Telciu Summer School/Școala de vară de la Telciu

28/05/2026

Deadline extended!
June 6, 2026.
Feel free ti submitt your proposals!

Deadline extended!!!
June 6, 2026

Held every two years in a different location, the Appalachian / Carpathian International Mountain Conference brings together scholars working on mountains and mountain communities from a wide range of disciplines. The 2026 edition will take place in Sibiu, Romania, hosted and co-organized by Lucian Blaga University of Sibiu (ULBS).

Each edition of the conference explores a particular theme. This year’s theme is “This Land Is Our Land: Environmental Justice and Changing Landscapes in Mountain Communities,” focusing on environmental justice and changing land-use patterns in mountain regions.

Previous editions were organized in Cluj and Brașov, and we are excited to continue this growing interdisciplinary conversation in Sibiu.

The conference will feature keynote lectures by Irina Velicu (University of Coimbra), Geoffrey L. Buckley (Ohio University), and Maria Mihaela Antofie (Lucian Blaga University of Sibiu). ()

📍 Sibiu & Hosman, Romania
📅 October 12–15, 2026
⏳ Submission deadline: May 15, 2026

Call for Proposals

”Mountain communities across the world are undergoing rapid transformation. Once defined by rural landscapes and agricultural traditions - small-scale farming, pastoralism, and communal land ownership - these areas are increasingly being reshaped by large-scale extractive industries. In the twenty-first century, mining, industrial forestry, hydropower production, and other related projects often dominate mountain economies and ecologies. These changes have altered both the environment and the social fabric of rural populations. Traditional livelihoods are giving way to hybrid identities: rural proletarians employed in wage labor, seasonal workers who move between agriculture and industry, and part-time farmers who complement subsistence plots with external incomes. Such layered histories reflect the interplay of state-led development agendas and corporate-driven interventions, which together alter land use practices, labor regimes, and community infrastructures.

In sum, mountain landscapes are reshaped by a wide array of forces: demographic decline and aging populations, the entanglement of urban and rural economies, conservation and rewilding projects, green-transition initiatives, tourism expansion, climate change, and heritage-promotion regimes. Across the Andes, Alps, Himalayas, Carpathians, Appalachians, and many other mountain regions, these transformations raise pressing questions of environmental justice: Who benefits from environmental change? Who bears its costs? Whose interests - grassroots, state, or corporate - will prevail?

In an attempt to answer such questions, we invite participation in an international conference being supported by the Lucian Blaga University of Sibiu (LBUS), the LBUS Department of History, Heritage and Protestant Theology, the Honors Tutorial College at Ohio University, the Center for Global Studies at Penn State, and distinguished Appalachian Studies scholars and NGO representatives.

The program committee is accepting a select number of proposals for plenary and concurrent sessions on topics ranging from environmental justice, cultural preservation and folklore, critical representations of mountain cultures in literature and arts, creative writing, literary readings, eco-criticism, creative place-making, sustainable agriculture and forestry, ecological tourism, economic diversification, as well general reflections on Appalachian and/or Carpathian culture.

Presentation Formats include:
* Individual scholarly research papers or sessions
* Films, documentaries, videos, and musical performances
* Roundtable conversations on contemporary issues
* Literary readings, plays, and poetry recitations
* Photographic exhibitions or art installations

All proposals (for both presenters and non-presenters) must be emailed prior to May 15, 2026, to: [email protected].

🔗 More information is available here:
https://www.ulbsibiu.ro/ro/event/conferinta-stiintifica-this-land-is-our-land-environmental-justice-and-changing-landscapes-in-mountain-communities/

10/03/2026

”E vital pentru spatiul nostru sa avem diversitate si sa facem vizibile si alte tipologii de femei – mai marginale poate – decat cele standard, complet nerealiste, de fapt”

Un interviu cu actrița Katia Pascariu despșre cel mai recent film în care joacă.

Interviu Katia Pascariu, Sorella di clausura. “E vital pentru spatiul nostru sa avem diversitate si sa facem vizibile si alte tipologii de femei – mai marginale poate – decat cele standard, complet nerealiste, de fapt”
Un interviu frumos la link in comentarii

16/02/2026

În acest context, faptul că în corespondență apar figuri precum Peter Thiel și alți tehnolorzi cunoscuți pentru afinitățile lor cu idei transumaniste și libertariene devine esențial pentru interpretare. Interesele lui Epstein nu mai pot fi citite ca excentricități și curiozități individuale, ci ca parte a unei ecologii intelectuale mai largi, în care scepticismul față de democrație și egalitarism, ideea că progresul real este produs de elite excepționale și nu de procese colective lente, precum și reducerea rolului deliberării democratice funcționau ca presupoziții de fundal. În acest univers, viteza, selecția și excelența erau privilegiate în raport cu dezbaterea publică, iar controlul democratic apărea implicit ca o frână, nu ca o condiție a legitimității.

