Meteo Moldova

Despre vremea acestor zile de august și inevitabile comentarii despre legăturile ei cu problemele noastre stringente, în intervenția de ieri de la ERCIS FM. Link în primul comentariu (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

În vremuri care abundă de știri catastriofiste despre vreme mai punctăm un interval de vreme specific verii în regiunea noastră. În această dimineață temperatura aerului a scăzut considerabil pentru prima decadă a lunii august, cu minime în regiunea Moldovei ce au coborât sub 10C. Aceste valori vin după două zile cu temperaturi modeste pentru această perioadă din an și la nivelul maximelor diurne. De altfel, apropiindu-ne de mijlocul lunii august, în regiunea Moldovei am avut doar, dacă putem spune așa, un val de căldură excepțional pentru sfârșitul lunii iunie și unul oarecum firesc pentru început de august. Vara mai are însă multe de oferit cam pentru o lună de zile de aici înainte, așa încât nu e chiar vreme de bilanț.

Punctăm aceste lucruri deoarece în acest interval riscăm să intrăm în siajul știrilor despre vreme ce domină fluxul de știri din centrul și vestul Europei, acolo unde, într-adevăr, această vară se conturează destul de solid ca una excepțional de caldă, cu numeroase valuri de căldură, recorduri termice și precipitații sporadice care au dus combinat la o secetă extremă. Caracterul acesta excepțional al verii 2026 în Europa include din teritoriul României doar vestul său, ca parte a Depresiunii Panonice, acolo unde seceta este extremă și manifestată pe tot parcursul verii, iar maximele termice au depășit repetat 40C.

În restul țării, vom vorbi cu siguranță de o altă vară caldă, dar etichetele de excepțional care domină fluxul mediatic nu se lipesc aproape deloc. Nu spunem aceste lucruri minimizând ce s-a întâmplat sau se întâmplă în centrul și vestul Europei, ci doar pentru o informare cât mai corectă. O vară în care a plouat în Bărăgan nu poate fi niciodată o vară dramatică din punct de vedere meteorologic în România. E drept, seceta hidrologică este mult mai complexă, iar ce se întâmplă în Europa vedem cel mai bine în nivelul Dunării, cu toate consecințele ce decurg de aici. Pe râurile interne ale României debitele sunt foarte mici, într-adevăr, dar fără precipitațiile abundente din luna mai, cu siguranță situația era mult mai problematică. În mod cert, în condițiile climatice actuale putem avea situații mult mai complicate. Însă, o posibilă vară extremă în estul Europei probabil nu va mai interesa pe nimeni la nivel continental la fel de mult, iar cm apele Europei nu curg dinspre est spre vest, pentru ca și vesticii europeni să aibă vești despre o vară extremă din estul Europei, căldurile toride nesfârșite de la noi și seceta nu vor interesa mediatic pe foarte mulți.

Dincolo de aceste considerente, în această săptămână, o vreme de vară, cu o secetă din ce în ce mai pronunțată și cu variații termice care ne duc spre o nouă zi caniculară marți și în Moldova, iar apoi spre un regim termic foarte moderat până spre sfârșit de săptămână (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Ne aporpiem, cel puțin în Moldova, de finalul unui val de căldură care pentru multe areale din regiunea noastră fixează maximele termice ale verii, cu valori de temperatură maximă zilnică ce le-au depășit pe cele din sfârșit de iunie.

Aceste momente din timpul verii sunt pe departe cele mai problematice din perspectiva disconfortului termic. Faptul că orașele sunt arealele critice în astfel de condiții reprezintă un lucru cât se poate de cunoscut, dar a identifica unde anume în oraș sunt înregistrate cele mai critice condiții reprezintă o prioritate a studiilor de climat urban.

Un articol științific recent publicat pe această temă, având ca studiu de caz și orașul Iași, propune o metodă pentru identificarea acestor areale. Mai mult detalii pot fi găsite în articolul de prezentare a studiului pe care îl puteți accesa în primul comentariu (Conf. dr. Lucian Sfîcă; https://www.geo.uaic.ro/mobclim/).

