Biblioteca Universităţii din Oradea

Waterstones Bradford Wool Exchange - Cea mai frumoasă librărie din Marea Britanie.
foto, internet

ELOGIUL LUMINII: SOARELE ÎNTRE ȘTIINȚĂ, TRADIȚIE ȘI VIITORUL ENERGETIC

La data de 21 IUNIE se sărbătorește ZIUA MONDIALĂ A SOARELUI, decretată astfel de către Societatea Internațională pentru Energie Solară. Această sărbătoare, marcată pentru prima dată în România în anul 1997, are drept scop popularizarea posibilităților nelimitate de utilizare a energiei regenerabile. Caracterul dual al acestui astru: pe de o parte o minune a fizicii stelare, iar pe de altă parte pilonul tehnologiilor verzi este foarte important pentru omenire.
În 21 iunie planeta noastră experimentează fenomenul astronomic numit solstițiul de vară. Provenit din latinescul solstitium , termenul se traduce prin „Soarele stă” sau „Soarele oprit”, reflectând momentul în care astrul zilei atinge cea mai înaltă poziție pe cerul emisferei nordice. Deși fizic Pământul se află la cea mai mare distanță de Soare acum, unghiul de înclinare a axei terestre ne dăruiește cea mai lungă zi din an, cu o durată exactă de 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea se comprimă la 8 ore și 28 de minute. Acest prag marchează începutul verii astronomice, un moment de apogeu în care, la latitudini ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, generând fascinantele „nopți albe”. Din această dată, timp de șase luni, durata zilei va începe să scadă treptat până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie, în timp ce în emisfera sudică fenomenul se derulează în sens invers, amintindu-ne de dinamica perfectă a succesiunii anotimpurilor.
Soarele, cu un diametru de 109 ori mai mare decât al planetei noastre, generează temperaturi extreme: 5.500°C la suprafață și 15 milioane°C în centrul său. Lumina și căldura emise parcurg distanța cosmică până la noi în doar 8 minute și 19 secunde, călătorind cu viteza de 300.000 de kilometri pe secundă. Fără această energie constantă, viața ar fi sortită pieririi: flora nu ar putea realiza fotosinteza, fauna ar dispărea, iar apele mărilor ar deveni ghețari veșnici. De altfel, această mișcare reglementată a Pământului în jurul stelei sale a stat la baza calendarului solar, reperul fundamental al curgerii timpului uman.
Cu toate acestea, potențialul Soarelui rămâne o frontieră tehnologică ce trebuie cucerită. Oamenii de știință insistă că energia solară stă la baza multor surse regenerabile și este o soluție viabilă pentru depășirea crizei energetice globale. Randamentul său este uluitor: într-o singură oră, Soarele oferă Pământului aceeași cantitate de energie pe care întreaga planetă o consumă într-un an. Provocarea majoră a societăților actuale este așadar perfecționarea instalațiilor adecvate pentru stocarea, conversia și utilizarea durabilă a acestor resurse inepuizabile.
Enormele beneficii ale Soarelui au fost recunoscute încă din antichitate, când era venerat ca zeitate a fertilității, vitalității și optimismului: RA(Egipt), SURYA(India), HELIOS și APOLLO (Grecia), SOL INVICTUS (Roma), INTI (Imperiul Incaș).
Dacă veți răsfoi o carte de astrofizică, una de ecologie sau o culegere de mituri, amintiți-vă că fiecare carte deschisă este, în esență, un nou răsărit pentru spiritul uman, prin citit unim lumina astrelor cu lumina minții.

bibliotecar dr. Anarela Chiș

Palatul Copiilor Oradea vă invită să vizionați expoziția de pictură CAMELEONI, aflată în holul bibliotecii noastre, o incursiune colorată în lumea fascinantă a reptilelor, văzută prin ochii copiilor.
Prof. coord. Pinta Alina

15 IUNIE - Ziua Comemorării lui Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești.

Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în Casa de sănătate a medicului Alexandru Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti. Oficial, cauza morţii a fost sifilisul, maladie de care poetul ar fi suferit în ultimii săi șase ani de viaţă. La mai mult de un secol de la moartea sa, experţii reuniţi de Academia Română, analizând documentele vremii, spun că poetul a avut o ateroscleroză precoce şi o personalitate de tip bipolar, care, alături de tratamentul greşit pentru sifilis (se folosea mercur) şi de propriile vicii (era un fumător înrăit), i-au grăbit sfârşitul. Este foarte probabil ca Mihai Eminescu să fi murit în urma unui infarct.

Astăzi ne amintim cu recunoștință de Mihai Eminescu, poetul care a transformat limba română în cântec și lumină.

