salveze la Tismana peste 192 de tone de aur. Acolo, aurul a fost ascuns într-o grotă, iar accesul blocat deliberat cu bolovani, pentru a simula o alunecare de teren. Demnă de un scenariu de film, Operațiunea „Neptun” a salvat rezerva de aur a țării, zestrea unei națiuni, într-un moment în care granițele se schimbau, guvernele cădeau, iar societatea se clătina.

A urmat o perioadă ostilă libertății economice, anii regimului comunist, care a făcut tot ce i-a stat în putință să subordoneze instituția. Și totuși, nu a reușit să o distrugă. BNR a supraviețuit etatizării, a supraviețuit deformărilor economice ale epocii și și-a reluat, după 1990, rolul fundamental într-o economie de piață tumultoasă, redevenind treptat ceea ce fusese menită să fie de la bun început: un reper de stabilitate, competență și continuitate.
România, o țară care a trecut prin multe greutăți, a avut întotdeauna în Banca Națională a României o instituție care a știut să rămână în picioare indiferent de lovitură și să ducă mai departe ideea de unitate națională și a rămas, cm foarte bine a sintetizat domnul Guvernator, „un pilon al stabilității, indiferent de epocă."

Sunt aproape șapte ani de când fac parte și eu din această poveste. Șapte ani de când am intrat în familia Bătrânei Doamne, în care am crescut, m-am specializat în activitatea băncii, am legat prietenii, m-am îmbunătățit din toate punctele de vedere și în care am învățat, pas cu pas, ce înseamnă să lucrezi pentru o instituție reputabilă, care respiră istorie, dar privește mereu înainte.
Este ceva cu totul special în a face parte din această poveste și simt, așa cm sunt convins că simt toți colegii mei, o profundă mândrie când spun că lucrez pentru Banca Națională a României.

La mulți ani, BNR!

Vă doresc un Paște liniștit, cu sănătate, pace și bucurii alături de cei dragi. Să fie o perioadă de armonie, echilibru și încredere într-un viitor mai bun.