Pediatru la Domiciliu Oradea-Dr.Stan Loredana

Bronsiolita acuta

Scriam la începutul lunii că sezonul de boli virale va fi deosebit de zgomotos anul acesta pentru copiii mici.

A inceput acum mai mult de o lună cu școlarii. Și unii s-au plâns... Vai, vai iar spălat mâinile, jos masca, nu mai vrem dictatură medicală etc, etc

Las' că e bine acum. Când un val de bronșiolite, de 3 ori mai mare decât cel de anul trecut și cel mai mare din ultimii 10 ani din UE, a început să măture emisfera nordică.

Priviți ratele de spitalizare, în ultimii ani, în SUA, conform CDC, în imaginea de mai jos. Curba verde, cu buline, este anul acesta. A început mult mai repede și a urcat mult mai abrupt. https://www.news-medical.net/news/20221110/Surge-in-RSV-cases-e28093-how-worried-should-you-be.aspx

Nu e numai o problemă pe malul celălalt al oceanului. Ministrul sănătății din Franța a activat planul de Situații de Urgență în fața acestei creșteri masive de copii mici cu insuficiență respiratorie. Operații amânate, copii gravi plimbați cu elicopterul, criză de paturi la ATI pediatrie... https://www.telesurenglish.net/amp/news/France-in-Emergency-Due-to-Children-Bronchiolitis-Epidemic-20221110-0005.html
Și nu e numai Franța... Si în Luxemburg e la fel - https://www.lessentiel.lu/de/story/bronchiolitis-welle-setzt-die-kannerklinik-unter-druck-342957519352

Iar la noi abia a inceput🙈

Bun. Asta e... Suntem "deștepți" și nu ne interesează regulile. Sau suntem cu nervii la pământ și nu mai vrem vești proaste... De parcă ar fi perfect în toate componentele vieții cotidiene din România...

Pentru cei care vor sfaturi, acestea sunt simple:

1. Familiile care au un copil mic, mai mic de 6 luni, TREBUIE să aibă grijă. În SUA 4 din 1000 de copii de această vârstă au ajuns spitalizați și ventilați, numai din octombrie încoace. Chiar nu există atâtea ventilatoare de copil în România!

2. "Grijă" înseamnă tot ce făceam în 2020, la începutul pandemiei - spălat bine mâinile, evitat să atingem fața, ochii, gura sau nasul, în special în spații publice, fără să ne dezinfectăm anterior, respectăm eticheta tusei, acoperind nasul și gura cu cotul sau cu un șervețel de unica folosință.

3. Și MAI ALES nu ducem sugarii mici la locuri comune de joacă sau la Mall. Măcar luna noiembrie, căci acum e riscul maxim.

4. Separăm de nou-născut sau sugar foarte mic, toți frații mai mari, răciți. Unii vor spune că nu e posibil. Soluția extremă este ținutul acasă al fratelui mai mare, măcar până la început de decembrie.

5. Riscul maxim este la copiii care sunt foarte mici, sub 6 luni și care au fost prematuri.

6. Sugarii cu malformații cardiace sau cei cu boli respiratorii cronice sunt la fel de predispuși la complicații grave.

Sănătate tuturor!

Va fi o toamna lunga intr-adevar…😮‍💨

Gambia cough syrup scandal: Police investigate deaths linked to Indian medicine Senior officials are called for questioning after 66 children die with acute kidney injuries.

Copiii şi animalele: cât de periculos este părul de animale Ce se întâmplă dacă cel mic bagă în gură fire de păr din blana pisicii sau a câinelui? Este părul de animale periculos pentru copii?

