After School Si Centru De Activitati Scoala Libera Pitești

08/09/2026

Credem cu tărie că ai noștri copii nu cresc (doar) pentru că stăm deasupra lor.
Cresc (mai ales) pentru că alegem să fim lângă ei.

Ne descălțăm și ne așezăm la “firul ierbii”.
Ne jucăm, îi ascultăm, le punem limite, le dăm curaj.

Și, încet-încet, copilul care se simte în siguranță devine adultul care are încredere în el, gândește singur și știe să aibă grijă de sine și de ceilalți.

De aceea, noi alegem să creștem umăr la umăr. 🌱

07/09/2026

Vrei să știi ce e în sufletul unui copil?
Dă-i o poveste, nu o întrebare. ❤️

Astăzi am scos dintr-un săculeț câteva animale, imagini și obiecte. Și, din nimic, copiii au construit lumi întregi.

Au apărut frici, curaj, prietenii, despărțiri, întoarceri și începuturi.

Fără „Cum te simți?” sau „De ce îți este teamă?”.

Doar joacă și o poveste.

Pentru că uneori copilul nu spune:
„Mi-e greu să mă întorc.”

Spune:
„Iepurașului îi e teamă să intre în pădure.”

Și noi știm să ascultăm și povestea de după poveste. 🌱

07/09/2026

Ne-am întors. ❤️

La școală, la prieteni, la ritualurile noastre, la zilele care au din nou un ritm.

Dar nu ne grăbim să intrăm cu totul în „modul școală”. Știm că și întoarcerea are nevoie de timp. De reconectare, de joacă, de povești spuse pe fugă și de altele care cer să fie ascultate până la capăt.

Pentru că un copil nu se întoarce doar cu ghiozdanul.
Se întoarce cu tot ce a trăit în vacanță.

Iar noi suntem aici să-l ajutăm să aducă toate acestea cu el și să-și găsească, din nou, locul. 🌿

Bine ai revenit, Școala Liberă!
Ne era dor de voi. ❤️

06/09/2026

Mâine începe un nou an. Și emoțiile cresc odată cu copiii. ❤️

Înainte de toate, și eu sunt mamă.

Știu cm arată seara dinaintea primei zile de școală. Ghiozdanul pregătit, hainele alese, întrebările spuse sau nespuse. Știu și amestecul acela greu de pus în cuvinte: bucurie, teamă, speranță și gândul pe care, într-un fel sau altul, îl avem cu toții: „Oare va fi bine copilului meu?”

Poate tocmai de aceea, în fiecare septembrie, emoțiile mele nu scad. Cresc.

Copiii mei, cei de la care a început, de fapt, povestea Școlii Libere, au crescut. Au trecut pragul spre un alt ciclu al vieții lor, iar eu îi privesc astăzi de la o altă distanță decât acum mai bine de zece ani.

Și înțeleg ceva ce atunci doar intuiam: copiii cresc, dar noi nu terminăm niciodată de învățat să le fim părinți.

Învățăm să îi ținem aproape fără să îi ținem pe loc.
Să îi protejăm fără să le luăm șansa de a încerca.
Să avem încredere când nouă ne este teamă.
Și, poate cel mai greu, să facem câte un pas în spate exact atunci când ei sunt pregătiți să facă unul înainte.

De aici s-a născut Școala Liberă.

Din întrebările unei mame. Din nevoia de a găsi pentru copiii mei oameni cărora să le pese nu doar ce știu, ci și cine devin.

Astăzi, copiii mei au crescut. Dar întrebarea a rămas aceeași pentru fiecare copil care ne trece pragul:
" De ce are nevoie acest copil, acum, ca să poată crește?”

Nu avem toate răspunsurile. Și cred că ar fi periculos să pretindem că le avem.

Avem însă experiență, studiu, oameni care continuă să învețe și, mai ales, disponibilitatea de a privi copilul real din fața noastră, nu copilul ideal din cărți.

Mâine, când îi veți lăsa din nou în grija noastră, să știți că înțeleg emoția din spatele acelui „Ai grijă de tine!” spus la ușă.

Pentru că am spus-o și eu. Și încă o spun.

Doar că, după mai bine de zece ani, știu ceva mai limpede: un copil nu crește singur. Dar nici noi, adulții, nu creștem singuri.

Avem nevoie unii de ceilalți — copii, părinți, profesori, mentori. De un sat în care să putem pune întrebări, să greșim, să reparăm, să învățăm și să mergem mai departe împreună.

Acesta este satul pe care mi l-am dorit când copiii mei erau mici.

Școala Liberă.

