28/07/2026
Există oameni pe care timpul nu îi măsoară în ani, ci în binele pe care îl lasă în urma lor. Așa a fost d-na prof.inv.primar, Violeta-Maria Ștefoni-Iancu, un om cu un suflet ales, un dascăl prin vocație și o prezență care a adus lumină în școală și în inimile copiilor.
A privit fiecare copil cu dragoste și răbdare, convinsă că educația începe acolo unde există bunătate. Lecțiile ei nu s-au oprit niciodată la paginile unui manual; au fost lecții despre omenie, despre respect, despre încredere și despre iubire.
Printre colegi, d-na învățătoare Violeta-Maria Ștefoni-Iancu va rămâne în amintire prin discreția, modestia și noblețea sufletească ce au caracterizat-o întotdeauna. Zâmbetul ei senin, vorba blândă și disponibilitatea de a face bine au transformat-o într-un sprijin tăcut, dar neprețuit. Nu a căutat niciodată să iasă în față; a ales să lumineze prin ceea ce era.
A înfruntat suferința cu o demnitate greu de cuprins în cuvinte. Boala i-a încercat trupul, dar nu i-a putut atinge frumusețea sufletului. Curajul, credința și puterea cu care și-a purtat crucea vor rămâne o lecție de viață pentru toți cei care au cunoscut-o.
Plecarea ei lasă un gol adânc, dar și o datorie tăcută: aceea de a nu uita că oamenii cu adevărat valoroși nu dispar atunci când închid ochii, ci continuă să trăiască în tot binele pe care l-au semănat. Va rămâne vie în generațiile de copii pe care i-a format, în recunoștința colegilor și în inimile tuturor celor care au avut binecuvântarea de a-i cunoaște sufletul.
Uneori, Dumnezeu îi cheamă prea devreme pe cei mai buni dintre noi. Poate pentru că cerul are nevoie de oameni care au știut să iubească fără măsură, să dăruiască fără să aștepte răsplată și să lase în urmă lumină.
Drum lin către veșnicie, Violeta! Amintirea ta va rămâne o binecuvântare, iar numele tău va fi rostit întotdeauna cu respect, recunoștință și profundă prețuire. Dumnezeu să te odihnească în pace!
Dir.prof Alina Oprița