Căldura nu a uitat să revină, maximele de peste 30C fiind instalate temeinic și persistent la început de august. Săptămâna ce urmează prelungește și chiar intensifică intervalul foarte cald în care am intrat și are șanse mari să puncteze maximele termice ale verii.

Un val de căldură cu o desfășurare cât se poate de clasică din punct de vedere dinamic. O dorsală intensă de aer cald tropical extinsă din nordul Africii, din regiunea Alegeriei peste Peninsula Italică, vestul Peninsulei Balcanice, Depresiunea Panonică și chiar sudul Poloniei și vestul Ucrainei. În astfel de situații un impuls consistent în transportul aerului cald spre nord este dat de o pătrundere de aer rece de la poli spre latitudini mici în nordul Atlanticului. Un nucleu depresionar atlantic poate amplifica în astfel de situații transportul de aer cald spre nord în Europa, în sectorul său anterior, fără a avea însă capacitatea de a avansa atât de puternic spre estul continentului pentru a îndepărta masa de aer cald.

Maximul termic din regiunea României se concentrează în acest context pe regiunile de vest ale țării, într-un context meteorologic explicat în descrierea imaginilor anexate. Până spre sfâștiul săptămânii ce începe mâine nu se întrevăd schimbări semnificative în caracteristicile vremii. Ploile sunt aproape excluse din peisajul meteorologic. Vara ajunge la apogeul său, cu valori ce le pot depăși pe cele de la sfârșitul lunii iunie, dar care, limitate pe moment la sub 40C nu reprezintă valori excepționale pentru luna august. Totuși, persistența valului de căldură, început la mijlocul săptămânii trecute, tinde să se prelungească spre 10 zile, ceea ce indică un val de căldură foarte persistent (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Situațiile de instabilitate atmosferice similare celei de astăzi plasează Moldova în adăpostul Carpaților Orientali, ceea ce diminuează semnificativ din intensitatea posibilă a fenomenelor. Nu e o situație tocmai optimă pentru areale consistente din Moldova central-nordică ce au fost private în luna iulie de precipitații consistente sau măcar suficiente. Iar regiunile care rămân și în următoarele 24 de ore fără precipitații vor evoluat rapid către secetă pedologică în următoarele săptămâni pe parcursul cărora nu se întrevăd intervale semnificative cu precipitații.

Totodată, dincolo de confortul termic al următoarelor zile, temperaturile încep să crească spre încceputul lunii august care promite deja vreme caniculară cel puțin în prima sa decadă (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Așa cm de fiecare dată când asistăm la valuri de căldură mass-media este inundată cu știri despre situația excepțională trebuie să punctăm, măcar aici, faptul că temperaturile acestei luni iulie de până acum se poziționează printre cele mai reduse din ultimii 25 de ani.

Temperaturile nu se aropie mult de valorile record ale lunii iulie în ansamblul său (situate între 5 și 10C în cea mai mare parte a Moldovei), dar sunt la nivelul celor mai reduse valori de temperatură înregistrate în acest început de veac. Minima oficială de la Iași de 10,3C din această lună iulie se plasează la numai 0,5C de valoarea cea mai redusă din aceste decenii, de 9,8C (iulie 2018). De asemenea, dacă temperaturile minime medii ale lunilor iulie din anii trecuți depășeau 18,5C, valoarea acestei luni se situează la 15,7C, cu doar câteva zecimi de grad mai mult decât în luna iulie cea mai rece a intervalului 2001-2025 (iulie 2019), atunci când minima zilelor de iunie a înregistrat o medie de 15,3C.

Din motive tehnice inerente unei monitorizări de acest fel suntem privați de valorile live provenite de la punctele noastre reci din nordul Carpaților Orientali. Totuși, minima oficială de la Poiana Stampei din rețeaua ANM (7,9C) ne indică faptul că în punctele noastre din care vom colecta datele în toamnă, valorile minime s-au apropiat vertiginos de 0C. Valoarea disponibilă de la Trei Fântâni e totuși mai ridicată decât pereceha sa depresionară de la Joseni (5,7C). Totuși, compararea acestor valori cu minimele lunare nu prea are sens, deoarece minimele lunare de iulie sunt înregistrate mai degrabă la începutul lunii, nu în ultima decadă din iulie. Pentru ultimma decadă a acestei luni, cu siguranță dimineața zilei de astăzi a fost printre cele mai reci ale acestor ultime decenii.