Opera sa rămâne o comoară neprețuită pentru fiecare generație.

Veșnică pomenire marelui nostru poet!

foto, internet

„Măreția umană nu stă în bogăție sau putere, ci în caracter și bunătate.”(Anne Frank)

Anne Frank s-a născut în Frankfurt, Germania, Republica Weimar, pe 12 iunie 1929 și a murit în lagărul de la Birkenau, de tifos, împreună cu sora ei Margot, pe 31 martie 1945. Jurnalul ei este una dintre cele mai dure mărturii despre supraviețuire și speranță în vremuri de genocid, teroare și disperare.

foto, internet

Evenimentul „Student pentru o zi, profesor pentru o viață” a transformat holul Bibliotecii Universității din Oradea într-un spațiu vibrant, plin de energie și inspirație. Elevi entuziaști, proveniți de la diverse licee din Oradea, au avut ocazia unică de a lua contact, chiar și pentru o singură zi, cu bucuria și dinamismul vieții de student. Cu mândrie și creativitate, tinerii și-au expus pe simeze lucrări deosebite, demonstrându-și talentul și pasiunea. Atmosfera a fost una de adevărată sărbătoare a educației, iar efortul lor a fost recunoscut pe măsură de către comunitatea academică. Organizatorii au oferit premii bine meritate, iar toți copiii participanți au fost felicitați pentru creațiile lor deosebite. Această inițiativă valoroasă a consolidat legătura dintre licee și universitate, lăsând o amintire de neuitat în inimile elevilor și, sperăm, al viitorilor noștri studenți!

PROGRAMUL DE FUNCȚIONARE AL BIBLIOTECII UNIVERSITĂȚII DIN ORADEA

În perioada sesiunii de vară a studenților,
08.06.2026 – 27.06.2026, biblioteca va fi deschisă:
Luni – Vineri: 8,00 – 22,00
Sâmbătă : 9,00 – 13,00

Spor la învățat și baftă în sesiune!

foto, internet

1 IUNIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI

Ziua Internațională a Copilului, sărbătorită la data de 1 iunie în România și în numeroase alte state ale lumii, simbolizează inocența, puritatea și frumusețea copilăriei.
Ideea unei zile dedicate copiilor a apărut pentru prima dată în anul 1925, la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor, de la Geneva. În cadrul acestei conferințe, reprezentanți din mai multe țări au adoptat o declarație pentru protecția copilului. Mai târziu, Organizația Națiunilor Unite și UNICEF au susținut inițiativa ca fiecare stat să sărbătorească o zi specială dedicată copiilor.
Ziua Copilului are o semnificație profundă atât din punct de vedere social, cât și educativ. Ea reprezintă un prilej de conștientizare a importanței respectării drepturilor copilului, precum dreptul la educație, sănătate, protecție și dezvoltare personală. Totodată, această zi promovează ideea egalității de șanse și a responsabilității colective față de generațiile viitoare.
În România, Ziua Copilului este declarată zi liberă legală începând cu anul 2017. Cu această ocazie sunt organizate activități culturale, artistice și recreative dedicate copiilor, precum spectacole, concursuri, ateliere educative și manifestări sportive. Aceste evenimente contribuie la dezvoltarea creativității, a spiritului de echipă și a relațiilor sociale dintre copii.
Dincolo de festivități și activități recreative, esența acestei zile constă în atenția și afecțiunea oferite copiilor de către familie și societate. Copiii reprezintă viitorul unei națiuni, iar investiția în educația și bunăstarea lor constituie o condiție esențială pentru progresul social și cultural.
În concluzie, Ziua Internațională a Copilului nu este doar o sărbătoare dedicată copilăriei, ci și un moment de reflecție asupra responsabilității pe care societatea o are în formarea și protejarea generațiilor tinere. Prin respectarea drepturilor copiilor și prin promovarea unui mediu educativ sănătos, se construiește fundamentul unei societăți echilibrate și prospere.
bibliotecar dr. Anarela Chiș

La mulți ani, copii mici și mari !

vitrină expozițională

George Bacovia
(n. 17 septembrie 1881, Bacău – d. 22 mai 1957, București)

A fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă.

Amurg antic
de George Bacovia

Havuzul din dosul palatului mort
Mai aruncă, mai plouă, mai plânge-
Și stropii căzând, în amurg, iau culori:
De sineală, de aur, de sânge.

Plutește un lanț de lebede albe,
Iar visul din parc în lac se răsfrânge-

Amurgul pe lebede pune culori:
De sineală, de aur, de sânge.
Uitate, statuile albe privesc,
Albe visând cu-n aer ce plânge-
Și lasă amurgul pe ele culori:
De sineală, de aur, de sânge.

foto, sursa internet