Shichida Romania

Din momentul în care ne trezim, creierul nostru scanează mediul înconjurător, cautând să răspundă la întrebarea “ Sunt în siguranță?”

Copii sunt la fel.

Acest proces de scanare cere efort mental, de care suntem mai capabili dimineața, spre deosebire de seara.

Bateriile noastre scad de-a lungul zilei, iar aces lucru ne poate lasa epuzați, iritați, iar în cazul copiilor - predispuși la tantrumuri.

Atunci când folosești un telefon, în momentul în care este scos de la încărcat, bateria sa începe sa se descarce.

Cu cât folosești telefonul mai mult, răspundem la mesaje, deschidem aplicații diferite,facem apeluri telefonice, cu atât bateria se epuizează mai repede.

Este la fel și pentru noi. Iar în cazul copiilor noștrii, așteptăm ca bateria lor să fie complet epuizată până ce o incărcăm?

Dacă vreți să tratați cu cât mai puține tantrumuri și plânsete, nu este recomandat.

Mai degrabă, este de preferat să îți iei câteva momente de-a lungul zilei să le reîncărcați bateriile.

Ce funcționează pentru fiecare copil este diferit.

Pentru unii o îmbrățișare este de ajuns, pentru alții e nevoie de o sesiune de joacă.

Vă vom lăsa sa descoperiți ce funcționează pentru copilul dumneavoastră.

Intenția este să vă lăsați momente în care să îi încărcați pe copii dumneavoastră pentru a fi zâmbitori, plini de viață și de energie de-a lungul zilei.

Ce activități îl incarcă pe copilul tău?

Cãnd suntem mici, vrem sā fim mari ☺️ Felicitāri, Nicole și Alex, pentru absolvirea cursului Shichida ! ❤️ Vā dorim sānātate din belșug și succes în tot ce vā propuneți sā realizați. Sunteți minunați ! 🌸⭐🌊

În cartea sa “Știința educației. Importanța dezvoltării emisferei drepte în copilărie.”, profesorul Makoto Shichida îi sfătuiește pe părinți să-și schimbe atitudinea si comportamentul față de propriii copii, astfel încât relația dintre ei să fie una armonioasă și iubitoare.

Gândurile negative produc sentimente negative, iar sentimentele negative duc la acțiuni negative. Schimbă-ți gândurile și sentimentele negative vor dispărea în timp.

1. Nu te concentra asupra punctelor slabe ale copilului. Identifică și apreciază punctele sale forte.

2. Etapa de dezvoltare în care se află în prezent copilul tău nu este încheiată. Copilul se află într-o continuă creștere și dezvoltare.

3. Nu fi perfecționist. Încearcă să-ți amintești că este în regulă să nu fii perfect și să nu poți face anumite lucruri imediat.

4. Nu compara. Amintește-ți că cel mic se dezvoltă în ritmul său.

5. Realizările academice nu sunt cele mai importante. Recunoaște și apreciază eforturile copilului tău, chiar și atunci când primește note sau calificative mici.

6. Învață să-ți vezi copilul ca fiind perfect așa cm este. Nu-ți evalua copilul în mod negativ. Acceptă condiția actuală a copilului tău așa cm este.

La Shichida suntem conștienți că educarea și creșterea copiilor sunt o provocare - probabil cea mai provocatoare slujbă care există.

Prin urmare, recomandările mai sus menționate sunt menite să servească drept îndrumări și oportunități de a reflecta asupra propriului stil parental și de a vedea ce îmbunătățiri ați putea aduce, astfel încât acestea să declanșeze schimbări care să facă diferența în viața dumneavoastră.

Azi v-am împărtășit o mică parte din filosofia metodei Shichida. Dacă doriți să aflați mai multe despre cm să contribuiți la împlinirea potențialului copilului dumneavoastră, achiziționați una dintre aceste cărți - http://www.shichida.ro/en/home/

Să continuăm să răspundem la întrebările frecvente ale noilor părinți ce vin la Shichida.

"Comportamentul copilului meu este normal?"

Rareori ne este pusă această întrebare în mod direct.

Cu toate acestea, este o îngrijorare pe care mulți părinți o au.

Ar putea fi vorba despre un copil care nu dorește să intre la lecție, sau să înapoieze materialele didactice, sau care nu dorește să participe la oră, sau să plece acasă la sfârșitul lecției.

