Colegiul National Mihai Eminescu, Satu Mare

dia, 2 cabinete de limba şi literatura română, 1 cabinet-amfiteatru de matematică, 1 cabinet de limbi moderne, 2 săli de sport, o bibliotecă cu peste 30.000 de volume, o frumoasă şi deosebită sală festivă şi terenuri de sport dotate cu instalaţie de iluminare artificială, în curtea şcolii. Cei 930 de elevi ai şcolii învaţă în 28 de clase de liceu şi 4 clase de gimnaziu. Clasele de liceu au specializări diverse: matematică-informatică, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale şi limbi moderne. Unele clase au specializare bilingvă: engleză sau franceză, iar altele au regim de învăţare intensivă a informaticii. Clasele de gimnaziu constituie o importantă pepinieră pentru liceu şi sunt formate din copii extrem de ambiţioşi. Corpul profesoral, deşi s-a aflat şi se află într-o continuă întinerire şi completare se menţine la un nivel ridicat al competenţei profesionale şi exigenţei didactice. În colegiu îşi desfăşoară activitatea un număr de 62 de cadre didactice. Activitatea curentă a lor se completează cu o serie foarte largă de activităţi ştiinţifice, culturale, sportive în care sunt implicaţi desigur şi elevii şi care au ca scop principal completarea armoniaosă a profilului fizic, intelectual şi moral al copiilor. La buna desfăşurare a activităţii în şcoală îşi aduce o contribuţie importantă şi personalul auxiliar şi nu în ultimul rând părinţii care sprijină prin forţe proprii iniţiativele şcolii. Deşi în anii trecuţi colegiul era considerat o fortăreaţă a ştiinţelor exacte, în prezent există preocupări şi rezultate de nivel înalt la învăţătură la toate disciplinele, atît la cele realiste cât şi la cele umaniste. Păstrând mereu echilibrul între tradiţie şi modernitate elevii şi profesorii împreună cu toţi partenerii noştri în educaţia copiilor încearcă să menţină statutul de şcoală-etalon, pe care îl are Colegiul în învăţământul românesc. De-a lungul a peste trei secole si jumatate de ani de activitate, au absolvit liceul "Mihai Eminescu" zeci de mii de tineri. Elevii sunt cei care prin calitatile lor au ridicat prestigiul liceului nostru, ajungand ca numele Colegiului National "Mihai Eminescu" sa rasune azi in intreaga tara. Liceul isi are originile prin anul 1634, cand iezuitii primesc aprobarea de a deschide un colegiu in oras. Noua institutie este sustinuta printr-un edict de intarire dat in 1639 la Viena de catre imparatul Ferdinand al III-lea. Functioneaza cu putine exceptii pana in 1804 cand printr-un decret dat de Francisc I este sustinut din fondurile statului. Tot in 1804 se infiinteaza si un liceu episcopesc care in 1850 se uneste cu gimnaziul. Pe baza unui demers energic al episcopului romano-catolic gimnaziul este preluat de stat in 1863, fiind decretat gimnaziu regesc catolic - gimnazium regium. Cu toate ca in acest liceu au invatat tineri apartinanad tuturor etniilor din acest tinut , este de remarcat faptul ca tot timpul numarul elevilor romani a fost cel mai mare. Limba de predare s-a modificat odata cu anii evoluand de la latina la maghira, la germana si apoi la romana. Nedreptatea de veacuri indurata de romanii satmareni este reparata incepand cu 15 iulie 1919 cand ia nastere Liceul "Mihai Eminescu", prima institutie de invatamant secundar cu limba de predare romana din orasul Satu Mare. Prestigiosul asezamant a fost botezat pe buna stiinta Liceul "Mihai Eminescu", pentru ca poetul sa ramana intiparit in memoria urmasilor pentru vesnicie, ca fiind cea mai mareata figura a poeziei romanesti, pe care sa o poarte in inima sa fiecare elev si profesor slujitor al acestui asezamant, iar institutia sa fie cel mai de seama pilon si focar de cultura romaneasca in partea de nord-vest a tarii. Ce putea fi mai de pret in anul 1919 decat un liceu romanesc, un liceu pentru romanii care si-au dorit atat de mult sa invete, sa simta, sa traiasca, sa respire romaneste ? Acest eveniment era rasplata eforturilor depuse de cei din oras, era implinirea dorintei lor arzatoare. La mijloc de iulie 1919, când ranile provocate de razboi erau inca proaspete , la Satu Mare s-au deschis portile unui lacas de cultura romaneasca, care avea sa pregateasca zeci de generatii, dand tarii cadre valoroase ce s-au afirmat in toate