15/08/2026
"Câteva probleme serioase legate de admiterea la liceu incepand cu anul 2027:
😒1. Copilul ajunge să dea, practic, două admiteri
Evaluarea Națională rămâne obligatorie și media ei este baza repartizării computerizate. Dar un liceu poate lua până la 50% din locuri prin propriul concurs, după EN.
Asta înseamnă pentru un copil care vrea un liceu competitiv:
Română + Mate → EN → încă 2 probe → apoi, dacă nu intră, repartizare computerizată.
Mi se pare cea mai mare problemă: EN nu mai este cu adevărat examenul care decide accesul la liceu, ci poate deveni doar prima etapă a unei admiteri mult mai lungi.
---
😒2. Partea care mie mi se pare cea mai „nebunească”: liceul decide cât cântărește propriul examen
Documentul spune că liceul stabilește ponderea rezultatelor de la probele proprii în media finală de admitere.
Deci două licee pot avea două formule diferite.
De exemplu, ipotetic:
Liceul A: EN 50% + concurs 50%
Liceul B: EN 30% + concurs 70%
Asta înseamnă că aceeași performanță la Evaluarea Națională poate avea o valoare diferită în funcție de liceul la care candidezi.
Și criteriile sunt stabilite de consiliul de administrație al liceului, nu printr-o formulă unică națională.
---
😒3. Copilul trebuie să se pregătească pentru o mulțime de scenarii
Concursul are două probe, alese în funcție de profil/specializare. Subiectele sunt naționale și standardizate, ceea ce este un lucru bun.
Dar problema este că un copil care țintește mai multe licee poate ajunge să pregătească combinații diferite de discipline.
De exemplu, dacă un liceu alege matematică + informatică, altul matematică + fizică etc., copilul trebuie să se pregătească pentru EN + combinația de probe a liceelor pe care le vizează.
Asta poate împinge foarte ușor către meditații și pregătire intensivă. Exact aceasta este una dintre criticile formulate deja de experți și organizații.
---
😒4. „Examenul e opțional pentru copil” este puțin înșelător
Formal, copilul poate să nu dea concursul.
Dar dacă liceul foarte dorit scoate 50% din locuri prin concurs, iar ceilalți 50% prin repartizare, presiunea de a participa va fi enormă.
Pentru un copil care vrea la un liceu de top, nu prea mai este o alegere reală:
> „Vrei să dai examenul suplimentar?”
Ci mai degrabă:
> „Vrei să concurezi pentru jumătate dintre locurile acelui liceu sau nu?”
---
😒5. Se creează o diferență uriașă între copii în funcție de resursele familiei
Asta este, în opinia mea, problema socială cea mai gravă.
Copilul care are:
profesor particular la matematică;
profesor la informatică/fizică;
cursuri;
teste suplimentare;
timp;
părinți care urmăresc permanent metodologia;
poate pregăti simultan EN și concursul.
Copilul foarte bun, dar dintr-o familie care nu își permite aceste lucruri, pornește cu un dezavantaj.
Critica privind accesul inegal și încurajarea meditațiilor a fost deja formulată public.
---
😒6. Paradoxal, examenul național este standardizat, dar admiterea nu este complet standardizată
Aici documentul este interesant.
Subiectele celor două probe sunt unice la nivel național, elaborate sub coordonarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.
Dar:
liceul alege cele două discipline;
liceul stabilește formula mediei finale;
liceul stabilește criteriile de departajare.
Deci avem subiecte naționale, dar reguli de admitere diferite de la liceu la liceu.
Este o combinație destul de complicată pentru elev și părinte.
---
😒7. Copilul trebuie să aleagă foarte strategic liceele înainte să știe exact unde se află
Liceul trebuie să publice disciplina/probele, metodologia, criteriile etc., iar ISMB trebuie să publice până la 1 octombrie lista liceelor care organizează concurs.
Pe de altă parte, pentru copilul care va da admiterea în 2027, metodologia spune că liceele trebuie să aibă aceste lucruri publicate din timp.
Asta reduce puțin problema, dar nu o elimină: familia trebuie să construiască strategia de admitere cu mult mai mult timp înainte și cu mult mai multe informații de urmărit.
---
😒8. Dacă nu intri la concurs, te întorci la repartizarea computerizată
Asta este important.
Dacă un copil dă concursul și nu intră, nu pierde dreptul la repartizarea computerizată. Își ridică documentele și participă ulterior la repartizare.
Deci sistemul creează o situație de tip:
încerci liceul foarte bun → dacă nu reușești → revii în sistemul național.
Este un mecanism de protecție bun, dar în același timp face procesul mult mai complicat.
---
😒9. Vor apărea probabil „fabrici de pregătire pentru admiterea la X”
Asta nu este scris în metodologie, evident, dar este o consecință foarte previzibilă.
Dacă un liceu foarte competitiv alege:
Matematică + Informatică
vor apărea imediat:
> „Pregătire admitere ... 2027”
Dacă altul alege altă combinație, apare altă piață.
Și cu cât examenul este mai important pentru 50% dintre locuri, cu atât stimulentul economic pentru pregătire privată este mai mare.
---
😒10. Și mai există un risc: liceele bune vor putea deveni și mai selective
Asta este chiar intenția sistemului: să permită liceelor competitive să selecteze elevii.
Dar efectul secundar poate fi:
liceu foarte bun → selectează cei mai buni prin examen → ceilalți ajung la repartizare → profilul elevilor din liceul respectiv devine și mai omogen.
Adică diferența dintre liceele foarte bune și restul sistemului poate să crească, nu să scadă.
---
Dar există și 3 lucruri bune
Ca să fim corecți, documentul nu este numai prost.
1. Subiectele sunt naționale.
Nu le face liceul după bunul plac.
2. Sunt maximum două probe.
Nu poate fiecare liceu să inventeze 4–5 examene.
3. Copilul care nu intră la concurs nu pierde EN și participă la repartizarea computerizată. ( Aș zice lol la aceste argumente bune)
---
Iar pentru mine problema fundamentală este alta
Sistemul creează două admiteri suprapuse fără să elimine prima.
În loc să ai:
EN → repartizare
ai:
EN → examen suplimentar → admitere la liceul X → dacă nu → repartizare computerizată.
Iar pentru un copil care țintește un liceu de top, asta înseamnă mai multă presiune, mai multă pregătire, mai multe informații de urmărit și mai multă dependență de resursele familiei.
Și există o contradicție destul de evidentă: oficial, examenul este prezentat ca „o șansă în plus”, dar pentru copiii care vor liceele cele mai competitive poate deveni foarte repede o obligație de facto. "