Răspunsul în 99% din cazuri este da. Da, comportamentul lor este normal.

Ceea ce stă deseori la baza acestor îngrijorări nu este neapărat comportamentul în sine, ci mai degrabă lipsa noastră de înțelegere când vine vorba de stadiile dezvoltării unui copil și ceea ce este normal pentru vârsta sa.

Creierul nostru este programat să prezică în permanență.

Aceasta se folosește de experiențe din trecut și de indicatori din prezent pentru a anticipa ce urmează să se întâmple.

Din păcate, copiii mici nu au decât câteva sute sau mii de experiențe din care pot trage concluzii.

Asta înseamnă că deseori ei anticipează greșit ceea ce urmează să se întâmple, fapt care îi lasă surprinși, șocați, și uneori chiar supărați în anumite situații.

Pe măsură ce copiii cresc, acumulează din ce în ce mai multe experiențe din care pot trage concluzii ce îi ajută să anticipeze pe viitor.

Aceștia încep să facă față mai ușor schimbărilor și surprizelor.

Dacă ai dificultăți când vine vorba de schimbările comportamentale ale copilului tău, intră pe pagina noastră de Instagram la cea mai recentă postare, "Oprește-te și analizează", pentru a primi un sfat util.

Te-ai întrebat vreodată de ce copiii mici sunt foarte sensibili?

Adesea la Shichida România, când un copil se supără dintr-un anumit motiv, acesta poate cauza întreaga grupă de copii să devină agitată.

Pe parcurs ce creierul copiilor se dezvoltă, aceștia încep să fie capabili să își deosebească și să își controleze emoțiile.

Acest lucru se întâmplă în general în jurul vârstei de 6 ani.

Pana atunci, copiii simt fiecare emoție la intensitate maximă.

De exemplu, faptul ca nu primesc creionul colorat pe care și-l doresc, sau o căzătură, au aceeași semnificație emoțională pentru ei.

Starea emoțională a părintelui în aceste momente este cea care face diferența in ajutarea micuților să învețe să rămână calmi și detașați.

Copiii pot învață să își recâștige controlul asupra propriilor emoții în timp, dacă primesc ajutorul și calmul necesar din exterior.

Aceasta este procesul prin care părintele își ajută copilul să devină calm și detașat.

Poți face asta prin a-l lua pe copil în brațe, îmbrățișându-l și oferindu-i șansa să își exprime emoțiile pe care le simte - tristețe, frustrare, sau supărare.

Cu cât se simt mai înțeleși în aceste momente, cu atât mai ușor le va fi pe viitor să învețe să își controleze emoțiile.

Data viitoare când copilul tău are un tantrum, încearcă să faci asta și spune-ne cm a decurs.

Astăzi o sărbătorim pe colega noastră, Anamaria Alexan! Îi dorim sănătate, fericire și împlinirea celor mai îndrăznețe vise! Suntem fericiți și mândri că face parte din echipa și familia Shichida Romania! Ne înseninează zilele cu zâmbetele și bunătatea ei și, cu siguranță, îi simțim lipsa atunci când nu este prezentă la birou. Cu drag, Anton Diana Iulia 🍀❤️ ❤️❤️

În cartea sa, ,,Știința educației. Importanța dezvoltării emisferei drepte în copilărie”, Makoto Shichida descrie patru funcții specifice emisferei drepte a creierului.

Acestea sunt:

Funcția de rezonanță - capacitatea de a primi informații pe cale non-verbală

Funcția de vizualizare a imaginii - capacitatea de a vizualiza imaginile în mod creativ cu "ochiul minții"

Funcție de memorare a cantităților mari de informație cu viteza luminii - capacitatea de a memora cantități mari de informații la o viteză mare

Funcție de procesare automată la viteză ridicată - capacitatea de a procesa automat informații

Acestea sunt capacități înnăscute ale emisferei drepte care, dacă sunt antrenate, pot fi utilizate.

Având în vedere că aceste funcții sunt specifice emisferei drepte a creierului, ele necesită activități specifice pentru a fi dezvoltate la potențialul maxim.

La Shichida România, toate lecțiile noastre se bazează pe un echilibru între activități care dezvoltă emisfera stângă și dreaptă a creierului.

