Ruxandra Diaconu - Talk o'clock

Ruxandra Diaconu - Talk o'clock Bună! Eu sunt Ruxandra și lucrez cu profesioniști, manageri și antreprenori care au emoții când trebuie să vorbească în engleză. So you get talking.

Mai exact, îi ajut să convingă în întâlniri, prezentări sau interviuri, chiar și când engleza lor nu e perfectă. Public speaking & communication for non-native English speakers. Get fluent, confident, and eloquent. No more staying quiet when it’s time to speak up! 💬💪🎤

“Pot s-o citesc puțin înainte, ca să știu ce să spun?”, m-a întrebat Alexandra fix după ce a citit titlul prezentării ei...
03/09/2026

“Pot s-o citesc puțin înainte, ca să știu ce să spun?”, m-a întrebat Alexandra fix după ce a citit titlul prezentării ei.

Era prima noastră sesiune. Stabiliserăm să lucrăm împreună ca s-o ajut să pregătească o prezentare în engleză pentru un interviu intern.

Prezentare pe care o făcuse cu o zi înainte. Îmi trimisese PowerPoint-ul pe mail, așa că știam ce conține. Și, evident, știa și ea, nu?

Ei bine… nu.

Alexandra făcuse prezentarea cu ChatGPT.

Știu că e rapid și tentant, mai ales când lucrezi în engleză. AI-ul te ajută la vocabular, gramatică, spelling. Dar e atât de vizibil când nu e munca ta acolo!

Partea bună în prezentarea Alexandrei e că era foarte clar structurată (AI-ul face asta mai bine decât mulți oameni pe care-i știu).

Partea proastă? Era plină de generalități și expresii bombastice pe care nu le folosește nimeni în viața reală. Nu avea exemple concrete și nici măcar o interpretare proprie. Multe fraze de genul: “It’s important to establish specific milestones that mark progress toward resolving issues effectively and timely.” Adică ce anume? Cum și când?

Ăsta e riscul când lași AI-ul să facă toată treaba. Îți dă conținut abstract, repetitiv, cu idei care sună bine, dar nu spun mare lucru.

Și chiar dacă reușești să ajustezi conținutul, tot rămâne partea pe care AI-ul nu o poate face în locul tău: să îl prezinți.

Ce voia Alexandra să facă (și ce fac mulți profesioniști) era să-l lase pe ChatGPT să scrie prezentarea, apoi ea s-o citească de pe slide-uri. E safe. Simți că deții controlul, șansele să uiți textul sunt mai mici. Și nici engleza n-o să-ți joace vreo festă.

Doar că până acum eu n-am cunoscut om care să citească slide-urile cuvânt cu cuvânt și să reușească să-și țină publicul atent. Dacă citești în loc să vorbești liber, vorbești fără energie, nu știi unde să faci pauză și nu te conectezi cu oamenii din fața ta, nu te mira că publicul e mai atent la telefon decât la tine.

Așa că am luat-o de la zero cu Alexandra.

Am lucrat la conținut, ca să fie concret, relevant și adaptat publicului ei. Am scos repetiții, am introdus exemple și am făcut totul să sune ca ea, ca să-i fie ușor să vorbească liber.

Apoi am lucrat la livrare: cm începe, cm captează atenția, unde pune accentul, cm folosește pauzele, cm face trecerile între slide-uri și cm gestionează momentele în care nu găsește cuvântul perfect.

Asta fac eu în trainingurile mele.

Da, lucrăm în engleză. Și da, engleza dublează emoțiile pe care vorbitul în public deja ți le dă. Dar e doar o componentă a prezentării.

Așa că ne ocupăm și de structură, conținut, claritate, captarea atenției și, mai ales, de ce vrei să obții prin prezentarea ta.

Cu Alexandra am lucrat 1 la 1. Dar din 15 septembrie, facem asta și într-un grup mic: 6 sesiuni, maximum 6 persoane, despre prezentări de business în engleză care își ating scopul.