Dacă atunci când valurile de căldură urcă temperaturile aproape de valorile maxime record ne gândim cam prea automat la schimbări climatice, intervalele reci de la capătul opus par să consituie o dilemă. Evident, ele sunt rezultatul variabilității naturale a climatului, ce nu va dispărea nici în condiții de schimbare climatică. Diferența poate consta în faptul că în timp ce încălzirile masive doboră noi recorduri, intervalele reci reușesc doar să apropie valorile minime de recordurile istorice. În logica aceste variabilități naturale, cu o doză însemnată de speculație, rămâne interesant să constatăm că lunile reci din intervalul 2017-2019 se repetă la aproape 10 ani, putând fi indiciul unei influențe a perioadelor ce urmează maximului solar. Așadar, astfel de intervale trebuie să ne facă să înțelegem că mecanismele de răcire nu vor dispărea din dinamica atmosferică odată cu creșterea gloablă a temperaturilor. Poate tocmai de aceea, perioadele de răcire vor părea mai surprinzătoare și de neînțeles. Un moment potrivit să înțelegem însă că nu fiecare val de căldură sau fenomen extrem trebuie pus pe seama schimbării climatice. A trâmbița asta cu orice ocazie nu face decât să ducă o categorie însemnată din populație într-o zonă în care perioadele de răcire vor fi pur și sumplu de neînțeles (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Dincolo de zilele confortabile termic de iulie, mai e mult din vară și vom mai avea de căutat umbra arborilor prin orașe. Iar verile ce vor veni sigur nu vor aduce preponderent luni de iulie în registrul meteorologic al acestui an.

În ce condiții o putem găsi, cât de eficientă este aceasta din punct de vedere bioclimatic, de ce suferă teii noștri mult prea dragi și cm putem să ne facem iarna nu numai car, ci și umbră, în articolul de opinie din Ziarul de Iași, cu link în primul comentariu (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

O zi interesantă meteorologic pentru regiunile din sud-estul României, cu impact direct mai ales treimea sudică a Moldovei.

O regiune de intensă convergență generată de avansul unei mase de aer maritim polar către cel tropical din sud-estul Europei are condiții favorabile de a transla într-un proces de ciclogeneză odată ajunsă deasupra apelor deja destul de calde ale Mării Negre. De aici precipitațiile însemnate cantitativ așteptate în sud-estul României cu un maxim localizat pe regiunea Deltei Dunării, nordul Dobrogei, dar și în Bugeac. Aceasta este una din situațiile sinoptice, cunoscute în literatura de specialitate, în care sud-estul României poate primi cantități de precipitații care fac uitată pentru o perioada ariditatea atât de specifică regiunii.

Să nu uităm că din punct de vedere climatic această regiune deține un maxim de precipitații în 24 de ore valabil la nivel național în România și în prezent, chiar dacă asupra sa pot fi ridicate semne serioase de întrebare în privința corectitudinii realizării măsurătorilor cantității de precipitații. Este vorba despre valoarea de la C.A. Rosetti, din Delta Dunării, înregistrată în data de 530,6 mm din 29 august 1924. Totuși, în aceeași zi se înregistrau la Sulina 219,2 mm, ceea ce reprezintă deopotrivă o valoare impresionantă. Analizând datele sinoptice disponibile la acea vreme reiese că tiparul sinoptic al valorilor din 1924 era mai degrabă unul diferit, fără un episod cu ciclogeneză de coastă, specific mai degrabă sfârșitului de vară, așa cm s-a întâmplat acum 2 ani în sudul litoralului (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

De la mijlocul lunii iunie regiunea Moldovei a intrat progresiv într-un deficit de precipitații care începe să se transforme progresiv în secetă pedologică în lipsa unor precipitații ceva mai consistente. Fără precipitațiile foarte consistente din luna mai, am fi fost de mult într-o secetă accentuată, astfel încât acest an este poate cel mai bun exemplu că dacă "plouă-n mai, mănânci mălai". De aceea, intervalul cu șanse mai mari de precipitații ce urmează poate fi chiar hotărâtor pentru calitatea anului agricol la culturi de primăvară în regiunea Moldovei.

