CDI - UVT

Cum se schimbă un oraș atunci când devine o destinație culturală cunoscută? Și cm se schimbă privirea turiștilor asupra lui înainte și după un moment important din istoria sa?

Florentina Popescu, lector univ. Dr la Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie - UVT, a analizat această transformare printr-o cercetare prezentată la conferința internațională „Tourism and Hospitality Industry 2026” (THI 2026).

📚 Studiul „Evolving Tourist Perceptions, Satisfaction, and Loyalty in a European Capital of Culture: A Longitudinal Study of Timișoara” urmărește povestea Timișoarei ca destinație turistică, comparând experiențele vizitatorilor înainte și după anul în care orașul a fost Capitală Europeană a Culturii.

🌆 Cercetarea pornește de la o întrebare simplă: ce rămâne după un astfel de moment? Analiza datelor colectate de la turiști în 2017, 2019 și 2025 arată cm s-au schimbat motivele pentru care oamenii aleg să viziteze orașul, modul în care îl descoperă și felul în care îl percep.

🔎 Rezultatele conturează o schimbare importantă: Timișoara este vizitată tot mai mult pentru experiențe de agrement și city-break, nu doar pentru călătorii de afaceri. În același timp, internetul și rețelele sociale au devenit principalele puncte de plecare pentru descoperirea orașului.

✨ Dincolo de cifre, studiul arată că vizitatorii păstrează o apreciere ridicată pentru atmosfera orașului, spațiile urbane și interacțiunea cu oamenii. Aceste elemente contribuie la construirea unei imagini a Timișoarei ca destinație culturală și turistică atractivă.

🌍 Cercetarea oferă o perspectivă asupra felului în care un eveniment cultural major poate schimba identitatea turistică a unui oraș și poate influența direcțiile sale de dezvoltare viitoare.

📌 Participarea la acest eveniment a fost realizată cu sprijinul financiar al , care promovează activ cercetarea și inovația în educația universitară.

Prima ediție a Conferinței DANUBIUS-RO 2026: River-Sea System Science: Challenges, Research and Solutions are ca scop cercetarea interdisciplinară a sistemelor fluvio-marine, cu accent pe continuumul Dunăre-Marea Neagră. Printre subiectele abordate se numără bilanțul de sedimente, nutrienții și poluanții, schimbările climatice, evenimentele extreme, ecosisteme și biodiversitate, digital twin sau bilanțurile hidrice.

Conferința DANUBIUS-RO 2026 se va desfășura în Biblioteca Centrală a Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București (Sala 3.1., Splaiul Independenței nr. 313).

DANUBIUS-RO 2026 își deschide prima ediție!

Pe 7-8 iulie 2026, la INCDSB București, comunitatea DANUBIUS-RI se reunește pentru o conferință dedicată cercetării sistemelor fluviu-mare: apă, sedimente, biodiversitate, climă, poluare, tehnologii digitale și soluții pentru ecosisteme complexe.

Evenimentul marchează un pas important în consolidarea contribuției României la infrastructura pan-europeană DANUBIUS-RI.

Detalii: conf.incdsb.ro/danro26

🧬 Cum poate inteligența artificială să ajute medicina să analizeze mai rapid și mai precis imaginile medicale?

Diogen Babuc, doctorand Facultatea de Informatică - UVT a participat la conferința internațională AINA, organizată de Victoria University of Wellington, unde a prezentat și publicat două lucrări științifice dedicate utilizării inteligenței artificiale în domeniul patologiei digitale.

📚 Cercetările, realizate împreună cu Conf. univ. dr Teodor-Florin Fortiș și drd Ionica-Larisa Puiu, au fost publicate în volume Springer Nature și explorează noi metode prin care algoritmii pot sprijini analiza imaginilor histopatologice.

🔬 Prima lucrare, „Aggregate Computational Fields for Histopathological Consensus”, propune o abordare în care fragmentele unei imagini medicale sunt tratate ca elemente care comunică între ele, astfel încât sistemul de inteligență artificială să poată construi o interpretare de ansamblu asupra țesutului analizat.
Detalii aici: https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-032-23286-1_12

🧠 Cea de-a doua lucrare, „Cognitively Inspired Preprocessing and Lightweight Mixing for Robust Digital Pathology”, introduce o etapă de procesare inspirată de modul în care percepe creierul uman informația vizuală, pentru a obține rezultate mai eficiente și mai stabile în clasificarea imaginilor medicale.
Detalii aici: https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-032-23335-6_20

🌍 Participarea la conferința AINA, eveniment internațional cotat CORE rang B, evidențiază contribuția cercetării UVT la dezvoltarea unor soluții bazate pe inteligență artificială pentru domenii cu impact direct asupra sănătății și tehnologiei și reprezintă extinderea activității științifice pe al V-lea continent, după contribuțiile academice realizate în Europa, Asia, America de Nord și Africa.

