Ambasadorii Frumosului

21/11/2023

13/11/2023

Global Education Week(13-17 Noiembrie 2023), cu tema globală: “O planetă a păcii”, a fost abordată de elevii clasei a XII-a, Liceul Tehnologic Vasile Cocea, Moldovița(Suceava), printr-o activitate din domeniul dialogului intercultural, activitate intitulată: “Curcubeul culturilor-Japonia”.
Diversitatea este un element esențial al devenirii umane iar dialogul intercultural, o premisă a împlinirii idealului civic democratic.
“Pentru că ziua de astăzi se trage din cea de ieri, iar ziua de mâine este rodul trecutului”, ne spune istoricul Jacques Le Goff, pentru a ne da seama cât de mult va conta/ contează ceea ce facem noi astăzi, cm ne formăm ca oameni, ce valori avem, cm învățam sa-i percepem pe ceilalți, ce știm despre alte culturi și civilizații, cm ne ferim de stereotipuri, etc.
Evaluare: o banda desenata cu titlul: Japonia și macheta unui “ADN cultural” cu meme( unități de transmitere culturală), conform biologului Richard Dawkins

24/04/2023

Activitate tip atelier, intitulată: Vizual-Olfactiv-Gustativ.
Cum ar arăta o lume cu o biodiversitate foarte scăzută? Ar fi o lume șablonizată, standardizată, o lume fără miros și gust (plăcut), iar o lume fără miros și gust este o lume lipsită de amintire, lipsită de “madlenele proustiene” ce ne deschid drumul către noi.
Mesajul activității este acela de a “conserva” gusturi, mirosuri, imagini ale unei planete sănătoase, fără peisaje poluate, fără mirosuri urâte, fără gust standardizat.
Din agendele de lucru ale echipelor:
•documentarea conceptului “Reziliență climatică”;
•realizarea unor “colecții” de gusturi, mirosuri, având în vedere schema arcului reflex, amintirea formată;
• formularea unor întrebări filozofice, pornind de la anumite imagini;
• jurnal cu dublă intrare, pornind de la un text din antologia Osme, de Claudiu Sfirschi-Laudat;
• mini eseu: “O lume fără miros”
• realizarea unor produse artistice, culinare, ca îndemn de conștientizare a principiilor Rezilienței climatice: zero plastic, hrană pozitivă, stop risipei alimentare, slow fashion, etc.
Provocare de sfârșit: Dacă ar fi să umplem o valiză cu tot ce vom păstra/ conserva din frumosul lumii, un fel de “ arcă a lui Noe”, ce ați pune, în primul rând, acolo? 🙂

Reflecții ale elevilor: O lume fără miros e o lume inexpresivă, fără personalitate, o societate fără repere, fără “mirosul” atrăgător dat de raportarea la cultura înaltă.


Surse de inspirație:
- curs “Învățarea prin imaginație”, prof. Violeta Daniela Nedelcu;
- Asociația Mai bine, Iași
- fotografii UNICEF

08/03/2023

Inspirați de tematica concursului Lecturiada elevilor, 2023 - proba “Muzeu la purtător” și sub egida cuvintelor lui Noica: “ Fiecare fapt e un pretext spre a verifica ce știi despre o lume și ce nu știi încă”; și ale lui Pessoa: “Contemplatori în egală măsură a munților și statuilor, bucurându-ne de zilele vieții ca și de cărți, visând la toate, mai cu seamă, pentru a le converti în substanța noastră cea mai intimă”, elevii clubului Ambasadorii Frumosului au inițiat și dezvoltat proiectul: “ Pietre pentru templul meu”. Astfel, au devenit colecționari de: “obiecte-uși” spre orizonturi ale cunoașterii; citate; valori; albastru; cercuri; plante presate, etc. Am “călătorit” pe firul științei, istoriei, filozofie, pornind de la obiecte banale, o statuetă din lemn, reprezentând un om ne-a purtat în Grecia antică unde am aflat despre Kalokagathia, despre frumusețea atică, etc.
Acest “Muzeu la purtător” reprezintă o modalitate de (re)construcție a sinelui, prin acces la cultură, povestioara Laurei Grunberg, Exercițiu de Kintsugi și teoria Sinelui oglindit- Charles Horton Cooley, fiind alte motoare de pornire, gândindu-ne că fiecare obiect colectat și documentat reprezintă un “ciob de sticlă” ce va reasambla oglinda sinelui. - prof. Rădeanu Alina