În postările anterioare am descris două dintre activitățile noastre, care ajută la dezvoltarea funcțiilor de mai sus - ESP și Dot Cards.

În următoarele săptămâni, vom acoperi și alte activități pe care le facem în cadrul lecțiilor pentru a dezvolta funcțiile menționate mai sus.

Dacă doriți să aflați mai multe despre activitățile și tehnicile Metodei Shichida care sunt utilizate în programa noastră, puteți cumpăra o copie a cărții de aici - http://www.shichida.ro/en/home/

Dacă doriți să lucrați cu noi pentru a atinge întregul potențial al copilului dumneavoastră și a-și dezvolta abilitățile prin jocuri și activități distractive, ne puteți contacta a 0771068837 sau [email protected].

Există o vorbă, „crește-te pe tine pentru a-ți crește copilul”.

Ce înseamnă asta?

În calitate de părinți, cel mai bun mod de a ne ajuta copilul să crească este să ne concentrăm pe propria noastră creștere personală.

Vom explica.

Copiii se ghidează după părinții lor când vine vorba de felul în care ar trebui să se comporte și să răspundă la diferite circumstanțe din viața lor.

Ei iau ceea ce văd în jurul lor și reproduc.

Ca urmare, modul în care te comporți ca părinte devine modelul după care se ghidează copilul tău în viață.

Ei vor învăța observându-te cm ar trebui să fie o femeie sau un bărbat, cm ar trebui să fie relațiile lor intime, cm ar trebui să facă față conflictelor sau cm ar trebui să-și gestioneze emoțiile.

Cu cât reușești să te comporți așa cm ai vrea să o facă copilul tău, cu atât vei avea mai mult succes în a-l crește așa cm îți dorești.

Acest lucru ne redirecționează așadar atenția asupra noastră, ca părinți, pentru a ne conștientiza defectele și a vedea unde ne-am putea îmbunătăți.

Asta ar putea însemna să devenim mai răbdători, mai amabili, mai iubitori, mai stricți (dacă este necesar) sau să lucrăm la rănile nevindecate ale propriei noastre copilării.

Nu există un drum stabilit pe care să îl urmezi atunci când încerci să te dezvolți.

Călătoria fiecărei persoane este unică.

Acest lucru nu este spus pentru a te face să te temi, să te simți rușinat sau ca dovadă că nu ești suficient de bun.

Este pentru a-ți aminti de responsabilitatea pe care o ai ca părinte și pentru a te îndrepta în direcția corectă în ceea ce privește devenirea celui mai bun părinte care poți fi, astfel încât copilul tău să devină cea mai bună persoană care poate fi.

Ce fel de comportament îi exemplifici în mod conștient copilului tău?

În cartea sa, „Metoda japoneză Shichida pentru performanțe superioare ale creierului”, domnul profesor Makoto Shichida a identificat două aspecte majore de evitat în creșterea și educarea copiilor. Primul aspect este să ai așteptări nerealiste față de copilul tău. Al doilea este să-l compari cu alți copii.

𝐀ș𝐭𝐞𝐩𝐭ă𝐫𝐢 𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐬𝐭𝐞

O parte din mămicile care vin la Shichida își fac griji cu privire la cm se va comporta copilul lor în clasă.

De exemplu, că nu va fi atent, că nu va asculta, că va face crize de furie, că nu va sta nemișcat, că nu se va juca frumos cu ceilalți copii, că nu își va putea controla temperamentul etc.

Acesta este unul din modurile în care apar așteptările nerealiste - sub formă de așteptări cu privire la modul în care copiii noștri ar trebui să se comporte.

Un alt mod este atunci când părinții pun prea mult accent pe rezultatele și progresul școlar al copilului lor.

Aceste tipuri de așteptări duc la stări de îngrijorare, frică, rușine, frustrare, critică și copiii ajung să fie descurajați și să învețe greu.

A avea așteptări face parte din natura ființei umane, deoarece în mod inconștient căutăm să reducem complexitatea lumii din jurul nostru, făcând predicții despre ceea ce se va întâmpla. De ce? Pentru că ne oferă o stare de siguranță.

Ele devin o problemă când realitatea nu corespunde acestor așteptări.

De multe ori, proiectăm așteptări asupra copiilor noștri și avem pretenția ca ei să le îndeplinească, însă nu acesta este rolul lor.