Incepe sezonul imbolnavirilor.. poate ar fi bine sa cugetam asupra unor adevaruri de multe ori nespuse

Se îmbolnăvesc mai mult copiii din zilele noastre? Și de ce mulți medici români dau tratamente atât de complicate? — Printesa Urbana – Blog cald de familie De curând am moderat o conferință medicală despre sănătatea copiilor, imunitate și vaccinare. Vă prezint mai jos răspunsurile celor patru medici invitați - conferinta, imunitate, sanatate, vaccinuri

Ar fi bine sa realizam cat mai repede pericolul spre care ne indreptam prin utilizarea nejustificata a antibioticelor in orice viroza si anume decesele care vor surveni prin rezistenta microbiana precum si afectarea grava a microbiomului copiilor nostri

Mult înainte de pandemie prezentam la Congresul de Pediatrie Socială de la Cluj un studiu, efectuat în Compartimentul de Primiri Urgențe al INSMC, privind febra la copil și percepția părinților despre febră.
Foarte interesante răspunsurile părinților la acel moment...
Cam un sfert din părinții copiilor ce au venit la CPU pentru evaluarea febrei au primit un chestionar, după efectuarea triajului dar înainte de consultul medical propriu-zis.
Sunt curios cm ar arăta rezultatele dacă am repeta acum studiul?!
Cert este că două treimi (67.82%) din repondenți doreau să primească o rețetă pentru un antibiotic.
Febra la copil produce ingrijorare. Asta este normal. Dar antibioticul nu este mereu soluția.
În majoritatea cazurilor de boli febrile, la copilul cu vârstă mai mare de 3 luni, este "de vină" un virus - https://www.insider.com/guides/parenting/fever-in-children
Iar în bolile virale tratamentul cu antibiotice nu ajută deloc. Ba din contră... Ar putea produce probleme majore pe termen lung, cea mai îngrijorătoare fiind colonizarea cu germeni multirezistenți la antibiotice.
Circa 700.000 persoane mor anual din cauza infecțiilor cu germeni multirezistenți. Rezistența bacteriilor la antibiotice (AMR - Antimicrobial Resistance) este o problemă majoră de sănătate publică, fiind discutată la recenta întrunire a G7 de la Berlin - https://www.downtoearth.org.in/news/health/tackling-antimicrobial-resistance-now-g7-health-ministers-take-it-up-83008
Dacă nu ne schimbăm perspectiva asupra utilizării antibioticelor și continuăm să le folosim fără motiv, în afara recomandărilor din Protocoalele și Ghidurile de Practică, vom crește până în 2050 la un număr de 10 milioane de astfel de decese/an, prin infecții cu germeni "speciali".
Iar sumele cheltuite se vor ridica la o cifră uriașă - în jur de 4% din produsul intern brut, la nivel global.
Inainte de a solicita imperios o rețetă cu antibiotic, înainte de a accepta fără explicații o prescripție cu antibiotic, discutați cu medicul dvs. Despre opțiuni și alternative.
Un copil mic, febril, trebuie consultat. Iar dacă nu are semne generale de pericol (convulsii, somnolență marcată/comă, deshidratare, vărsături foarte frecvente și respirație extrem de dificilă) și nu are un deficit imun cunoscut, probabil nu are nevoie de o prescripție cu un antibiotic.
Cred că este cazul să schimbăm ceva acum, cât mai este posibil

Dr. Pediatru Mihai Craiu: Ce să NU facem în caz de gripă - Nu ne ducem la spital NICI în a 5a zi de febră În plină epidemie de gripă, Dr. Mihai Craiu, pediatru la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului a publicat, pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii,...

Varianta OMICRON la copii: Simptomele care anunță infecția - Exquis În cadrul unei dezbateri organizate marți, 18 ianuarie de Organizația Salvați Copiii, medicul pediatru Mihai Craiu, de la Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului, a explicat care sunt simptomele de infectare cu varianta Omicron la copii. Atenție, părinți! Simptomele Omicron la copii...

„Simptomele COVID-19 în cazul copiilor variază, în primul rând în funcție de vârstă, însă există trei semne care ar trebui să îi îngrijoreze pe părinți.” dr. Mihai Craiu

Cum debutează boala COVID-19 la copii?
Simptomele sunt variabile, în primul rând în funcție de vârstă. Sunt copii care au doar manifestări digestive, fără pneumonie. La Primiri Urgențe ajung copii cu diaree sau cu simptome ca la orice fel de răceală. Manifestările digestive sunt specifice copiilor mici, de grădiniță.

Cei mai mulți copii, indiferent de vârstă, au însă febră, restul manifestărilor nu sunt tipice.

La ce semne trebuie să fie atenți părinții?
Părinții ar trebui să se uite la copiii lor exact cm o făceau înainte de pandemie - dacă acel copil este febril, refuză alimentația sau are dureri pe care nu le avea în ziua precedentă, atunci ar trebui testat antigenic, mai ales dacă merge în comunitate.