Iar mâine îl construim mai departe, împreună! 🌱🤝💚

05/09/2026

Uneori, oamenii cu aceleași valori se întâlnesc și se recunosc din prima. ❤️

Geanina Popescu vine în echipa Școlii Libere cu aproape 30 de ani de experiență alături de copii și cu o expertiză deosebită în limba engleză și spaniolă.

Ne bucurăm că drumurile noastre s-au întâlnit. Și, mai ales, că împreună putem construi lucruri frumoase pentru copii.

În video, Geanina ne spune chiar ea de ce a ales Școala Liberă. 🎥

04/09/2026

Noi credem în copilul întreg. 🌱
În mintea lui, în emoțiile lui, în corpul lui, în felul în care învață să aleagă și să aibă grijă de el.

De aceea, la Școala Liberă, investim în dezvoltarea holistică: aducem specialiști aproape de copii, le răspundem la întrebări, dialogăm și punem cunoașterea în legătură cu viața lor de zi cu zi.

Pentru că educația nu înseamnă doar ce știe copilul. Ci și omul care devine.

04/09/2026

Metoda Metodelor

Ce metodă să folosim dacă nu are atenție?
Dar dacă nu are motivație?
Cum să fac dacă se plictisește ușor?
La ce tip de pregătire să-l înscriu dacă nu stă locului deloc?
Să îl duc la psiholog dacă nu mă ascultă?
Cum să-l determin să nu-și mai uite lucrurile peste tot?
Ce tehnici aveți pentru dezvoltarea răbdării?

Speranța că există o metodă anume sau un program la care nu am avut încă acces cu propriii copii este atât de răspândită astăzi printre părinți, că piața educațională nu a avut încotro decât să reacționeze. Cum? Comercial. Cu tot felul de promisiuni și invenții - cursuri, programe, strategii, ateliere, terapii, alternative educaționale.

Sunt bune și ele, sporadic, dar nimic nu e mai bun și mai eficient decât metoda despre care vă vorbesc, imediat, mai jos. E metoda metodelor, cea mai eficientă, cu rezultatele cele mai palpabile.

Dar e și metoda care, de obicei, e primită cu mare dezamăgire de părinți. Ca adulți ocupați și agitați, tare ne-ar plăcea soluția de tip ”pastilă”: ceva, un curs, un om, un meditator, o strategie rapidă.

Metoda asta măreață este, de fapt, existența unui program repetitiv, structurat, previzibil, de la o zi la alta: cu ore clare de somn, cu mâncat sănătos și la timp, cu alternare ritmică între activități dinamice și activități liniștite, cu oaze de nonactivitate, în care i se cere copilului să facă lucruri simple, practice, repetitive, muncite, ”plictisitoare”.
E metoda oricărui adult care se încăpățânează să-și bage copilul într-o cadență.

Toți adulții o pot aplica, dar, pentru că nu știu ”marele secret”, renunță, se enervează, declară că nu se poate.

Acest mare secret este: procesul de impunere a unor rutine, a unui program de viață relativ fix, durează între 6 și 8 săptămâni, timp în care copilul nu pare să dea niciun semn de receptivitate.
Ba, dimpotrivă: devine și mai țâfnos, și mai mofturos, și mai nervos, și mai agitat. Totul este să o ții pe-a ta: fără să cedezi, fără să disperi. Copiii au un dulce punct când toate cad în matcă și se liniștesc - toate protestele, pretinsele suferințe sau nedreptăți. Nu intra în valea plângerii cu el. Ține-te tare, tonic, vesel, hotărât. Nu da înapoi prea devreme.

Programul fix (nu fixist, rigid sau sever), impus corect, creează în copil un cântec, un ritm intern. De acolo vin creșterile pe atenție, concentrare, ascultare: din câte momente de liniște și de răbdare sunt create în jurul lui; din cm știm, acasă și în școală, să oferim copilului această frecvență domoală, a lucrurilor făcute încet, pas cu pas, fără stimuli mulți, fără mize imediate.

Nu e deloc o metodă vandabilă. Ea cere atenție, răbdare, toleranță la frustrare, plictis sănătos. Dar le cere întâi de la părinte. Am ajuns să pretindem copiilor exact ce ne lipsește nouă: consistența unui program, răbdarea impunerii lui treptate, disciplina ”plictisului” (trebuie să las timpul să își facă efectul, nu metoda-pastilă).

Nu, copilul nu trebuie momit, convins, rugat sau certat să creadă în programul tău. Acesta trebuie așezat în jurul copilului ca o mantie protectoare, fără multe întrebări și negocieri. Ca și cm nu ai de ales.

Text preluat de la Oana Moraru ⚓️

04/09/2026

03/09/2026

Credem că felul în care începe o zi contează. 🌞

Așa că ne mișcăm, ne dezmorțim, râdem cu gura până la urechi și ne adunăm energia pentru ce urmează - ne dăm un start bun. 💛