Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului

08/09/2026

𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐈𝐍𝐂𝐃𝐅𝐏 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐜𝐞𝐚 𝐝𝐞-𝐚 𝟒𝟎-𝐚 𝐀𝐝𝐮𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐆𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐞𝐢 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐒𝐞𝐢𝐬𝐦𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 – 𝐄𝐒𝐂𝟐𝟎𝟐𝟔

În perioada 6–11 septembrie 2026, peste 1.500 de participanți din întreaga lume se reunesc la Istanbul, Turcia, pentru cea de-a 40-a Adunare Generală a Comisiei Seismologice Europene (ESC2026). Evenimentul reprezintă una dintre cele mai importante platforme internaționale pentru schimbul de cunoștințe și prezentarea celor mai recente evoluții în domeniul seismologiei și al științelor Pământului, colaborare interdisciplinară și dezvoltarea de noi parteneriate în cercetare.

Programul ESC2026 include sesiuni științifice, prelegeri principale, prezentări de postere, sesiuni speciale, workshopuri, întâlniri tehnice, activități expoziționale și evenimente de networking, reunind aproximativ 850 de prezentări științifice.

Cercetători ai INCDFP participă la eveniment, unde prezintă cele mai recente rezultate ale cercetărilor lor. Participarea la ESC2026 oferă, totodată, oportunitatea de a interacționa cu specialiști din întreaga lume, de a face schimb de experiență și de a consolida colaborări științifice, inclusiv în perspectiva dezvoltării unor proiecte de cercetare viitoare.

02/09/2026

📚 𝐑𝐮𝐩𝐭𝐮𝐫𝐞 𝐝𝐲𝐧𝐚𝐦𝐢𝐜𝐬 𝐨𝐟 𝐚 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐩𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐞𝐚𝐫𝐭𝐡𝐪𝐮𝐚𝐤𝐞 𝐬𝐞𝐪𝐮𝐞𝐧𝐜𝐞 𝐢𝐧 𝐭𝐡𝐞 𝐓𝐚̂𝐫𝐠𝐮 𝐉𝐢𝐮 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐨𝐧, 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚

Un nou studiu publicat în Scientific Reports, semnat de A. Craiu, M. Radulian, M. Mihai, M. Craiu și I. Armeanu, analizează secvența seismică din februarie 2023 din regiunea Târgu Jiu, una dintre cele mai importante secvențe seismice intraplacă recente din Carpații Meridionali.

Cercetătorii investighează cele două evenimente principale, de Mw 4,9 și Mw 5,4, și activitatea de peste 4.400 de replici înregistrate pe parcursul a mai mult de un an, concentrându-se asupra procesului de propagare a rupturii. Analiza se bazează pe relocalizarea evenimentelor, analiza mecanismelor focale și a parametrilor de sursă, precum și pe modelarea pseudo-dinamică a rupturii.

Rezultatele indică reactivarea unor structuri de falii normale preexistente și o propagare predominant unilaterală și ascendentă a rupturii către nord-vest, cu o distribuție heterogenă a alunecării pentru ambele cutremure principale, însoțită de migrarea progresivă a replicilor de la adâncimi de aproximativ 20 km către niveluri mai puțin adânci. Extinderea spațială a replicilor și persistența activității seismice timp de mai mult de un an sugerează reactivarea unor structuri crustale moștenite sub acțiunea actualului câmp de tensiuni extensional din regiunea Olteniei, evidențiind totodată complexitatea structurală a zonei și rolul acesteia în controlul propagării rupturii și al seismicității din regiune.

📚 Studiul contribuie la o mai bună înțelegere a dinamicii rupturii și a seismotectonicii intraplacă din regiunea Târgu Jiu, cu implicații pentru caracterizarea surselor seismice și evaluarea hazardului seismic în România.

📖 Articolul integral îl puteți citi accesând linkul de mai jos.
https://www.nature.com/articles/s41598-026-68746-6

13/08/2026

🌍 Campanie de teren în cadrul proiectului EPOS-RO

În perioada 26–31 iulie 2026, o parte a echipei Geo Edu Lab din cadrul INCDFP s-a deplasat în vestul țării pentru prima dintre cele cinci campanii de teren programate în cadrul proiectului EPOS-RO.

🔎 Activitățile au avut ca obiectiv caracterizarea geofizică a amplasamentelor mai multor stații seismice din vestul României:
➡️ stația seismică din cadrul Observatorului Seismologic Timișoara;
➡️ stațiile seismice din incinta stațiilor meteorologice Banloc și Jimbolia;
➡️ stația seismică din vecinătatea lacului de acumulare Surduc.
Pentru investigarea structurii subsolului, specialiștii INCDFP au realizat măsurători de seismică pasivă – MAM și HVSR, seismică activă – MASW și tomografie seismică de refracție (SRT), precum și măsurători de tomografie electrică (ERT).