Până pe 8, modulul e la preț early bird. Las linkul în comentarii, în caz că mai sunt și alte Alexandre pe-aici. :)

Când Elena voia să-și susțină punctul de vedere într-o întâlnire, intra în mult prea multe detalii. Mai ales în engleză....
28/08/2026

Când Elena voia să-și susțină punctul de vedere într-o întâlnire, intra în mult prea multe detalii. Mai ales în engleză.

Dacă spunea ceva și simțea că ceilalți nu au înțeles imediat, mai adăuga o explicație. Apoi încă una. Apoi un exemplu. Și încă un argument, ca să fie sigură că au înțeles.

Problema era că, la un moment dat, nu mai părea că își susține opinia, ci că încearcă să se convingă pe ea însăși. Și asta îi slăbea mesajul. Și adesea îi făcea pe ceilalți să-și piardă atenția și răbdarea.

Elena a fost cursanta mea în două module de grup. Am lucrat împreună la cm să-și construiască argumentele și la cm să le facă mai clare și mai convingătoare din prima.

A învățat tehnici concrete pe care le-a exersat în sesiunile noastre, apoi le-a pus în practică în întâlnirile cu managerii direcți. Iar asta i-a dat foarte multă încredere în ea.

După ce lucrăm împreună, unii cursanți de-ai mei se aleg cu un client nou după o prezentare excelentă sau cu o ofertă după un interviu reușit.

Și apoi sunt rezultate ca al Elenei, care nu arată spectaculos pe LinkedIn, dar care pur și simplu te fac să te simți pregătit. Iar asta se simte tare bine!

Apropo, din 15 septembrie, încep un nou modul de grup, de data asta despre prezentări în engleză care nu devin zgomot de fundal în timp ce publicul își verifică telefonul. Las linkul mai jos.

„Te rog ca întâlnirile noastre să rămână confidențiale”, mi-a scris M. după prima noastră sesiune.Luase un pachet de 5 s...
26/08/2026

„Te rog ca întâlnirile noastre să rămână confidențiale”, mi-a scris M. după prima noastră sesiune.

Luase un pachet de 5 sesiuni 1:1 ca să o pregătesc pentru un interviu important în engleză.

M. are peste 20 de ani de experiență profesională. Ultimii 10 i-a petrecut în același loc, într-o funcție de conducere. Și tocmai asta făcea situația atât de incomodă.

Nu se simțea confortabil să spună că a ajuns iar în punctul în care își caută un job. Nu se simțea confortabil nici cu faptul că interviul urma să fie în engleză și că avea nevoie de ajutor pentru asta. Și cu siguranță nu era tocmai confortabil nici să primească sugestii despre cm să își construiască răspunsurile mai bine. Tocmai ea, care îi intervievase pe alții de atâtea ori.

Adevărul e că atunci când ai ajuns deja foarte sus, fiecare vulnerabilitate vine la pachet cu o teamă fantastică de judecată. Ca și cm slăbiciunea aia ar știrbi din imaginea atent construită în atâția ani.

Iar engleza imperfectă e percepută de mulți ca o mare vulnerabilitate.

Și aici apare cu adevărat problema, când teama de judecată începe să-ți dicteze alegerile profesionale. Când eviți interviul, lași pe altcineva să țină prezentarea sau refuzi oportunitatea de a călători mai mult. Doar ca să nu treci prin disconfortul de a fi imperfect.

Pentru M., interviul pentru care o pregăteam era primul ei interviu în engleză. Ever. Și asta pentru că refuzase să participe la altele înainte.

Sigur, nu voia să se știe că a apelat la ajutor. Dar măcar a apelat.

Așa că am lucrat împreună la toate lucrurile care o puteau face să sune la fel de competentă în engleză ca în română.

