Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației UVT

🧠 Ziua Psihologului din România

Pe 27 mai, Parlamentul României a promulgat Legea nr. 213/2004, care reglementează exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Această lege a reprezentat un pas esențial în reglementarea și profesionalizarea domeniului psihologiei în România, stabilind condițiile pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, incluzând criteriile de formare profesională, precum și drepturile și obligațiile psihologilor și sancțiunile pentru nerespectarea normelor profesionale. Tot în această zi, în anul 2004, a fost înființat și organizat Colegiul Psihologilor din România.

De ce avem nevoie de psihologi?
Psihologii, prin diversele lor specializări, joacă un rol important în îmbunătățirea calității vieții și în funcționarea eficientă a societății. De la sprijinirea sănătății mintale individuale până la optimizarea performanței în organizații și crearea unor medii sigure în transporturi, contribuțiile lor sunt esențiale pentru dezvoltarea și bunăstarea comunităților.

Iată câteva domenii în care activează psihologii:
Psihologia Clinică, Psihoterapie
Psihologia Educațională
Psihologia Organizațională
Psihologia Transporturilor
Psihologia judiciară
Psihologia aplicată în domeniul apărării
Psihologia sportului

Cum putem contribui?

Să recunoaștem importanța psihologilor!
Într-o lume din ce în ce mai complexă și solicitantă, rolul psihologilor este mai important ca niciodată. Iar în acest context, devine esențial să fim atenți la serviciile la care apelăm și să diferențiem între psihologii acreditați și alte persoane care spun că oferă servicii similare. Alegerea unui profesionist calificat ne asigură accesul la intervenții bazate pe știință și practici validate, care, într-adevăr ne pot ajuta.

Să apreciem și să susținem dezvoltarea psihologiei!
Astăzi, de Ziua Psihologului, vă încurajăm să recunoașteți și să susțineți munca valoroasă a acestor profesioniști dedicați. Haideți să acordăm mai mult credit psihologiei și specializărilor sale, pentru o societate mai sănătoasă și mai echilibrată!

La mulți ani tuturor psihologilor din România! 🎉

Ce călătorie minunată și inspirantă!

Trei ani de proiect, 12 parteneri din 7 țări. O privire de ansamblu asupra acestei călătorii și a rezultatelor ei: ConferințaFinală a proiectului, organizată în 29 aprilie 2026, la Brugges, Beligia.

După introducerea proiectului, am fost încântați să o întâmpinăm pe doamna Ljubica Petrovic Baronica, coordonator pentru Teachers Academy a Comisiei Europeane, și pe Dirk Kerckhoven, consilier politic al Educației Catolice Flandra. De-a lungul zilei, au fost organizate ateliere pentru prezentarea rezultatelor proiectului și aspecte relevante ale celor cinci module de formare ale programului de training.

Aceste ateliere au fost susținute de membrii Consorțiului TASC. Programul a fost completat de atelierele susținute de vorbitori externi. Suntem mândri să împărtășim călătoria noastră cu voi, de la început până la sfârșit!

Învățăm și ne dezvoltăm împreună!

Puteți afla mai multe despre proiect de pe site-ul oficial: eutasc.eu

📢 ANUNȚ IMPORTANT: Întâlnire online cu reprezentanții ISJ – AZI, 4 MAI!

Astăzi, 4 mai, la ora 15:00, organizăm o sesiune specială de consultanță online alături de reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean. Această întâlnire este dedicată clarificării oricăror nelămuriri pe care le aveți cu privire la dosarul de înscriere pentru Concursul Național de Titularizare 2026.

📌 Ce trebuie să faceți:
Pregătiți-vă întrebările: Notați-vă acum orice neclaritate legată de documentele necesare, avize, adeverințe sau procedura de validare a dosarului.
Fiți prezenți la ora 15:00: Este ocazia ideală pentru a primi informații direct de la sursă.

🔗 Link-ul de conectare: îl găsiți în primul comentariu

Vă așteptăm în număr cât mai mare pentru a ne asigura că procesul de înscriere decurge fără probleme pentru fiecare dintre voi!

Luna mai este luna conștientizării sănătății mintale

🧠Stigma în sănătatea mintală - ce spune știința
Când auzim „stigmă", ne gândim de obicei la judecata celorlalți. Dar una dintre cele mai dureroase forme este cea pe care ne-o aplicăm nouă înșine.
❓ Ți-ai spus vreodată că ceea ce simți „nu e suficient de grav" ca să ceri ajutor? Că trebuie să „te aduni"? Că alții au probleme mai mari?
Aceasta este auto-stigma și cercetarea arată că este în creștere.

🔍 Ce spun datele
Peste 1 miliard de oameni trăiesc în prezent cu o afecțiune de sănătate mintală și majoritatea nu primesc îngrijire adecvată (WHO, 2025). La nivel global, peste 70% dintre tineri și adulți nu ajung niciodată la un specialist. Nu pentru că nu ar avea nevoie, ci pentru că stigma - internă sau externă - îi oprește.
Un studiu care a analizat date din 179 de cercetări, cu peste 33.000 de participanți, a constatat că nivelurile de auto-stigmă au crescut constant între 2005 și 2023, iar cei cu dificultăți mai ușoare o resimt, paradoxal, mai intens decât cei cu dificultăți severe (Lu et al., 2025).
Iar consecințele nu sunt simbolice. Stigma întârzie diagnosticul, reduce calitatea vieții și crește riscul de excludere socială (Habeb et al., 2025).

✍🏻 Ce funcționează
Cercetarea este clară: nu informația singură schimbă ceva. Ceea ce reduce cu adevărat auto-stigma sunt poveștile reale ale oamenilor care au trecut prin experiențe similare pentru că acestea oferă ceva ce nicio statistică nu poate oferi: permisiunea de a te simți mai puțin singur și mai puțin vinovat (Crocket et al., 2025).
Intervențiile bazate pe principii cognitiv-comportamentale și pe cultivarea compasiunii față de sine arată, de asemenea, rezultate promițătoare (Williams et al., 2024).