domeniile vietii culturale, politice, economice. Primul director al liceului, Dr. Vasile Lohan, s-a preocupat indeaproape de deschiderea cu succes a primului an scolar al unitatii, anul 1919-1920. Aceasta sarcina a devenit o preocupare de capetenie si s-a infaptuit pana la 2 octombrie 1919. Problema recrutarii de profesori a fost grea in primii ani de activitate in liceu, dar pe urma s-a normalizat. Directiunea a facut apel la intelectualii de nadejde, multi acceptand incadrarea pe postul de profesor. Astfel, in anul scolar 1919-1920 sunt incadrati 6 profesori titulari, 2 profesori practicanti si 12 profesori suplinitori, toti profesori cu studii superioare. Cu aceste catedre si inca 2 catiheti si-a inceput activitatea institutia noastra. La 5 octombrie 1919, intr-un cadru festiv, a avut loc deschiderea primului an scolar al liceului "Mihai Eminescu", scoala cu limba de predare romana. La solemnitatea deschiderii primului an scolar au participat autoritatile locale, civile si militare si un numeros public din randul parintilor. Ca un preambul, solemnitatea a inceput cu o slujba religioasa, la sfarsitul careia, fanfara militara a intonat imnul regal , iar directorul Dr. Vasile Lohan, intr-o cuvantare insufletita, a schitat programul de munca. In anul scolar 1919-1920 tineretul roman a pornit cu insufletire la formarea viitorului natiunii. Ideile romanismului au fost in permanenta promovate, pentru a contribui la progresul tarii. Scoala pentru romani primea valente noi, fapt dovedit de inscrierea si frecventarea cursurilor liceale in Satu Mare de catre tot mai multi elevi. In primul an de activitate la liceu sunt inscrisi 331 elevi din care 327 de etnie romana, 1 german, 3 maghiari, iar pe confesiuni erau 254 greco-catolici, 72 ortodocsi, 3 romano-catolici, 1 luteran, 1 izraelit. In consecinta, liceul se poate mandri pe drept cuvant ca este romanesc. Cursurile scolare au inceput la 6 octombrie 1919 si s-au incheiat la 5 iunie 1920, cu exceptia clasei terminale (VIII), care a sustinut examen de sfarsit de an si examen de maturitate. Din 19 candidati prezenti la examen, 17 au promovat si 2 au fost respinsi. Primul director al liceului, Dr. Vasile Lohan, a condus liceul pana la data de 16 mai 1920, iar d**a el conducerea institutiei s-a incredintat provizoriu profesorului titular Francisc Groza, care pana in 27 august 1920 si-a facut datoria cu competenta. De la aceasta data este numit ca director Dr. Eugen Seles care ramane in aceasta calitate pana la 30 august 1940. In primii doi ani de scoala au fost predate cursuri complementare de tranzitie, dar incepand cu anul scolar 1922-1923 intra in vigoare Legea invatamantului din Regatul Romaniei, cu o noua programa analitica. Se fac cursuri uniforme in toate liceele si celelalte tipuri de scoli medii. In anul 1922 se unifica gimnaziul cu clasele inferioare de liceu. Limba latina se studiaza incepand cu clasa a III-a si se introduce studiul limbii franceze la toate clasele I-VIII. Totodata se introduce incepand din clasa a II-a limba germana. In toate clasele gimnaziale si liceale se pune baza pe studierea limbilor moderne si studiul stiintelor naturii. Sunt putine preocupari pentru studiul culturii umaniste. Studiul limbii grecesti este radiat din programa. Se introduc trimestrele si la finele fiecaruia se facea clasificarea elevilor. In anul scolar 1923-1924 se introduce notarea de la 10 la 1, eliminandu-se vechiul sistem de notare, si anume cel de la 1 la 5. In scurt timp liceul devine foarte cunoscut si foarte renumit pentru calitatea procesului instructiv - educativ. In anul scolar 1924 - 1925 s-au introdus urmatoarele examene:
examen de admitere in clasa I ;
examen de admitere in clasa a V-a ;
examen de sfarsit de an pentru clasele V - VIII ;
examen de bacalaureat