Părintele este cel care are rolul de a-și gestiona supărările, frustrările sau furia care apar, atunci când copilul său nu îndeplinește așteptările pe care el le are de la acesta.

𝐂𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞 î𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢

Când părinții își compară copilul, ei de fapt ajung să îl ignore.

Când te concentrezi pe ceea ce nu poate face copilul tău, construiești o imagine negativă în mintea ta, care influențează modul în care îl vezi.

Este important de reținut că fiecare copil se dezvoltă într-un ritm diferit. Unii copii încep să meargă mai repede, în timp ce alții încep să vorbească mai repede.

Dacă stilul tău de creștere a copilului este relaxat și plin de dragoste, acesta se va dezvolta într-un mod sănătos și echilibrat.

Cel mai important lucru de reținut în creșterea copilului este echilibrul: să vă concentrați atât asupra laturii emoționale a copilului, cât și asupra laturii fizice, psihice și cognitive.

La Shichida România, rolul nostru este să îndrumăm părinții și să fim alături de ei prin crearea unui mediu relaxat, plin de iubire și stimulativ.

Aici am împărtășit un aspect al filozofiei din spatele metodologiei Shichida. Dacă vrei să afli mai multe despre cm poți să îți ajuți copilul să își valorifice potențialul, cumpără un exemplar al cărții la acest link http://www.shichida.ro/en/home/

Am citit recent un articol despre cm să răspundem copiilor atunci când aceștia se confruntă cu emoții provocatoare. A fost atât de revelator și de profund, încât am considerat că ar aduce un plus de valoare în viața oricărui părinte.

Învățăm și încercăm o mulțime de strategii pentru a face față momentelor în care copiii noștri au emoții provocatoare, cm ar fi plânsul isteric, supărarea, furia, gelozia, tristețea etc.

Printre aceste strategii se numără convingerea, negocierea, suprimarea, minimizarea sau evitarea emoțiilor etc...

Deși am vrea să credem că acestea funcționează, în sensul că atenuează disconfortul pe care noi îl trăim ca părinți în aceste momente, ele nu îi ajută cu adevărat pe copiii noștri.

Din contră, le răpește șansa de a dezvolta reziliența emoțională, adică capacitatea de a se adapta cu ușurință prin învățare și fără stres sau cu puțin stres unor probleme, evenimente tragice sau eșecuri.

Imaginează-ți, în schimb, că emoția pe care o simte copilul tău este precum un tunel. Singura cale de a ajunge la capătul celălalt este să treacă prin el.

Indiferent de câte certuri, muncă de convingere, negociere, suprimare, minimizare sau evitare a emoțiilor, nu te vor duce pe tine și pe copilul tău la capătul celălalt al tunelului.

Trebuie doar să-ți pui centura de siguranță și să mergi până ajungi la destinație!

Beneficiul de a face acest lucru este că îi oferi copilului tău darul de învăța să își înțeleagă și să își regleze emoțiile, ceea ce duce implicit la dezvoltarea rezilienței emoționale.

Îți recomandăm să citești articolul integral și să ne spui ce părere ai în comentariile de mai jos.

https://www.pickanytwo.net/the-train-analogy-that-will-change-how-you-see-your-crying-child/?fbclid=IwAR1motjCjqivZAsYsBb-OwyTlU9hJPqIJK72-hv7GSfBgG4PbyOBUPqYb3c

În cartea sa, ,,Știința educației. Importanța dezvoltării emisferei drepte în copilărie”, Makoto Shichida descrie modul în care percepția extrasenzorială (ESP) este prezentă în mod natural la fiecare copil și ne oferă exemple de situații în care copiii, care frecventează școlile Shichida din Japonia, le manifestă.

Percepția extrasenzorială (ESP), este adesea denumită intuiție sau al șaselea simț și este percepută ca un fenomen misterios care transcende simțurile obișnuite. Termenul a fost pentru prima oară folosit de către psihologul J.B. Rhine de la Universitatea din Duke în preajma anului 1930.

Vi s-a întâmplat să va gândiți la o persoană și acea persoană să vă caute sau sa aflați vești despre ea? Sau pur si simplu să știți ce rezultat urmează să primiți la un examen sau că cineva drag a părăsit această lume?

