Biblioteca Universităţii din Oradea

Dragă Cristina,

Trei decenii. Treizeci de ani în care ai pășit zilnic printre rafturile Bibliotecii Universității din Oradea, transformând fiecare zi într-o dovadă de devotament, răbdare și dragoste pentru această meserie.
Ai fost omul pe care ne-am putut baza întotdeauna – harnică, dedicată, mereu gata să întindă o mână de ajutor, fie că era vorba de un student, de un coleg aflat în dificultate sau de o sarcină care părea imposibilă.
Poate cel mai frumos lucru despre tine, Cristina, a fost felul în care ai știut să fii alături de fiecare dintre noi. Ai adus pace acolo unde poate erau tensiuni, ai adus un cuvânt bun acolo unde era nevoie de el.

Îți dorim o pensionare senină, plină de bucurii, de liniște și de tot ceea ce îți dorești.
Să ai parte de sănătate, de oameni dragi aproape și de zile lungi și luminoase.

Cu drag și recunoștință,

Colectivul Bibliotecii Universității din Oradea

Vă dorim o vacanță minunată!

26 iunie, ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL
Simbol suprem al unității și identității românești, Drapelul Național este sărbătorit în fiecare an la 26 iunie, care a fost proclamată ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu, galben și albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române. Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată ca simbol naţional, de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza "Dreptate - Frăţie" înscrisă pe el, aşa cm arată "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003). De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare).
Românii s-au identificat de sute de ani cu cele trei culori, care se regăsesc în blazoanele, în stindardele și în multe alte elemente simbolice ale domnitorilor medievali. Alături de Stemă şi Imn, Drapelul este parte a identităţii noastre naţionale. „Steagul e totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României,” spunea Alexandru Ioan Cuza la 1 septembrie 1863, la ceremonia de înmânare a primelor steaguri militare, unităților armatei române.
Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-o acvilă pe un scut, având aripile deschise. În cioc ține o cruce, pe cap Coroana de oțel a României, iar în gheare o sabie și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice: Țara Românească, Oltenia, Moldova, Transilvania și Dobrogea.
La mulți ani, Drapel Tricolor! La mulți ani, români!

Waterstones Bradford Wool Exchange - Cea mai frumoasă librărie din Marea Britanie.
foto, internet

ELOGIUL LUMINII: SOARELE ÎNTRE ȘTIINȚĂ, TRADIȚIE ȘI VIITORUL ENERGETIC

La data de 21 IUNIE se sărbătorește ZIUA MONDIALĂ A SOARELUI, decretată astfel de către Societatea Internațională pentru Energie Solară. Această sărbătoare, marcată pentru prima dată în România în anul 1997, are drept scop popularizarea posibilităților nelimitate de utilizare a energiei regenerabile. Caracterul dual al acestui astru: pe de o parte o minune a fizicii stelare, iar pe de altă parte pilonul tehnologiilor verzi este foarte important pentru omenire.
În 21 iunie planeta noastră experimentează fenomenul astronomic numit solstițiul de vară. Provenit din latinescul solstitium , termenul se traduce prin „Soarele stă” sau „Soarele oprit”, reflectând momentul în care astrul zilei atinge cea mai înaltă poziție pe cerul emisferei nordice. Deși fizic Pământul se află la cea mai mare distanță de Soare acum, unghiul de înclinare a axei terestre ne dăruiește cea mai lungă zi din an, cu o durată exactă de 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea se comprimă la 8 ore și 28 de minute. Acest prag marchează începutul verii astronomice, un moment de apogeu în care, la latitudini ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, generând fascinantele „nopți albe”. Din această dată, timp de șase luni, durata zilei va începe să scadă treptat până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie, în timp ce în emisfera sudică fenomenul se derulează în sens invers, amintindu-ne de dinamica perfectă a succesiunii anotimpurilor.
Soarele, cu un diametru de 109 ori mai mare decât al planetei noastre, generează temperaturi extreme: 5.500°C la suprafață și 15 milioane°C în centrul său. Lumina și căldura emise parcurg distanța cosmică până la noi în doar 8 minute și 19 secunde, călătorind cu viteza de 300.000 de kilometri pe secundă. Fără această energie constantă, viața ar fi sortită pieririi: flora nu ar putea realiza fotosinteza, fauna ar dispărea, iar apele mărilor ar deveni ghețari veșnici. De altfel, această mișcare reglementată a Pământului în jurul stelei sale a stat la baza calendarului solar, reperul fundamental al curgerii timpului uman.
Cu toate acestea, potențialul Soarelui rămâne o frontieră tehnologică ce trebuie cucerită. Oamenii de știință insistă că energia solară stă la baza multor surse regenerabile și este o soluție viabilă pentru depășirea crizei energetice globale. Randamentul său este uluitor: într-o singură oră, Soarele oferă Pământului aceeași cantitate de energie pe care întreaga planetă o consumă într-un an. Provocarea majoră a societăților actuale este așadar perfecționarea instalațiilor adecvate pentru stocarea, conversia și utilizarea durabilă a acestor resurse inepuizabile.
Enormele beneficii ale Soarelui au fost recunoscute încă din antichitate, când era venerat ca zeitate a fertilității, vitalității și optimismului: RA(Egipt), SURYA(India), HELIOS și APOLLO (Grecia), SOL INVICTUS (Roma), INTI (Imperiul Incaș).
Dacă veți răsfoi o carte de astrofizică, una de ecologie sau o culegere de mituri, amintiți-vă că fiecare carte deschisă este, în esență, un nou răsărit pentru spiritul uman, prin citit unim lumina astrelor cu lumina minții.