📊 Datele obținute vor sta la baza elaborării unei „cărți tehnice” pentru fiecare amplasament, care va reuni informații esențiale despre structura geologică locală, inclusiv viteza medie a undelor de forfecare în primii 30 de metri (Vs30), frecvența fundamentală de rezonanță a terenului (f₀), adâncimea până la roca de bază și alți parametri relevanți.

Cunoașterea acestor caracteristici este importantă pentru interpretarea corectă a înregistrărilor seismice și pentru înțelegerea modului în care condițiile geologice locale pot influența mișcarea terenului în timpul unui cutremur.

🔬 EPOS-RO – „Consolidarea integrării infrastructurilor geofizice din România în Spațiul European de Cercetare” este un proiect strategic de infrastructură de cercetare, coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) și cofinanțat de Uniunea Europeană.

11/08/2026

Editare ulterioară

În ziua de 11 August 2026, la ora 20:21:16 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, jud. BUZAU, un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.3, la adâncimea de 133.2 km.
Intensitate: III

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 55km SE de Sfantu-Gheorghe, 56km E de Brasov, 59km S de Buzau, 69km N de Ploiesti, 70km S de Focsani, 96km NE de Targoviste

11/08/2026

Cel puțin 132 de persoane și-au pierdut viața și peste 570 au fost rănite în urma cutremurului de ieri din Columbia. Autoritățile au declarat stare de urgență.
Cutremurul cu magnitudinea de 7,4, s-a produs la o adâncime intermediară de 110 km și a afectat țări precum Ecuador și Panama și Venezuela. Intensitatea macroseimică a fost de VIII grade pe scara Mercalli, fiind unul dintre cele mai puternice seisme din ultimii ani.
Printre cele mai afectate orașe se numără Pereira, Cali, Quibdó, Manizales și Armenia.
📍 În Pereira, situat la aproximativ 55 de kilometri de epicentru, au fost raportate cel puțin 40 de decese, iar 65 de clădiri s-au prăbușit. În 15 dintre acestea ar putea exista încă persoane captive sub dărâmături.
Situația este gravă și în Cali, aflat la aproximativ 160 de kilometri sud de Pereira, unde 32 de clădiri s-au prăbușit.
În total, autoritățile estimează că peste 1.500 de locuințe au fost avariate, unele fiind distruse complet. 86 de clădiri s-au prăbușit, iar șapte aeroporturi și-au suspendat temporar operațiunile.
⚠️ Bilanțul victimelor ar putea crește, în condițiile în care există temeri că mai multe persoane sunt încă blocate sub clădirile prăbușite.
Seismul s-a produs în contextul subducției plăcii Nazca sub placa Sud-Americană, într-o zonă tectonică foarte activă și a fost generat în principal de o falie cu alunecare laterală.
https://www.earthscope.org/
https://earthquake.usgs.gov/

07/08/2026

🚨 𝐃𝐚𝐜𝐚̆ 𝐚𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢 𝐨 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐜𝐚̂𝐭𝐞𝐯𝐚 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐮𝐧 𝐜𝐮𝐭𝐫𝐞𝐦𝐮𝐫, 𝐚𝐢 𝐬̦𝐭𝐢 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐞𝐳𝐢?

Câtă încredere ai avea într-un astfel de sistem? L-ai folosi? Ce informații ai considera esențiale?

Ajută-ne să aflăm cm sunt percepute sistemele de avertizare timpurie la cutremur (Earthquake Early Warning – EEW) în România, completând chestionarul nostru.

💬𝐏𝐚̆𝐫𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆! Răspunsurile tale ne vor ajuta să înțelegem mai bine cm percepe publicul sistemele de avertizare timpurie la cutremur și ce așteptări are de la acestea, contribuind la dezvoltarea unor sisteme de avertizare mai eficiente și adaptate nevoilor utilizatorilor.

📋 Acest sondaj este realizat în cadrul a două proiecte europene de cercetare: TRANSFORM² și MAPS.

🔗 Completează chestionarul scanând codul QR sau accesând linkul de mai jos.
tiny.cc/EarthquakeRO

04/08/2026

🌍 Geo Edu Lab – Școala de vară EASE – Bridging the Lab and the Field
În cadrul proiectului Erasmus+ EASE – Educate, Act, and Sustainably Share for Climate and Environmental Health, desfășurat în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, 30 de profesori din România, Franța, Germania și Republica Moldova au avut parte de o experiență de învățare STEM, presărată cu experimente și aplicații practice din domenii variate, ușor de transpus la clasă și cu aplicabilitate directă pentru elevi.