Examenele de admitere aveau rol de a selecta si promova in cursul superior al liceului elemente capabile cu insusiri mai deosebite, vrednice de a absolvi cursul liceal in conditii normale. Examenele de admitere in clasa I constau din lucrari scrise la limba romana si matematica, iar la clasele a V -a se sustin examene de limba romana, istorie, geografie, franceza si matematica. Legea din 1925 prevedea ca examenul de bacalaureat sa se faca pe centre, cu profesori straini. Se tineau doua sesiuni de examene: la 1 iunie si la 2 septembrie. Presedintele comisiei de bacalaureat era numit dintre profesorii universitari. In anul 1928-1929 s- a emis o lege de reorganizare a invatamantului mediu. Liceul de cultura generala a fost redus la sapte clase, organizat cu primele trei clase în cursul inferior iar clasele IV-VII constituiau cursul superior. Elevii clasei a III-a erau obligati sa sustina examen de admitere în cursul superior. Acest sistem scolar bazat pe sapte clase n-a mai corespuns pentru volumul de cunostinte ce trebuia predat si asimilat, fapt pentru care, in anul scolar 1935-1936 se revine la durata studiilor de 8 ani. D**a cel de-al II-lea razboi mondial reluarea activitatii s-a facut in conditii extrem de grele provocate de lipsuri multiple: a luminii electrice, a combustibilului, cadre putine, cladiri avariate. La inceputul anului scolar 1945-1946, cursurile s-au desfasurat normal, liceul fiind sprijinit de stat sub aspect material. Treptat, treptat scoala a fost incadrata cu profesori titulari. Baza materiala a liceului a fost asigurata in conditii suficient de bune pentru acea vreme. In anul viitor a sporit numarul de elevi de la 519 la 596, cuprinsi în 14 clase iar in 1947 efectivul elevilor era de 584, cuprinsi în 15 clase. In august 1948 se face Reforma Invatamantului. Noua lege desfiinteaza toate scolile confesionale si particulare, localurile acestora sunt nationalizate si în locul lor, d**a necesitati se vor infiinta unitati noi. Liceul a functionat din 2 august 1948 cu titlu de "Liceul teoretic de baieti cu limba de predare romana ". S-au introdus noi discipline cm ar fi: biologia, istoria literaturii universale, istoria artelor, socialismul stiintific, economia politica, etc. Au fost scoase din programul liceelor studiul limbii latine, limbile straine cu exceptia limbii ruse care era obiect de studiu obligatoriu incepând din clasa a IV-a. D**a mai multi ani de la aplicarea Reformei din 1948 s-au introdus ca obiecte de studiu: latina , franceza, engleza, germana, mentinandu-se si studiul limbii ruse. In vederea stimularii elevilor cu aptitudini deosebite la anumite discipline, incepand din anul scolar 1966 - 1967 au fost infiintate clase speciale, si anume clasa speciala de matematica începand cu clasa a X-a care avea 2 ore de matematica in plus fata de clasele obisnuite. Din 1968 s-a desfiintat catedra de lucrari practice si tehnologie, care nu mai corespundea noului profil al liceului de cultura generala. Tot acum programa de invatamant a fixat 30 de ore pe saptamana, cautand sa limiteze supraincarcarea elevilor. Elevii claselor a XI-a si a XII-a din anul 1968 erau obligati sa participe din doua în doua saptamani la trei ore de pregatire preliminarie. Mai tarziu aceasta obligativitate se extinde la toate clasele de curs mediu. In anul scolar 1969-1970 liceul nostru era structurat numai pe curs mediu cu clasele IX-XII, insa existau incorporate doua sectii: sectia romana si sectia maghiara, cu numar de clase aproximativ egale, 18 clase cu limba de predare romana si 17 clase cu limba de predare magiara. Sectia maghiara se mentine si in anul scolar 1970-1971, dar cu un numar mai redus de clase. Din anul scolar 1990-1991 sectia maghiara se detaseaza de acest liceu transferandu-se la liceul maghiar, iar cursul gimnazial si cel seral sunt in lichidare. După revoluţia din 1989 se reconsideră locul şi rolul liceului în structura învăţământului românesc. Odată cu noua titulatură de Colegiu se diversifică profilurile şi se afirmă statutul de colegiu teoretic care pregăteşte elevii pentru învăţământul superior şi pune un accent deosebit pe pregătirea de performanţă a lor. Ca semn al recunoaşterii locului pe care îl ocupă în elita învăţământului românesc, din anul 2000 se numeşte Colegiu Naţional. Colegiul Naţional Mihai Eminescu este o mare familie răspândită în timp şi în spaţiu ale cărei limite sunt greu de stabilit. Absolvenţii noştri fac cinste „familiei” ca studenţi de elită, ca specialişti în diverse domenii, ca manageri de instituţii, ca oameni politici sau ca dascăli de renume în diferite şcoli şi facultăţi. Există familii care au trecut prin acest colegiu generaţii la rând şi au aceleaşi cuvinte de laudă pentru dascălii lor.