bibliotecar dr. Anarela Chiș

Palatul Copiilor Oradea vă invită să vizionați expoziția de pictură CAMELEONI, aflată în holul bibliotecii noastre, o incursiune colorată în lumea fascinantă a reptilelor, văzută prin ochii copiilor.
Prof. coord. Pinta Alina

15 IUNIE - Ziua Comemorării lui Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești.

Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în Casa de sănătate a medicului Alexandru Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti. Oficial, cauza morţii a fost sifilisul, maladie de care poetul ar fi suferit în ultimii săi șase ani de viaţă. La mai mult de un secol de la moartea sa, experţii reuniţi de Academia Română, analizând documentele vremii, spun că poetul a avut o ateroscleroză precoce şi o personalitate de tip bipolar, care, alături de tratamentul greşit pentru sifilis (se folosea mercur) şi de propriile vicii (era un fumător înrăit), i-au grăbit sfârşitul. Este foarte probabil ca Mihai Eminescu să fi murit în urma unui infarct.

Astăzi ne amintim cu recunoștință de Mihai Eminescu, poetul care a transformat limba română în cântec și lumină.

Opera sa rămâne o comoară neprețuită pentru fiecare generație.

Veșnică pomenire marelui nostru poet!

foto, internet

„Măreția umană nu stă în bogăție sau putere, ci în caracter și bunătate.”(Anne Frank)

Anne Frank s-a născut în Frankfurt, Germania, Republica Weimar, pe 12 iunie 1929 și a murit în lagărul de la Birkenau, de tifos, împreună cu sora ei Margot, pe 31 martie 1945. Jurnalul ei este una dintre cele mai dure mărturii despre supraviețuire și speranță în vremuri de genocid, teroare și disperare.

foto, internet

Evenimentul „Student pentru o zi, profesor pentru o viață” a transformat holul Bibliotecii Universității din Oradea într-un spațiu vibrant, plin de energie și inspirație. Elevi entuziaști, proveniți de la diverse licee din Oradea, au avut ocazia unică de a lua contact, chiar și pentru o singură zi, cu bucuria și dinamismul vieții de student. Cu mândrie și creativitate, tinerii și-au expus pe simeze lucrări deosebite, demonstrându-și talentul și pasiunea. Atmosfera a fost una de adevărată sărbătoare a educației, iar efortul lor a fost recunoscut pe măsură de către comunitatea academică. Organizatorii au oferit premii bine meritate, iar toți copiii participanți au fost felicitați pentru creațiile lor deosebite. Această inițiativă valoroasă a consolidat legătura dintre licee și universitate, lăsând o amintire de neuitat în inimile elevilor și, sperăm, al viitorilor noștri studenți!