13/01/2023

Înainte de Ziua Culturii Naționale, o oră de dirigenție sub titlul: “Muzeul meu despre Eminescu”
Ne-am propus să creăm un muzeu intim, personal, rezultat din întrepătrunderea operei eminesciene cu sufletul nostru. Din marile muzee ale lumii, din întreg patrimoniul cultural al umanității extragem, învățăm și păstrăm, croindu-ne pe noi totodată cu croirea unui “ muzeu al sufletului și al minții noastre”, cu numeroase “artefacte spirituale” ce ne mobilează spațiul interior, zidindu-ne ca oameni.
Am citit și dezbătut fragmente din manuscrisele eminesciene cu însemnări despre filozofie, biologie, artă, editate postum, în volumul cu titlul Fragmentarium.
Noica ne spune: “ O națiune se poate educa printr-un om (Eminescu) și chiar printr-un singur cuvânt (întru).” Noi am citit prima strofă din poezia Venere și Madonă și, doar această strofă, ne-a deschis multiple portițe spre drumurile de mătase ale culturii și cunoașterii: mitul zeiței Venus, lumea Antichității ce vorbea în “basme și în poezii”. Am mers chiar mai departe, ajungând, de la aceste versuri, la paradoxul lui Bacon, conform căruia noi suntem adevărații antici, în timp ce epoca numită Antichitate reprezintă tinerețea lumii.
Am citit articole publicate de Eminescu în ziarele vremii, multe adresate tinerilor, ne-am delectat vizual cu picturile Corinei Chirilă, inspirate din opera lui Eminescu, am aflat mai multe lucruri despre motivul florii albastre, deoarece iubim natura, botanica, și ne dorim să aflăm mai multe aspecte ce țin de “poezia” acestor flori, ce au reușit ele să scornească în mintea omului, ce exprimă în limbajul metaforic.
Bravo, copii frumoși!

29/11/2022

De Ziua Bucovinei, cu elevii Clubului Ambasadorii Frumosului și trupa de teatru Fragmentar. Adolescenți frumoși ce au creat următoarele momente: “Meme Bucovinene” - pornind de la un concept introdus de biologul Richard Dawkins, cel de memă, unitate de informație culturală, transmisă din generație în generație, elevii au creat instalația artistică “Meme Bucovinene”, în care au evidențiat specificul acestei zone, înscris în “A.D.N-ul nostru cultural”: încondeierea ouălor, specificul arhitectural al caselor tradiționale, cusăturile de pe costumele populare, credința, smerenia.
Lămuriți fiind cu caracteristicile uneia dintre rădăcinile identității noastre, ne-am mutat gândul la vise și aripi, ce duc la cunoașterea esenței noastre. Cine suntem noi când ne “dezbrăcăm” de toate rădăcinile identității naționale, bucovinene, europene?, când toate aceste oglinzi se sparg, ce mai rămâne?…. Care este chintesența sufletului nostru, ce ne definește, ce gânduri, vâltori sau înălțimi se află în labirintul nostru interior, cm ajungem acolo, la esența noastră? Toate aceste întrebări introspective au fost generate de citirea textului dramaturgului bucovinean Matei Vișniec: “ Rădăcini și aripi”, text pus în scenă de trupa “Fragmentar”.
Bravo, adolescenți frumoși!

18/11/2022

Descojirea cepelor într-un atelier transdisciplinar!