RENATA FEHER - FRONTIERELE CERCETĂRII Cum pot arborii să ne vorbească despre climă, alunecări de teren sa...

Andrei Albu, asistent universitar doctor în cadrul FEAA Timişoara, a prezentat o cercetare dedicată utilizării inteligenței artificiale în managementul proiectelor IT, în cadrul celei de-a 25-a ediții a Conferinței Internaționale de Informatică Economică (IE 2026), la Cluj-Napoca.

🤖 Lucrarea „Machine Learning and Multi-Task Learning Approaches to Predicting Cost and Delays in Agile IT Projects” analizează modul în care tehnologiile bazate pe inteligență artificială pot ajuta echipele IT să estimeze mai precis costurile și posibilele întârzieri ale proiectelor.

💻 Proiectele dezvoltate în regim Agile sunt adesea dificil de planificat, deoarece cerințele se pot modifica pe parcurs, iar deciziile trebuie luate rapid. În acest context, modelele de învățare automată pot deveni instrumente utile pentru anticiparea riscurilor și sprijinirea managerilor de proiect.

📊 Studiul a analizat 3.000 de proiecte IT și a comparat mai multe metode de predicție, inclusiv modele clasice de Machine Learning și o rețea neurală bazată pe învățare multi-sarcină.

🔎 Rezultatele arată că aceste tehnologii pot estima cu un grad ridicat de acuratețe costurile finale și întârzierile de implementare, oferind informații importante pentru o mai bună planificare a resurselor.

🌐 Cercetarea evidențiază potențialul inteligenței artificiale de a deveni un sprijin real în luarea deciziilor, contribuind la dezvoltarea unor proiecte IT mai eficiente și mai bine gestionate.

📌 Participarea la acest eveniment a fost realizată cu sprijinul financiar al , care promovează activ cercetarea și inovația în educația universitară.

Înscriere conferință Cristian Presură: „De ce nu-mi mai e frică de AI! Ce e în mintea inteligenței artificiale?” ✨Vineri, 12 iunie, vă invităm la o întâlnire care promite să aducă lumină, claritate și inspirație într-o perioadă în care tehnologia evoluează mai repede decât reușim uneori să o înțelegem. Fizicianul și cercetătorul Cristian Presură, unul dintre cei mai apreciați autori de ...

Universitatea de Vest din Timișoara vine la ASTROFEST 2026!

🌍În perioada 28–30 mai 2026, Alexandru Oravițan, Asist. univ. dr. la Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie - UVT a participat la cea de-a 15-a ediție a conferinței internaționale HAAS – Hungarian Association for American Studies - „The American Legacy of 250 Years: Continuity and Change in the United States of America” desfășurată la Eszterházy Károly Catholic University din Eger, Ungaria.

📚În cadrul sesiunii dedicate teoriei literare, Alexandru Oravițan a prezentat lucrarea „Continuity in Rupture: Post-9/11 Literature and the Recycling of American Exceptionalism”, care a analizat modul în care literatura americană revizitează atentatele din 11 septembrie 2001 la aproape un sfert de secol de la tragicul eveniment. Prezentarea a pornit de la ideea că momentul 9/11 este adesea descris ca o ruptură decisivă între secolul al XX-lea și secolul al XXI-lea, dar literatura scrisă după acest moment de cotitură arată și existența unor continuități istorice și culturale profunde.
Prin analiza unor romane precum Falling Man de Don DeLillo, Bleeding Edge de Thomas Pynchon și The Reluctant Fundamentalist de Mohsin Hamid, lucrarea a evidențiat felul în care literatura post-9/11 reinterpretează teme precum trauma colectivă, memoria culturală și identitatea (inter)națională. Cercetarea a arătat că aceste texte merg dincolo de reprezentarea șocului provocat de atentate, prin recuperarea unor modele de gândire mai vechi, precum mituri ale inocenței pierdute, opoziții moștenite din perioada Războiului Rece și tensiuni dintre centru și margine, dintre America și lumea percepută ca „exterioară” ei.
În acest sens, prezentarea a propus o (re)lectură a literaturii post-9/11 nu doar ca literatură a traumei, ci și ca spațiu critic în care societățile își reexaminează miturile fondatoare, crizele istorice și mecanismele de reprezentare a identității. Lucrarea s-a înscris astfel în tema generală a conferinței, contribuind la reflecția asupra relației dintre continuitate și schimbare în cultura americană contemporană.

📌 Participarea la acest eveniment a fost realizată cu sprijinul financiar al , care promovează activ cercetarea și inovația în educația universitară.