Activitatea face parte din proiectul Erasmus+ - EASE, implementat de consorțiul format din Rectorat de Nice, INSPE Nice, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și -Hallmann-Schule Gemeinschaftsschule mit Oberstufe.
Detalii despre proiect găsiți pe: https://www.ac-nice.fr/ease/project-information

29/07/2026

𝐂𝐮𝐦 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐛𝐚𝐫𝐚𝐣 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐞𝐧𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢?

Multe baraje din România au fost construite cu zeci de ani în urmă și sunt expuse permanent fenomenelor naturale și condițiilor climatice, ceea ce poate duce, în timp, la degradarea acestora.

❓ Cum știm, cu adevărat, în ce stare se află un baraj, dincolo de inspecțiile vizuale de suprafață?
Răspunsul îl dau cercetătorii prin proiectul GEODAM – Instrumente avansate pentru investigații geofizice și monitorizarea topo-geodezică a stării barajelor. Această inițiativă valorifică cercetarea multidisciplinară prin utilizarea unor sisteme avansate și metode neinvazive pentru evaluarea integrată a stării barajelor. Aceste tehnologii permit investigarea atât a suprafeței, cât și a structurii interne a construcției, oferind o imagine complexă asupra comportării și condiției acestor construcții.

📍 Studiul de caz ales este barajul Râușor, aflat pe râul Târgului, în județul Argeș.

𝐂𝐞 𝐦𝐞𝐭𝐨𝐝𝐞 𝐬𝐞 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐞𝐬𝐜?

Din septembrie 2025, echipa proiectului a desfășurat o serie de campanii de teren pentru instalarea și punerea în funcțiune a unui sistem experimental și neinvaziv de monitorizare, bazat pe metode geofizice, structurale și aeropurtate:

🔹 𝙈𝙤𝙣𝙞𝙩𝙤𝙧𝙞𝙯𝙖𝙧𝙚 𝙨𝙚𝙞𝙢𝙞𝙘𝙖̆ – prin stații seismice (montate direct pe baraj, coronament și pe a doua bermă), investigații de seismică activă și pasivă, pentru analiza vibrațiilor în timp real produse de cutremure, trafic, vânt sau alte surse de zgomot ambiental;
🔹 𝙄𝙣𝙫𝙚𝙨𝙩𝙞𝙜𝙖𝙩̦𝙞𝙞 𝙜𝙚𝙤𝙛𝙞𝙯𝙞𝙘𝙚 – metoda Georadar (GPR) și tomografie electrică (ERT), pentru identificarea eventualelor neomogenități sau discontinuități din rambleu, a variațiilor de umiditate, a infiltrațiilor și a distribuției rezistivității electrice în corpul barajului;
🔹 𝙈𝙤𝙣𝙞𝙩𝙤𝙧𝙞𝙯𝙖𝙧𝙚 𝙨𝙩𝙧𝙪𝙘𝙩𝙪𝙧𝙖𝙡𝙖̆ 𝙨̦𝙞 𝙩𝙤𝙥𝙤-𝙜𝙚𝙤𝙙𝙚𝙯𝙞𝙘𝙖̆ – pentru urmărirea eventualelor deplasări și înclinări ale barajului, în funcție de anumiți factori precum seismse, trafic sau vânt;
🔹 𝙈𝙖̆𝙨𝙪𝙧𝙖̆𝙩𝙤𝙧𝙞 𝙖𝙚𝙧𝙤𝙥𝙪𝙧𝙩𝙖𝙩𝙚 – realizate pentru a genera modelele digitale de înaltă rezoluție a terenului (DEM/DSM) și ortofotoplanuri pentru analiza geomorfologică a barajului.

✔️ Prin integrarea acestor metode, cercetătorii urmăresc validarea unei metodologii integrate de investigare neinvazivă a stării barajelor. Primele rezultate obținute la barajul Râușor oferă o imagine de referință asupra stării actuale a construcției și constituie baza monitorizării pe termen lung, sprijinind identificarea timpurie a eventualelor modificări structurale și luarea deciziilor privind exploatarea în siguranță.

✔️ Proiectul este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), în parteneriat cu BRANTAX SRL. Acesta este finanțat de UEFISCDI, prin Programul PNCDI IV, în cadrul axei „Parteneriat pentru Inovare” – Proiect Experimental Demonstrativ, și beneficiază de sprijinul Administrației Naționale „Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea.

