23/12/2024
Limba PATERNĂ (”MATERNĂ”)*
Prima OCURENȚĂ VERBALĂ A Prunciei Mele: ”Ci?... Țî s-o topit căluțu' - hâ? Las' câ fașim altu...” (...) (Tata)
I) Fonetico-fonologic: Înlocuirea Sunetelor - Consoanelor... Reconfigurează ÎN Bine!! Adică: Tata a fost... un Umil, Slab, Nerevelator.
Exemple: a) ”Țî” -> Sî, (Literarul) Să = Situația PERFECTĂ De Determinare LA Seriozitățile REVELAȚIEI, ȘI LA Acțiunile VIRTUOASE DIN NEFERICIRE CU TOTUL ABSENTE!! Darrr! Și mai Relevant: Zî, (Literarul) Zi = Limba DEZLEGATĂ Recunoscuta!... b) ”s-o” -> c-o = Categoria De: Binele NEJOCURILOR COPILĂRIEI, AL Unei Copilării Întru-Revelația NEPREZENTATĂ!! Mai Bine: m'/n'-o = EXPERIENȚA IMPORTANTA.... c) ”căluțu'” -> căruțu' = Noțiunea De: Post-NEGRU SPRE A NU MAI Muri Niciodată Și!! NEENUNȚATĂ... Etc.
II) Gramatical: Morfologic-Sintactic: S E Constată Iarăși Îmbunătățirea...
Exemple: a) ”Țî” = (căluțul) Tău -> Li/I' s-o topit căluțu' = căluțul lor/lui, al altora/altuia! = Copilul REVELATORULUI NU ARE Obiceiul Satanic DE JOC ”COPILĂRESC”, CU MULT MAI Bine, NEREALIZARE!! Mai Relevant: Și s-o topit... = A da ghes primei vorbe și gramaticală, la fel... b) ”s-o” -> i-o topit... = Jocurile GREȘITE SĂ DISPARĂ ȘI DE LA CEILALȚI COPII, NEÎNDEPLINITĂ!! c) ”Las' câ fașim...” -> Las' șî fașim = Pozitivitatea FĂCUTĂ DE ABANDONAREA Răului JOCURILOR, TRECEREA LA Realități SFINTE - NEREALIZATE!! d) ”fașim altu'” -> fași altul... = NU!... Eu NU FAC Jocul Rău, NUMAI CĂ AR PUTEA EXISTA ALȚII, CARE!! L-A REALIZA ETC. NEADUS LA REALITATE!! ETC.
III) Dialectal: Schimbările ADUC SUPERIORITĂȚI.
Exemplele: a) ”s-o topit” -> s-a topit (muntenesc) = NEMAIJUCĂRIA... + Noțiuni DE CRIMINALISTICĂ CELE MAI ESENȚIALE Vieții: DE PE LA Muntenii Bucureștilor... VINE POLITICAL MOARTEA; s-oh topchit (ardelenesc)= NEPĂRERILE DE Rău... b) ”fașim altu'”-> făcem altul (ardelenesc)/facem altu' = Mai NOBIL. + PE LA... TRANSILVANIA... ĂIA-S Moldocidarii!!... Deci...
Ce a fost: M-am Simțit destul de... destul. De rău!! Tata Mă REPEZEA, BRUSCA, ÎNDESA ÎNTR-UN Corpuleț INFECTAT(OID). ERAM Îndopat CU LAPTE... Iarr Nu!! Alimentat... Prin: Ceaiuri Împrospătante, Sucuri de fructe-legume, ape minerale. Iarr!! Ioou NU ERAM Considerat!! ERAM UN Nimeni Neînțeles Că: ”Ioou!... pot. Da, VORBI! Pot și Să... Ioou! Pot a face, Înțelege, CU MULT MAI Bine, (Aproape) Perfect de cu mult mai Bine!... Ioou înțeleg, nu... Nu, nu M-am, nu despre, nimic despre «căluțu'» Etc.!!!” Ei?!...
Concluziile: Trebuie Părintele REVELATOR... Înțelepciunea LINGVISTICĂ... Sfințenia ALIMENTARĂ ETC. Structuralismul -> Țî/Sî => Pervertirea Vorbirii (Ocazională) + Limbii (Universală) ÎN Rău: Ioou AFECTAT, Destinatarul AFECTAT ÎN Rău: ÎMPINS, ÎNDESAT, ÎNGHESUIT, ÎMPUȚIT Nu...: Pur, Fericit, Limpede!!... Pervertirea Merge LA INFINIT, Sistemic: NU ProRevelator... Ci: ANTIDestinatar, Dăunător Ființei!! NU Expansiv-Sistemic, Ci!! Intruziv-Pseudosistemic!! Etc. Teoria Structuralismului: ”NIVELURILE/ ETAPELE: VORBIRE - LIMBA TEHNICĂ - FACULTATEA UMANĂ UNIVERSALĂ” = Inversata...
Astfel: Fonetic NEFONOLOGIC -> Sistemul Creaționist Funcționează... LA MAXIM, Corectele SUNETE Funcționează În-S I N E... Sistemul NU FUNCȚIONEAZĂ Ci E BLOCAT, De e: Nerevelator... ”Ț”-ul - ”Scârțâie” Simbolist SATANIC Mutant; Tăcând Etc. (+ Că: ”Tacu-mă mă cheamă” = Incestuozitate LINGVISTICĂ!!)
Tatăl? -> D U M N E Z E U M-a Învățat Autolingvisitc Limba PATERNĂ (”MATERNĂ”)!... Tatăl BIOLOGIC Mi-a ÎNCHIS GURA, EXPRIMĂRILE ETC.!!! Limba S E Învață ProRevelator, Nu NEINTELIGENT, NECULT... Tata = VORBITOR NESISTEMIC.
Grec. ”φωνη σημαντιχη” = Antisistemul!! Lat. ”vox significativa” = Antisistemul. Infecție, fundătură; tăcerea etc. LIMBILE INVENTATE SUNT: ANTISTRUCTURALISTE -> Inițiatorii AU Urmărit: 1) Grecii: A Dezlega VORBIREA ALTUIA!!... 2) Italienii: A SE Opune GRECILOR ȘI... Atât... Paradigma gramaticală Grecească: Crește blocarea CU FIECARE NOUĂ Persoană; Paradigma gramaticală Latină: Antipune greoi, prin stranii invenții... (Vezi: C-tin Noica: Neutralul nici ”Da”, nici ”Nu” - Ba.)
--- -
* Bibliografie:
1. Maria Manoliu-Manea, ”Structuralismul lingvistic (lecturi critice)”, Ed. DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, Buc., 1973, p. 15-21.