Un copil cu COVID poate avea orice semn clinic, de la convulsii, la comă, existând astfel de situații la sugari. Spre deosebire de adulți, în cazul copiilor răspunsul organismului la agresiunea virală este mai general - pare că suferă și burta, și pielea, și cavitatea orală. Este importantă orice fel de schimbare pe care părinții o observă la copil - nu se mai joacă sau nu mai stă pe calculator. Imensa majoritate a copiilor au însă febră.

Trei repere majore pentru părinți:
•Primul și cel mai important semn este febra care nu scade cu antitermicele la care scădea înainte. Dacă copilul primește un medicament pentru febră la care organismul copilului reacționa în mod obișnuit, iar acum nu se întâmplă asta, atunci părinții trebuie să meargă cu copilul la spital, în cea de a doua zi.
•Al doilea semn este frecvența respiratorie - atunci când un copil respiră mai repede de 50 de ori pe minut. Este primul semn de afectare a căilor respiratorii.
•Al treilea semn - deshidratarea. Copilul are mucoase uscate, dar nici nu mai urinează.
Aceste trei semne ar trebui să îi determine pe părinți să meargă cu copilul la spital.

Este diferită manifestarea bolii în cazul tulpinei Delta?
Din punct de vedere al severității, se observă modificări doar la copiii care au boli cronice și probleme medicale deosebite, precum diabet, tratament cu citostatice, transplant. Într-o familie obișnuită, cu trei generații, cu părinții la serviciu și cu bunicii care iau copiii de la grădiniță sau de la școală, în cazul în care ar fi toți nevaccinați, de departe cei mai afectați ar putea fi bunicii și părinții dacă au comorbidități.

Ce ar trebui să facă un părinte dacă observă un semn al infecției la copii?
Soluția pentru un părinte care vrea să rezolve proactiv, și nu să aștepte până când se îmbolnăvește și bunicul cu diabet, ar fi să își cumpere teste rapide. La primele semne febrile, copilul trebuie testat COVID, mai ales dacă merge în colectivitate și sunt și alți copii în clasă care au febră. Aceste teste au o precizie mai mică față de testul PCR, dar dacă rezultatul este pozitiv, sigur este transmisibil. Din acest motiv este util un astfel de test.

Pasul 2, după testul rapid pozitiv: anunțarea medicului de familie.

Varianta Delta afectează, într-adevăr, într-o proporție mai mare copiii și tinerii?
Afectează persoanele nevaccinate împotriva COVID. În unele zone, adolescenții sunt vaccinați într-o proporție mai mare decât adulții, pentru că au vrut să meargă la concerte, festivaluri.

Deși varianta Delta a fost numită și în media "mutația copiilor", este un bias de percepție. În SUA, anul trecut pe vremea aceasta copiii și tinerii cu vârsta de până la 20 de ani reprezentau 13% din totalul bolnavilor COVID, iar acum sunt 23%. Însă valul 4 în SUA este mai mic în intensitate decât valul 3, pentru că acea coloană a adulților est mai mică, și atunci proporția copiilor și tinerilor infectați este mai mare pentru că se îmbolnăvesc mai puțin adulții.

"Pentru copii, în acest moment de pandemie problema mai mare ține de nevroză, anxietate, îngrășare."

De câte zile de spitalizare are nevoie, în medie, un copil cu COVID?
Este variabil. Un copil cu COVID care are comorbidități poate avea nevoie de 3-4 săptămâni de spitalizare. În cazul celor cu forme medii și ușoare, perioada de spitalizare este de până la o săptămână.

Pentru copii, așa cm spun toți experții, în acest moment de pandemie problema mai mare ține de nevroză, anxietate, pierderile școlare, îngrășat. Este mult mai mare acest risc pentru copii decât riscul de a ajunge în ATI din cauza COVID.

Părinții pot sta liniștiți - medicii vor face tot ce este omenește posibil și suntem deja pregătiți.
Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatrie la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei şi Copilului "Alessandrescu-Rusescu"

Sursa: interviul acordat Hotnews - https://bit.ly/interviu-dr-Craiu