Am luat experiența ei și am transformat-o în răspunsuri care aveau structură, argumente și impact. Am lucrat la ce merită spus și ce poate fi lăsat deoparte, la cm să răspundă când e pusă sub presiune și la cm să-și păstreze autoritatea chiar și atunci când nu-i vine instantaneu cuvântul perfect.

Cu asta mă ocup eu. Cu oameni deștepți și competenți care vor să fie la fel de convingători în engleză cm sunt în română, în interviuri, prezentări sau negocieri. Și cred că pentru asta nu e nevoie de o engleză perfectă, ci de o engleză care convinge. Asta înseamnă argumente solide, un discurs clar și bine punctat, încredere și autoritate.

Pentru ca absolut nimic din ceea ce oamenii ăștia au câștigat în 20 de ani de carieră să nu se piardă în 20 de minute de engleză.

Nu știu încă dacă M. va primi jobul. Dar știu că primul interviu l-a trecut și a fost deja chemată la al doilea.

Dacă știi că ai nevoie de ajutor pe partea asta și nu ți-e inconfortabil să-l ceri, din 15 septembrie încep un nou modul de grup (de data asta despre prezentări care chiar obțin rezultate). Iar dacă, la fel ca M., preferi să nu știe toată lumea, există și varianta 1:1. 😊

Copilul trebuie să știe de frică.În trecut, profesorii chiar erau respectați, nu ca acum.Pe vremea mea era mai bine.Nu e...
18/08/2026

Copilul trebuie să știe de frică.
În trecut, profesorii chiar erau respectați, nu ca acum.
Pe vremea mea era mai bine.

Nu e postare despre educație pe Facebook la care să nu vezi invariabil comentariile astea.

Ei bine, eu lucrez cu adulți. Cu oameni de 35, 40, 45 de ani care au făcut școala pe vremea când profesorii erau respectați, când copilul știa de frică și când, pare-se, era mai bine.

Și totuși… lucrez cu oameni care în proporție de 80-90% au anxietate de limbă. Adică le e al naibii de frică să vorbească în engleză. Dacă mai adaugi un manager străin sau o miză de orice fel (interviu, prezentare, client pretențios), lucrurile devin deodată terifiante.

A, și să ne înțelegem! Nu lucrez cu începători. Deci oamenii ăștia vorbesc engleza cel puțin binișor. Mulți chiar foarte bine.

Dar ăsta e efectul școlii făcute cu frică și cu presiunea de a fi perfect. Pentru că altfel te faci de râs. Sau ești considerat prost.

Am o cursantă care mi-a povestit că în copilărie ura să se uite la Cartoon Network pentru simplul fapt că era în engleză. Atât de mult o făcuse profa de engleză să urască limba. Pentru că îi repetase again and again că e slabă și că nu se prinde nimic de ea.

Din cauza asta, ani de zile a refuzat să vorbească în engleză.

A venit prima oară la cursul meu acum 10 ani, iar câteva luni mai târziu și-a luat primul job într-o multinațională. În alea câteva luni nu am învățat-o mai multă engleză, dar i-am dat ceva ce îi fusese luat din școală și nici că primise între timp: încredere.

Cred cu tărie că încrederea e esențială ca să îți iasă bine. De la încrederea de a vorbi pur și simplu în engleză la încrederea de a prezenta în fața unui public sau de a te duce cu pieptul înainte la un interviu.

Iar încrederea nu se construiește prin exerciții de engleză și corecturi la fiecare pas. Mai ales cu un adult care deja se teme să vorbească. Dacă îi atragi atenția asupra fiecărei greșeli, devine și mai atent la cât de „bine” vorbește. Și cu cât e mai atent la asta, cu atât vorbește mai puțin sau mai ezitant.

Așa că ce fac eu în schimb?

Îi pun să vorbească mult și în contexte diferite. Și nu mă uit doar la cât de corect vorbesc, ci și la ce se întâmplă cu ceilalți în timpul ăsta. Sunt atenți? Îl urmăresc? Îl cred? Îi face să zâmbească? Îi convinge argumentul?