Percepția extrasenzorială nu este o abilitate pe care doar anumiți copii o au, ci este o abilitate a emisferei drepte a creierului cu care toți ne naștem. Când nu este exersată, rămâne într-o stare latentă.

Percepția extrasenzorială (ESP) se manifestă sub forma de telepatie, clarviziune, psihometrie, precogniție, telekinezie etc, toate acestea fiind legate de capacitatea de vizualizare a emisferei drepte. În cadrul claselor Shichida exersăm astfel de activități sub formă de joc și, în urma experienței noastre, cu cât copiii sunt mai mici, cu atât sunt mai mult conectați la aceste abilități, iar intuiția lor este extraordinară.

Mai jos vă prezentăm câteva exemple de situații din Japonia în care diferiți copii au manifestat aceste abilități.

𝐓𝐞𝐥𝐞𝐩𝐚𝐭𝐢𝐞 - 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥ă 𝐝𝐞 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢.

„Într-o zi ne jucam un joc extrasenzorial (ESP). Era rândul meu să îmi imaginez câteva culori și forme și fiica mea trebuia să ghicească ce erau. Am ales culoarea verde la care să mă gândesc, însă nu reușeam să o vizualizez. Atunci am decis să-mi imaginez un cartonaș în formă de pătrat de această culoare. Fiica mea a simțit că îmi imaginez culoarea verde și a spus: „Este verde, dar are formă de pătrat”

,,Apoi am încercat să-i transmit telepatic o formă. Deoarece nu am putut să mă gândesc la forma unei stele, i-am transmis steaua lui David, formată din două triunghiuri. Fiica mea a răspuns „este o stea”, iar eu i-am spus că are dreptate. „Dar mami, nu este o stea obișnuită. Pare să fie o stea alcătuită din 2 triunghiuri.” Astfel am fost convinsă că poate vedea exact ce i-am transmis telepatic. Când nu reușeam să vizualizez o imagine concretă, ea râdea și spunea „E ceva neclar”.

𝘋𝘰𝘢𝘮𝘯𝘢 𝘔𝘪𝘴𝘢𝘬𝘰 𝘛𝘰𝘥𝘢, 𝘮𝘢𝘮𝘢 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘤𝘰𝘱𝘪𝘭 𝘥𝘦 6 𝘢𝘯𝘪, 𝘛𝘰𝘬𝘺𝘰.

𝐂𝐥𝐚𝐫𝐯𝐢𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 - 𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐚 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐧𝐬𝐞

„Am înțeles că la grădinița fiicei mele se fac jocuri de clarviziune, prin urmare am decis să le facem și acasă. În acest scop folosim carduri drăguțe cu imagini diferite. Fiica mea mi-a pus că ea poate vedea imaginile de pe carduri, chiar și când sunt așezate cu fața în jos, și în mod uimitor, răspunde corect în 100% din cazuri.”

𝘋-𝘯𝘢. 𝘌𝘮𝘪𝘬𝘰 𝘒𝘶𝘣𝘰𝘵𝘢, 𝘮𝘢𝘮𝘢 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘤𝘰𝘱𝘪𝘭 𝘥𝘦 𝘥𝘰𝘪 𝘢𝘯𝘪, 𝘛𝘰𝘬𝘺𝘰.

𝐏𝐬𝐢𝐡𝐨𝐦𝐞𝐭𝐫𝐢𝐞 - 𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐬𝐢𝐦ț𝐢 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐚 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫

„Recent, Misaki a obținut un scor de 100% la acest joc. Avea pregătite 5 cartonașe pe masă cu fața în jos și aceleași 5 cartonașe într-un recipient. Ea punea mâna deasupra fiecărui cartonaș de pe masă și, apoi, așeza câte un cartonaș din recipient ele. Când le întoarcem cu fața în sus, aflam că le-a ghicit corect pe toate. ”

𝐏𝐫𝐞𝐜𝐨𝐠𝐧𝐢ț𝐢𝐞 - 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐨𝐫 î𝐧𝐭â𝐦𝐩𝐥𝐚 î𝐧 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫.