Pentru mediul academic, această ecologie intelectuală avea efecte concrete. Cercetătorii și instituțiile nu intrau în contact doar cu încă un mecena luminat, ci cu un ansamblu de rețele care lega știința de capitalul tehnologic și de o viziune elitist-tehnocratică asupra progresului. Influența nu opera prin cenzură sau directive explicite, ci prin configurarea unui climat intelectual în care anumite întrebări deveneau centrale și prestigioase, iar altele, legate de inegalitate, istorie, putere sau impact social, erau împinse spre periferie fără a fi explicit respinse.

Jeffrey Epstein nu a fost cercetător sau vreun diletant pasionat de știință, dar a cultivat deliberat figura unui mecena luminat: patron al științei de frontieră, susținător al interdisciplinarității „îndrăznețe”, facilitator al întâlnirilor dintre cercetători de elită, donatori și actori din sferele politice, tehnologice și economice.

O zonă deosebit de sensibilă a fost cea a geneticii, evoluției umane și eredității trăsăturilor cognitive. Epstein a făcut donații către Harvard pentru Programul de Dinamică Evolutivă fondat de Martin Nowak, axat pe modelarea matematică a biologiei și evoluției. Aceste cercetări, deși pot fi cât se poate de legitime științific, intersectează dezbateri controversate despre diferențe între indivizi, determinism biologic și idei de „ameliorare” a populației încadrabile eugeniei.

🔗 Citește toată analiza semnată de Valer Simion Cosma la https://www.scena9.ro/article/dosarele-jeffrey-epstein-tehnologie-stiinta-cercetatori

15/02/2026

„Tăierea” bugetului nu are nicio legătură cu un proces autentic de reformă a sistemului național de învățământ și cercetare și nici nu va contribui la depășirea impasului economic existent. Educația și cercetarea nu pot fi făcute responsabile în vreun fel pentru deficiențele de gestionare a fondurilor publice sau pentru criza economică. Educația și cercetarea, insuficient finanțate și neglijate constant, au devenit riscuri majore de securitate națională, întrucât erodează capitalul uman, slăbesc capacitatea statului de a produce cunoaștere și inovare, amplifică dependența de expertiză externă și vulnerabilizează, pe termen lung reziliența economică, instituțională și democratică a societății românești.

Comunitatea universitară a decis prin vot, în urma unui proces consultativ extins, să facă un apel pe această cale către decidenții politici pentru reanalizarea modului în care educația în ansamblul ei poate contribui în mod real la însănătoșirea statului. Într-o societate orientată spre viitor, educația nu ar trebui să fie un domeniu sacrificabil, ci mecanismul de protecție a democrației, dezvoltării durabile și inovării.

❗️𝐄𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐮 𝐬𝐚𝐜𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐛𝐢𝐥

Comunitatea academică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu își exprimă, cu deplină responsabilitate instituțională, profunda preocupare față de propunerea Guvernului României de reducere cu 20% a alocărilor bugetare destinate învățământului superior și activităților de cercetare, în raport cu nivelul de finanțare aferent anului bugetar 2025. În acest context, comunitatea universitară solicită reanalizarea riguroasă a politicilor și mecanismelor de finanțare a educației și cercetării, care să fie fundamentată pe o evaluare obiectivă a rolului strategic, a contribuției esențiale și a impactului pe termen mediu și lung ale acestor sectoare asupra dezvoltării durabile a societății și economiei bazate pe cunoaștere.

De la finele anului precedent, suntem o comunitate care trăiește „sub sabie”, fiindcă nu știm cm altfel am putea să ne raportăm la cuvântul „tăiere”. Când învățământul superior și cercetarea sunt tratate ca o simplă linie de cost, ca un calcul rece într-un fișier Excel, fără a se lua în considerare dimensiunea umană și efectele pe termen lung ale „tăierilor”, societatea în ansamblu are de suferit.