Pentru că aici apare, de fapt, cea mai importantă piesă din construirea încrederii: rezultatul.

Când reușești să convingi sau să captivezi cu engleza ta (chiar dacă ai făcut câteva greșeli), primești ceva ce nicio corectură nu îți poate da: dovada că poți.

Așa că lucrăm la tot ce îi ajută pe cursanții mei să ajungă la rezultat: conținut, structură, claritate, argumentare, livrare și, evident, încredere.

Pentru că, în viața reală, nu mai ai profesori de impresionat. Ai, în schimb, manageri de convins și clienți de câștigat. Iar pentru asta încrederea e esențială.

11/06/2026

Tu ce poveste interesantă ai spus la ultimul interviu?

Și nu vorbesc despre a-ți relata experiența din CV.

Ci despre o întâmplare concretă care arată cm gândești, cm lucrezi sau cm ai rezolvat o problemă.

Și care te face să ieși în evidență printre atâția candidați.

Dacă nu îți vine niciuna în minte în 10 secunde, poate e momentul să începi să le aduni. :)

09/06/2026

Scrie răspunsul în comentarii 👇

Sunt multe lucruri pe care le predau în SpeakUp Sessions. Structuri de argumentare. Tehnici de persuasiune. Claritate în...
05/06/2026

Sunt multe lucruri pe care le predau în SpeakUp Sessions. Structuri de argumentare. Tehnici de persuasiune. Claritate în exprimare. Exerciții de speaking.

Dar dacă m-ai întreba care este lucrul pentru care participanții își amintesc cel mai des de mine, probabil aș spune: feedbackul.

Feedbackul este, de fapt, locul unde se întâmplă mare parte din progres. Acolo descoperi ce faci deja bine. Acolo afli ce te încurcă. Acolo înțelegi de ce un mesaj funcționează sau nu.

De-aia m-a bucurat să citesc rândurile de mai jos de la Ana, care tocmai a terminat modulul despre persuasiune. Și e cu atât mai onorant cu cât Ana este director de comunicare într-o companie, deci știe foarte bine cm arată o comunicare bine făcută.

Următorul modul este despre networking, small talk și socializare.

Pentru că multe dintre provocările în engleză nu apar când prezinți un proiect. Apar înainte. Când intri într-o încăpere, când cunoști oameni noi, când trebuie să pornești o conversație și nu știi de unde să începi.

Vom lucra exact pe aceste situații, cu exemple, exerciții și multă practică.

Începem marți, pe 9 iunie, la 18:30. Sunt ultimele zile pentru înscriere.

Am lăsat linkul cu toate informațiile în comentarii.

04/06/2026

Ți s-a întâmplat să uiți numele cuiva imediat după ce ți l-a spus?

„Nu am memoria numelor”, spun unii.

Eu cred că nu ține de memorie, ci de atenție.

Sunt momente în care suntem atât de atenți la noi înșine, încât ceilalți trec pe locul doi. Sau trei. Sau patru.

Când vrem să facem o impresie bună, când miza e mare sau când avem emoții.

Și de-aia am văzut atât de des cm oamenii uită să asculte în engleză.

Pentru că vocea aia din minte care te tot corectează și îți spune că nu sună suficient de bine (o știi?) e mai gălăgioasă.

Și nu, a auzi nu înseamnă a asculta.

Să asculți înseamnă să fii atent la omul din fața ta și cu adevărat curios. Să nu-ți pregătești replica în timp ce el vorbește (și da, asta include și căutatul mental de cuvinte). Ci să fii interesat de el, să pui întrebări, să descoperi ce aveți în comun.

De-aia networking-ul, small talk-ul sau pauzele de cafea sunt adesea o corvoadă în engleză. Tot de la vocea aia gălăgioasă din minte ni se trage.

Vestea bună e că poate fi pusă pe mute.

