Proiectul "Pedagogie experiențială" propune o abordare inovativă integrată în 11 comunități educaționale în care se manifestă fenomenul absenteismului în rândul copiilor și tinerilor în risc de excluzliune socială. Asociația Juvenala din Piatra Neamț a elaborat și lansează un proiect inedit cu privire la procesul educațional și a incluziunii sociale, având o abordare pedagogică inovativă. Numit "P
edagogie experiențială" și realizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț, Fundația Scrimă pentru Toți din București și Newschool AS din Norvegia și cu sprijinul a 11 școli și licee din județele Neamț și Suceava, proiectul va fi implementat în 11 comunități educaționale în care se regăsesc copii cu CES și în care se manifestă fenomenul absenteismului. Obiectivul proiectului este creșterea participării la procesul educațional pentru 608 copii în risc de abandon școlar și 56 cu CES prin implicarea acestora în activități de sprijin bazate pe principiul pedagogiei experiențiale. Proiectul vizează totodată formarea unui număr de 170 profesori și experți educaționali și sociali și consilierea unui număr de 150 părinți pentru conștientizarea, asimilarea și implicarea reală în promovarea educației incluzive prin expunere la programe special proiectate de partenerii români și de partenerul norvegian, entitate cu expertiză în educația de acest fel. Perioada de implementare este de trei ani. Proiectul răspunde obiectivului ”creșterea gradului de incluziune socială a copiilor și tinerilor din România” după cm urmează:
- toate activitățile derulate cu tinerii și copiii aflați în risc de abandon școlar sau cu CES, din GT principal, adică 13 activități de bază ale proiectului sunt adresate creșterii gradului de participare al acestora la procesul dar și la actul de educație. Finalizarea educației le va permite acestora un grad mult mai crescut de integrare profesională și socială.
- proiectul propune un model de intervenție eminamente incluziv. În activitățile proiectului toți tinerii și copiii participă împreună la activități, indiferent de tipul de vulnerabilitate pe care îl au. Totodată toți profesorii din GT secundar vor fi consiliați și vor participa la sesiuni de trainng pentru a se familiariza cu incluziunea ca model de abordare și cu metode concrete de a o aplica în activitatea lor de zi cu zi
- Proiectul răspunde Rezultatelor apelului abordând direct lucrul cu cele două categorii de GT principal eligibile – copii și tineri aflați în risc de abandon școlar și copii și tineri cu CES. Rezultatele apelului se regăsesc în indicatorii proiectului – Outcome 2, Output 2.1., 2.2., 2.3., Outcome Activități bilaterale – output 1, 2. Activitățile de bază ale proiectului sunt axate pe sprijinirea acestor două categorii în participarea la procesul educațional. Totodată proiectul propune un număr de 6 activități pentru profesori, experți educaționali și sociali și părinți, activități bazate pe consiliere, formare, comunicare în vederea pregătirii și aplicării unui model de educație incluzivă și pentru a sprijini participarea la educație. Proiectul răspunde și Outcome Activități Bilaterale derulându-se în parteneriat cu Agenția de design educațional Newschool AS din Oslo, agenție de design educațional cu expertiză extinsă în formarea cadrelor didactice și a experților educaționali. Prin expertiza sa partenerul norvegian va asigura accesul profesorilor beneficiari la modele de bune practici și metodologii de educație incluzivă din Norvegia și va derula sesiuni de formare a profesorilor din România pentru implementarea acestui tip de educație. Pornind de la nevoile GT principal și secundar propunem o abordare integrată bazată pe participare individuală, pe conștientizare și pe valorizarea actului educațional, pe dezvoltarea fiecărui individ și pe implicare. Totodată proiectul își propune să creeze o rețea de sprijin pentru tinerii și copiii din GT principal prin pregătirea, consilierea și formarea profesorilor, a experților educaționali și sociali care lucrează în mod direct cu ei dar și a părinților. Astfel nevoile atât a GT principal cât și a GT secundar sunt atinse nu doar punctual ci pe întreaga durată de implementare, în sustenabilitate și cu impact pe termen lung. Proiectul răspunde următoarelor documente strategice relevante:
- Strategia Europa 2020 pentru o Creștere Inteligentă, Durabilă și Inclusivă (Comisia Eurpeană). Proiectul răspunde componentei de dezvoltare incluzivă care se referă la o rată crescută de ocupare pentru a asigura coeziunea socială și teritorială. Proiectul nostru promovează atât un model de educație incluzivă dar și vizează integrarea educațională și socială ce conduc în mod direct la creșterea gradului de ocupare
- Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 29 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (Comisia Europeană). Recomandarea este în vigoare iar proiectul răspunde în mod direct prin asumarea unei rate de creștere a participării la procesul educațional și de creștere a transferului ISCED 2-3 cu impact imediat și direct asupra reducerii părăsirii timpurii a școlii
- Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării (Comisia Europeană). Proiectul răspunde acestui document strategic prin implementarea conceptului de educație incluzivă și de nonsegregare atât la nivelul GT principal cât și secundar
- Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România (Ministerul Educației). Proiectul vizează indicatorii acestei strategii naționale contribuind la reducerea abandonului prin activitățile integrate la nivel GT principal
- Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2014 – 2020 (Ministerul Muncii). Proiectul răspunde acestui document strategic prin abordarea scăderii abandonului școlar, a creșterii integrării educaționale pentru copiii cu CES, a creștereii gradului de profesionalizare a profesorilor
- Strategia Națională O Societate Fără Bariere pentru Persoanele cu Dizabilității 2015 – 2020 (Ministerul Muncii). Proiectul răspunde atât prin atenția acordată accesibilizării cât și prin focusul pe integrarea în învățământul de masă a copiilor cu CES dar și pe pregătirea profesională a profesorilor din învățământul de masă în vederea unei educații incluzive de calitate.