Vorbim, tot mai des în ultimii ani, despre exodul creierelor românești, pe de o parte, și despre analfabetismul funcțional, pe de altă parte, fenomene pe care doar educația de calitate oferită de sistemul național le va putea combate în viitor. În contextul unui învățământ superior subfinanțat de ani și ani de zile, noile măsuri de austeritate, suplimentare celor deja implementate în 2025, vor sufoca șansele reale de dezvoltare ale generațiilor care vin, ajungând în final să anuleze competitivitatea unei întregi națiuni. Accesul la studiile superioare ar trebui încurajat și nu restrâns. Reducerea de fonduri nu este un termen abstract, ci se reflectă în suprimarea unor surse de venit – cm sunt bursele pentru studenți –, în timp ce cheltuielile legate de traiul zilnic cresc în mod accelerat. Pentru tinerii cercetători, perspectiva viitorului profesional devine din ce în ce mai fragilă în acest climat de austeritate financiară. Pentru cadrele didactice și personalul nedidactic, o astfel de măsură va crea efecte în lanț, generând epuizare și presiune.

Universitățile joacă un rol esențial în dezvoltarea comunităților locale, regionale, naționale și transnaționale, nu doar în calitate de angajatori, ci și de parteneri strategici în proiecte de cercetare, inovare și dezvoltare a infrastructurii, alături de autoritățile publice și mediul de afaceri, având capacitatea de a atrage investiții majore și de a contribui la transferul tehnologic și de cunoaștere. Universitățile românești nu sunt niște întreținuți de lux, ci sunt parte integrantă a economiei reale. Restructurarea unui sistem care funcționează, întrucât impactul său societal este unul dovedit, va necesita ani grei de reconstrucție, dacă aceste planuri care îngenunchează astăzi educația și cercetarea vor fi puse în aplicare.

„Tăierea” bugetului nu are nicio legătură cu un proces autentic de reformă a sistemului național de învățământ și cercetare și nici nu va contribui la depășirea impasului economic existent. Educația și cercetarea nu pot fi făcute responsabile în vreun fel pentru deficiențele de gestionare a fondurilor publice sau pentru criza economică. Educația și cercetarea, insuficient finanțate și neglijate constant, au devenit riscuri majore de securitate națională, întrucât erodează capitalul uman, slăbesc capacitatea statului de a produce cunoaștere și inovare, amplifică dependența de expertiză externă și vulnerabilizează, pe termen lung reziliența economică, instituțională și democratică a societății românești.

Comunitatea universitară a decis prin vot, în urma unui proces consultativ extins, să facă un apel pe această cale către decidenții politici pentru reanalizarea modului în care educația în ansamblul ei poate contribui în mod real la însănătoșirea statului. Într-o societate orientată spre viitor, educația nu ar trebui să fie un domeniu sacrificabil, ci mecanismul de protecție a democrației, dezvoltării durabile și inovării.

𝑪𝒐𝒎𝒖𝒏𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝑼𝑳𝑩𝑺

12/11/2025

"The hardest part in listening to someone is to shut up and pay attention.

And when you listen to someone’s story for hours, without interrupting with your own ideas and your own stories, or letting your thoughts roam freely, it becomes even harder.
I used to let myself interrupt others’ stories, until I learned not to. I have seen many social scientists do it: many of us become too eager to push our meanings, explanations, or even our own experience into a conversation. It is excruciatingly cringy to relisten to oneself doing it while transcribing an interview."

From field, to children, to story sessions — what anthropology taught me about attention.

25/10/2025

La mulți ani, Agota Abran! Să ai o zi minunată!
„Boldog születésnapot, csodálatos elvtársnő Ágota!”

Ágota Ábrán, the coordinator of Telciu Summer Conferences and research fellow at the History and Art Museum, Zalău, shares her work at the Center for the Stu...

25/09/2025

Just 5 days left to send your proposals!

🌍 Call for Papers: The Greyzone of the Green Transition
Who defines a “just” green transition in Central and Eastern Europe?
Whose voices are heard, and whose are silenced in the rush toward decarbonization?

Join us at the international conference “The Greyzone of the Green Transition: Environmental Inequalities in Central and Eastern Europe” — 18–19 May 2026, Câmpu Cetății, Romania — for a critical conversation on environmental justice, post-communist legacies, and grassroots resistance.

We welcome contributions from political ecology, environmental humanities, sociology, anthropology, geography, and critical theory. We’re excited to welcome keynote speakers Stefania Barca, Erik Swyngedouw, and Andrej Grubačić, whose work has inspired important conversations on environmental justice and socio-ecological change

🗓 Deadline for abstracts: 30 September 2025
📧 Submit to: [email protected]

💬 Participation is free | Conference language: English

More info: https://grants.ulbsibiu.ro/ecojust/greyzone-of-the-green-transition/

16/08/2025

Felicitări Katia Pascariu!

13/08/2025

Cine își mai aduce aminte de drumeția pe Valea lui Stan?