18/11/2022

Descojirea cepelor - atelier transdisciplinar!
E fascinant cum, de la un simplu bulb de ceapă, poți ajunge să discuți despre filozofie, poezie, război, pace, toleranță. De la biologia și chimia cepei la metafora foilor de ceapă, această descojire a sensurilor, perspectivelor de abordare, e o excelentă cale spre înțelegerea complexității lucrurilor.
În descojirea perspectivelor de abordare a cepei, elevii clubului “Ambasadorii frumosului” au folosit următoarele ingrediente:
- eseul Descojirea cepelor- Ana- Maria Niculae;
- eseul Sinele și metafora cepei - Valeriu Gherghel;
- poezii: Cântecul de leagăn al cepei, de Mugurel Hernandez; Ceapa, de Wislawa Szymborska;
- picturi: Cepe( Auguste Renoir)
- atlas botanic, microscop, carte de botanică și experimente
Un accent deosebit a fost pus pe poezia: “ Cântecul de leagăn al cepei”, scrisă de poetul spaniol Mugurel Hernandez în închisoare( urmare a participării la Războiul Civil Spaniol). Poezia a avut ca inspirație scrisoarea soției rămasă acasă cu copilul mic, într-o sărăcie cruntă. Aici, ceapa simbolizează sărăcia și rutina disperată a unei vieți fără orizont. Atrocitățile unui război lasă răni adânci , cicatrici în anatomia unei societăți. Cum am putea crea o lume mai bună, o lume a înțelegerii? E doar un clișeu cu țesătură utopică sau un deziderat demn de abordat?
Societatea umană se încadrează perfect în arhetipul ecologic al populațiilor: lupta pentru supraviețuire, concurența acerbă, dublate de prea marea luptă pentru imagine, individualismul,…, mai e loc pentru empatie în această lume? Cât despre toleranță!, ce înseamnă a fi tolerant, ce putem tolera și ce nu? Cum ne comportăm atunci când nu tolerăm abuzul, violența, minciuna, ipocrizia? Comunicăm asertiv, apelăm la justiție!
Ce tolerăm? Tolerăm și respectăm păreri diferite, alegeri diferite, concepții diferite, nu judecăm ce nu e la fel ca noi.
O modalitate de reziliență într-o lume în care asertivitatea nu e încă punctul forte: poezia! “ Obișnuitul este poezie, fără ca poezia să fie obișnuită”, asemeni bulbului de ceapă!
Felicitări, dragii mei!
- prof. Rădeanu Alina

21/03/2022

De Ziua Internațională a Poeziei, elevii noștri și-au fixat ca obiectiv nobil de atins în viață, cultivarea frumosului și menținerea poeziei,în toate accepțiunile acestui cuvânt! Nu ne dorim o lume a stereotipului, o lume lipsită de substanță, în care complexitatea lăuntrică să fie redusă la mecanisme robotizate! Vrem poezie, mister și esență, și știm că: “Frumusețea va mântui lumea!”
Încurajați de aceste gânduri, elevii au recitat, au creat caligrame, au descoperit poezie prin tehnica blackout poetry, au cântat și s-au bucurat unii de alții. Vă felicit și îmbrățișez!
De asemenea, mulțumesc doamnelor profesor Mihaela Ciuverca și Laura Șutu, precum și doamnei director adjunct, Iliesi Georgeta, pentru colaborare și drag de frumos!

25/11/2021

Emisferele cerebrale - atelier transdisciplinar
“Neuroștiințele ar putea constitui o punte între științele naturii și disciplinele umaniste!”- Neurobiologia cogniției
Omul, singura ființă capabilă să contemple frumosul, să-l creeze și recreeze, iar și iar în operele de artă. Care sunt centri corticali ai acestor acte?, ce anume din biologia creierului nostru ne face să fim capabili de astfel de lucruri?
La aceste întrebări am încercat să răspundem, să mergem pe “firul” procesării informației, având ca stimuli, imagini ale unor picturi celebre: Monet- Fata cu umbrelă de soare, Salvador Dali - Persistența memoriei, secvențe muzicale din Lacul Lebedelor-Ceaikovski, eseurile lui NIchita Stănescu.
Iar când veni vorba despre plasticitatea creierului, ne-am permis să spunem că am regăsit acest concept în Hemografia lui NIchita Stănescu: “Hemografia este abstractă și practică totodată. Te scrii pe tine pe dinăuntrul sufletului tău mai întâi, ca să poți la urmă să scrii sufletele altora.” “Ne scriem” noi rețele neuronale în creierul nostru, odată cu citirea unei cărți bune, învățarea unui lucru nou, etc.
Mulțumesc doamnei profesor Georgeta Iliesi pentru colaborare și elevilor clasei a XI—a A, profil Resurse naturale și protecția mediului!
Frumosul “ sună” bine!