1700 – 1834 a fost şcoală particulară la Curtea Pitarului Păltineanu şi la Curtea lui Ion Pană Popescu zis Grecu, unchiul generalului Ionescu;
· 1834 s-a construit o clădire lângă fosta biserică din Păltineni. Era scoală de stat în Păltineni, unde au învăţat bunicii Ameliei Rădulescu şi părintii Mariei Rădulescu, străbunicii domnişoarei profesoare Nicolescu Eugenia, azi în Buzău, fost director al
liceului seral în perioada 1956~1957;
· 1898 Nehoiu – prima şcoală a funcţionat în casa Răduleştilor în care era şi Primăria, mai jos de biserică, aproximativ unde locuieşte familia domnului profesor Poşircă;
· 1905 a venit învatatoare Virginia Rădulescu, căsătorita cu Iancu Rădulescu; se aminteşte numele învăţătorului Dumitru Bonciu;
· 1908 – 1910 se construieste fabrica „Întreprinderea Forestieră”;
· 1905 – 1913 şcoala funcţionează în diferite case particulare: clasa I, în casa Purice Crăciun;
· 1912 – 1913 au venit de la Buzău învăţătorul Costică Burada cu soţia;
· 1913 – din acest an şcoala a funcţionat în clădirea repartizată de către întreprinderea forestieră ce a luat fiinţă în această localitate, învăţător fiind Costică Burada, venit de la Buzău cu soţia;
· 1916 – în timpul primului război mondial, şcoala a funcţionat în casa particulară ~ familia Rădulescu;
· 1918 – în timpul ocupaţiei germane şcoala Nehoiu a funcţionat ca şcoală germană, unde învăţau numai copiii funcţionarilor şi muncitorilor străini care lucrau la întreprinderea forestieră;
· 1919 – şcoala a funcţionat însă ca tip rural, cu 5 clase, tot în localul pus la dispoziţie de întreprinderea forestieră, până în anul 1925;
· 1921 – au venit învăţători soţii Nicolau, care au stat în Nehoiu 24 ani;
· 1928 – ia fiinţă şcoala de tip urban, cu 4 clase, în local particular, învăţători Ion Damian – suplinitor şi Maria Trişca, Puchidău Elisabeta, iar la clasele V – VII – Ionescu Eufrosina, Bebuschi Angela, Diaconu Maria, Butan Magdalena şi Arnautu Ecaterina. Ca director este menţionat Tomescu Constantin, în anul 1950;
· 1935 ia fiinţă prima şcoală în local propriu tip, care începuse să se construiască în anul 1933, din caramidă, cu pardoseală de scândură, cu două săli de clasă, încalzire în sobe de teracotă cu lemne, şcoala funcţionând în condiţii bune, încadrată cu personal didactic şi administrativ (inclusiv de serviciu) suficient. Şcoala era înzestrată cu mobilierul necesar pentru cele două săli de clasă şi cancelarie. Ca material didactic şcoala primeşte gratuit de la minister: 17 hărţi şi atlase, 52 de tablouri şi 1 glob pământesc. Aici funcţionează 7 clase având însă 4 posturi de învăţători pentru ciclul I si ciclul II pentru cursuri serale cu adulţii, pentru a absolvi cursul complementar de 7 clase;
· 1948 şcoala a funcţionat şi cu clasele V-VII elementare, având frecvenţă de suta la suta şi personal calificat. În aceşti ani are loc reforma învăţământului. La clasele I-IV erau încadraţi următorii învăţători: Necula Florica, Necula Vasile, Ivan Gherghina şi învăţătoare era Maria Radulescu;
· 1950 – funcţionează ca director Necula Vasile. Învăţământul nehoian se dezvoltă, prin şcolarizarea tuturor copiilor de vârsta scolară. Localul devine necorespunzator. Frecventează şcoala un numar de 224 de elevi;
· 1950 – 1977 Şcoala Generală Nr. 1 Nehoiu funcţionează în centrul localităţii cu 8 săli de clasă; clădirea şcolii a fost dărâmată de cutremurul din 4 martie 1977;
· 1979 – se înfiinţează Liceul Industrial Nehoiu cu 143 de elevi şi 4 clase a IX-a. În anii următori, numărul elevilor se dublează şi triplează, ajungând în 1989 la 500 iar în 1995 la 750 de elevi în 24 de clase - 12 clase şcoală profesională deoarece în anul 1994 Liceul Industrial va fi organizat în Grup Şcolar Forestier;
· 1984 – 1995 – au absolvit liceul peste 4000 de elevi, iar o mare parte din ei au urmat cursurile universităţilor şi au absolvit facultăţile de medicină, politehnică şi silvicultură;
· 2000 – se diversifică profilurile şi devine Grup Şcolar Tehnic;
· 2007 – începe reabilitarea corpurilor A şi C.
· 2012 – devine liceu teoretic – Liceul Teoretic “Nicolae Iorga”