„Recent, fiica mea Aya a început să manineste precogniția. La început prezicea vremea, dar eu credeam că este doar o coincidență. Cu toate acestea, deunăzi când ne uitam la o cursă de cai, am întrebat-o care cal crede că va câștiga. Ea a spus cu încredere: „Calul cu verde este cel mai rapid. Cel cu galben este și el rapid.” Rezultatul a fost surprinzător! Calul cu verde a fost primul, iar cel cu galben a ieșit al doilea.”

𝘋-𝘯𝘢. 𝘠𝘶𝘮𝘪𝘬𝘰 𝘐𝘤𝘩𝘪𝘬𝘢𝘸𝘢, 𝘮𝘢𝘮ă 𝘢 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘤𝘰𝘱𝘪𝘭 𝘥𝘦 𝘥𝘰𝘪 𝘢𝘯𝘪 ș𝘪 𝘱𝘢𝘵𝘳𝘶 𝘭𝘶𝘯𝘪, 𝘱𝘳𝘦𝘧𝘦𝘤𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘚𝘩𝘪𝘨𝘢.

𝐓𝐞𝐥𝐞𝐤𝐢𝐧𝐞𝐳𝐢𝐞 - 𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐦𝐢ș𝐜𝐚 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧ț𝐢𝐢.

„Dimineața trecută, când s-a trezit, mi-a spus: „Mami, vreau să aud ceasul cu cuc”. Noi avem un ceas cu cuc, dar de când s-a născut fiica noastră cea mică, l-am oprit ca să nu mai facă zgomot. Când mi-a spus să pornesc ceasul cu cuc, fiica mea cea mică încă dormea, așa că am ignorat-o. Făceam curățenie prin casă, când am auzit sunetul ceasului cu cuc. M-am uitat la butonul de pornire/ oprire, și acesta era încă oprit! Fiica mea cea mare se uita insistent la ceas.”

𝘋-𝘯𝘢. 𝘔𝘢𝘬𝘪 𝘕𝘢𝘬𝘢𝘯𝘰, 𝘚𝘢𝘱𝘱𝘰𝘳𝘰

Aceste abilități par a ține de domeniul paranormalului, dar, de fapt, ele există în structura creierului uman. Prin urmare, ele ar trebui înțelese ca fenomene științifice obișnuite.

Dacă doriți să aflați mai multe despre exercițiile și activitățile specifice Metodei Shichida și despre cm puteți atinge întregul potențial al copilului dvs., puteți cumpăra o copie a cărților accesând acest link - http://www.shichida.ro/en/home/

Copiii învață limba maternă auzindu-i pe părinți și pe oamenii din jurul lor vorbind-o.

Regulile gramaticale sunt învățate prin ascultarea limbii folosite în context, mai degrabă decât prin teoria predată.

Acest lucru este complet diferit față de felul în care învățăm mai apoi diferite limbi străine la școală.

Asta se datorează faptului că ordinea dezvoltării limbajului funcționează în această ordine - ascultare, înțelegere, apoi imitație.

La Shichida România, părinții au uneori nelămuriri cu privire la ritmul în care copilul lor învață să vorbească, în special la vârste cuprinse între 1 și 3 ani.

De exemplu, „de ce copilul meu nu vorbește încă?” sau „ar trebui să fiu îngrijorat că nu spune nimic?” etc.

Pentru a fi mai ușor de înțeles, folosim adesea următoarea metaforă pentru a le explica părinților procesul de învățare a vorbirii.

Imaginează-ți capacitatea de limbaj a copilului ca fiind o găleată.

Apa dintr-o găleată nu se revarsă până când aceasta nu este plină.

În același fel, un copil începe să vorbească atunci când "găleata" sa de cuvinte este plină.

Practic, asta înseamnă că, dacă copilul tău nu vorbește încă, ar trebui să te concentrezi pe creșterea aportului tău la vocabularul său, mai degrabă decât să te concentrezi asupra rezultatelor lui forțându-l sau insistând să vorbească.

Poți face asta prin introducerea a cât mai multor cuvinte și fraze în limbajul uzual.

Pe scurt, vorbește cu copilul tău.

Povestește-i ce faci sau ce face el.

Fă-i un tur al casei și spune-i numele diferitelor obiecte pe care i le arăți, explicându-i cm se folosesc.

Dacă faci aceste lucruri cu copilul tău până la vârsta de 2 ani, îi vei îmbunătăți abilitățile lingvistice considerabil și îi vei forma o bază excelentă când vine vorba de vocabular.