Fix cu asta ne ocupăm din 9 iunie, la SpeakUp Sessions.

Sunt 6 sesiuni într-un grup restrâns, pentru profesioniști care știu engleză (cel puțin la nivel intermediar), dar au emoții când trebuie să vorbească.

Scopul e simplu: butonul de mute pentru vocea aia din minte și volum mai tare pentru vocea ta.

Linkul de înscriere e în comentarii. Iar eu răspund la orice întrebări.

Ție ce ți se pare mai greu să faci în engleză?A. Să vorbești cu un client despre un proiect?B. Să socializezi cu clientu...
02/06/2026

Ție ce ți se pare mai greu să faci în engleză?

A. Să vorbești cu un client despre un proiect?
B. Să socializezi cu clientul la masă, doar voi doi?

Dacă ai ales B, welcome to the club!

E un club select, cu profesioniști care știu să vorbească despre bugete, procese, KPI-uri și deadline-uri, dar care ar prefera încă trei meeting-uri consecutive decât o oră de socializare unu la unu cu un client.

De ce se întâmplă asta?

Pentru că vorbim aici despre două tipuri diferite de fluență.

1. Functional fluency. Pe asta am exersat-o cei mai mulți dintre noi la școală și în cursurile de engleză. Te ajută să rezolvi taskuri, să răspunzi la întrebări sau să scrii emailuri. Aici intervențiile tale sunt relativ structurate și previzibile. Te bazezi pe un vocabular familiar și pe tipare pe care le-ai exersat deja.

2. Relational fluency. Aici nu mai este vorba doar despre a transmite informație, ci despre a construi o relație în timp real, prin conversație. Să poți să continui o discuție fără să o transformi într-un exercițiu mental de traducere, să fii curios, amuzant, interesant sau relaxat. Să răspunzi natural, să tolerezi pauzele. Practic, să rămâi conectat la celălalt, nu la limba pe care o vorbești.

Aici se câștigă multe dintre oportunitățile profesionale. Și tot aici se pierd cei mai mulți.

Adevărul e că cei mai mulți dintre profesioniștii cu care am lucrat au suficientă fluență funcțională pentru jobul lor, dar foarte puțină fluență relațională. Și de aici dificultatea de a reacționa spontan, de a face conversația să curgă natural, de a găsi ușor subiecte de discuție sau de a face networking.

Dacă pentru partea funcțională există manuale și cursuri de engleză, pentru cea relațională există doar practica. Cea axată pe conexiune, nu pe limbă.

Și exact asta facem din 9 iunie în SpeakUp Sessions. Într-un grup mic de maximum 6 persoane, ca să ai și timp destul să exersezi, dar și mai multe tipologii umane la care să te adaptezi. Cu feedback atent care îți arată cm să navighezi mai fluent prin conversații, cm să scapi de awkward silences și să transformi o discuție stresantă într-o oportunitate.

Pentru înscriere sau mai multe detalii, am lăsat linkul în comentarii. Iar eu răspund cu drag la întrebări.

28/05/2026

Să vorbești în engleză despre un proiect și să socializezi în engleză sunt două skill-uri complet diferite.

În primul caz, te bazezi pe jargon, pe aceleași cuvinte folosite zilnic. E suficient să fii tehnic și la obiect.

În al doilea, trebuie să știi să asculți, să pui întrebări interesante și să menții conversația vie fără să te gândești din 3 în 3 secunde dacă ai folosit timpul corect.

Primul ajută proiectul să meargă mai departe.
Al doilea face posibil proiectul.

Din 9 iunie, exact la asta lucrăm la SpeakUp Sessions: cm intri în conversații, cm le menții și cm creezi conexiune când emoțiile în engleză îți dau bătăi de cap.

Mai sunt câteva locuri.
Dacă vrei mai multe detalii, am lăsat un link în comentarii.

Address

Români

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Ruxandra Diaconu - Talk o'clock posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category