23/07/2026

𝐔𝐧𝐝𝐞 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐫𝐚̆𝐮𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚?
𝐎 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚̆ 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆, 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢𝐩𝐨𝐥𝐮𝐚𝐧𝐭 (𝟐𝟎𝟏𝟑–𝟐𝟎𝟐𝟒)

📄 Un nou studiu realizat de cercetători de la INCDFP, în colaborare cu Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti, publicat în revista Environmental Pollution (Elsevier, Q1), oferă prima analiză la scară națională a evoluției calității aerului în România, în perioada 2013–2024.
Cercetarea ”𝐒𝐩𝐚𝐭𝐢𝐚𝐥 𝐜𝐥𝐮𝐬𝐭𝐞𝐫𝐢𝐧𝐠 𝐨𝐟 𝐚𝐢𝐫 𝐩𝐨𝐥𝐥𝐮𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐭𝐫𝐞𝐧𝐝𝐬 𝐚𝐧𝐝 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐬𝐮𝐫𝐞 𝐛𝐮𝐫𝐝𝐞𝐧 𝐚𝐜𝐫𝐨𝐬𝐬 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚 (𝟐𝟎𝟏𝟑–𝟐𝟎𝟐𝟒)”, semnată de Luminita Marmureanu, Dragoş Ene și Bogdan Antonescu, analizează evoluția a patru poluanți reglementați: particule fine (PM₂.₅ și P M₁₀), ozon (O₃) și dioxid de azot (NO₂), oferind o imagine de ansamblu a tendințelor de poluare a aerului.

La baza studiului stau datele orare de reanaliză furnizate de baza de date europeană Copernicus (CAMS), validate în raport cu măsurătorile rețelei naționale de monitorizare.

𝐑𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚̆:
🔴 Iarna, concentrația de particule în suspensie crește în nordul Transilvaniei. În zona Cluj, concentrațiile de PM₂.₅ și PM₁₀ au crescut cu până la 10 µg/m³ pe deceniu. Creșterea este datorată, în general, surselor de poluare difuze din zonele urbanizate, încălzirii rezidențiale și reliefului bazinului intramontan, care favorizează acumularea poluanților;

🔴 Ozonul crește pe arii extinse, mai ales vara, în sud-estul și vestul țării, cu creșteri ce depășesc 15 µg/m³ pe deceniu;

🔴 Zonele identificate în care poluarea este constant ridicată și continuă să crească sunt nord-vestul Transilvaniei (Satu Mare–Zalău–Cluj–Târgu Mureș), zona București–Giurgiu și nord-estul țării (Iași–Roman–Bacău).

🔵 Există și vești bune: în sud-vestul României (Craiova–Târgu Jiu), poluarea cu particule scade, ca urmare a modificării modului de exploatare și utilizare a lignitului de către Complexul Energetic Oltenia. O tendință de scădere apare și în zona Galați, pe fondul restructurării industriale.

👉 𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆?
▪️ Zonele cu tendințe de înrăutățire a poluării nu respectă limitele administrative, ci se întind pe mai multe județe.
▪️ Planurile de calitate a aerului elaborate exclusiv la nivel de județ sau municipiu au șanse reduse de succes; sunt necesare strategii coordonate la nivel regional și național.
▪️ În contextul noii Directive europene privind calitatea aerului (EU 2024/2881), care înăsprește semnificativ valorile-limită până în 2030, tocmai aceste regiuni prezintă cel mai mare risc de depășire a acestor standarde.

Studiul este disponibil în acces liber: https://doi.org/10.1016/j.envpol.2026.128759

14/07/2026

Cele două cutremure produse în Venezuela la 24 iunie 2026, cu magnitudinile de 7,2 și 7,5, s-au produs la un interval de numai 39 de secunde, fiind încadrate de seismologi în categoria fenomenelor de tip „earthquake doublet” (dublet seismic). Aceste evenimente sunt rare și constau în producerea a două cutremure majore, cu magnitudini apropiate, în aceeași regiune și într-un interval foarte scurt de timp. Succesiunea rapidă a celor două seisme a amplificat efectele asupra zonelor afectate, provocând distrugeri extinse și un număr mare de victime.

Un fenomen comparabil, de tip dublet seismic, a fost înregistrat și în România, în regiunea Gorj, în zilele de 13 și 14 februarie 2023. Atunci s-a produs cea mai intensă activitate seismică observată în această zonă de la începutul monitorizării instrumentale, cele două cutremure principale având magnitudinile 5,2 ML și 5,7 ML. Deși intervalul dintre cele două evenimente a fost mai mare decât în cazul Venezuelei, acestea reprezintă un exemplu de succesiune a două cutremure puternice produse în aceeași zonă seismogenă, totuși într-o fereastră de timp mică.

Despre hazardul și riscul seismic, implicațiile unor astfel de evenimente pentru România și necesitatea pregătirii pentru cutremur discută specialiștii noștri, dr. fiz. Mircea Radulian, cercetător științific, și dr. ing. Alex Țigănescu, cercetător, într-un interviu acordat la Radio România Cultural.

La 24 iunie a.c., două cutremure extrem de puternice - primul, cu o magnitudine de 7.2 iar cel de-al doilea cu magnitudinea de 7,5 - au afectat nord-vestul și