Totodată, intervalul ceva mai accentuat de instabilitate atmosferică ce urmează pune capăt unei încălziri mai accentuate din ultimele zile ce a adus luna iulie mai aproape de reputația sa meteorologică de luna lui Cuptor. Chiar și așa, maximele din aceste zile au rămas, în mai toată România, sub valorile maxime din primele zile ale lunii, cele ce au încheiat primul val de căldură major al acestei veri de până acum.

Așadar, în intervalul ce urmează, un nou interval cu instabilitate atmosferică ce se manifestă la nivelul regiunilor central-estice ale continentului, cu manifestări începând de astăzi și în regiunea joasă a Moldovei.

Deplasarea unui talveg de undă lungă spre estul continentului favorizează advecția, la început în altitudine, a unei mase de aer mai rece, care va contribui la creșterea gradului de instabilitate atmosferică. Acesta va întreține, de asemenea, prin advecția de vorticitate pozitivă asociată, condiții intense de convergență la niveluri joase, iar în regiunea Țărilor Baltice un proces incipient de ciclogeneză. La nivelul solului, cuplajul dintre dorsala în extindere a anticiclonului din estul Oceanului Atlantic și arealul de presiune scăzută din regiunea baltică antrenează o masă de aer polar maritim către centrul și estul continentului. Datorită gradienților barici reduși, advecția masei de aer mai rece se realizează lent, acest lucru fiind redat și de viteza redusă de deplasare a frontului rece (care suferă și ondulări) spre estul continentului. Concomitent, sub influența dorsalei de altitudine, temperaturile se vor menține ridicate, cu precădere în jumătatea sudică a regiunii, până în cursul zilei de marți.

În aceste condiții, în următoarele zile mai multe aliniamente de convergență prefrontală vor reprezenta principalul mecanism de inițiere a convecției. Pe parcursul zilei de astăzi, acestea vor influența în special jumătatea nordică a regiunii. Astfel, convecția se va iniția la nivelul ramei estice a Carpaților Orientali, celulele convective urmând a se deplasa și propaga către ENE.

Mediul atmosferic va fi unul favorabil organizării în furtuni multicelulare, grație gradului ridicat de instabilitate atmosferică (redat de valori ale energiei potențiale disponibile convecției de peste 1200...1400 J/kg), coroborat cu forfecarea moderată a vântului (valori de 10...15 m/s). Dată fiind circulația lentă la niveluri joase, realizată pe componentă SSE (inclusiv dinspre Marea Neagră), și conținutul de umiditate va fi relativ ridicat, lucru ilustrat de valorile ridicate ale conținutului de apă precipitabilă pe coloana troposferică (de peste 45...50 mm). Se vor manifesta astfel averse torențiale și însemnate cantitativ (cantități de apă de peste 25...40 mm în intervale scurte de timp), frecvente descărcări electrice, vijelii locale (cu viteze de peste 50...60 km/h) și căderi de grindină de mici și, izolat, medii dimensiuni.

Asemenea fenomene se vor mai putea semnala local și în prima parte a nopții de duminică spre luni, în special în estul regiunii, iar pe arii restrânse și în arealele sudice. Pe parcursul zilei de luni, acestea se vor manifesta cu precădere în centrul și sudul Moldovei.

Dincolo de fenomenele meteorologice extreme, tipic asociate unor astfel de intervale de instabilitate, vorbim de un interval ce ar putea aduce și precipitații mai însemnate, cât se poapte de necesare din punct de vedere agricol în această perioadă. Cu un grad mai mare de certitudine decât cantitatea de precipitații pot fi date valorile foarte moderate de temperatură pentru ultima decadă a lui iulie, maximele sub 30C reprezentând o vreme rece pentru perioada care din punct de vedere climatic este cea mai caldă din an (Mast. Andrei-Elias Călugăru, Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Intervalul de instabilitate atmosferică moderată instalat în mare parte din regiunile estice ale continentului va continua și în următoarele zile, cu manifestări meteorologice inclusiv în regiunea Moldovei.

Un nucleu de aer rece, de tip cut-off low, izolat în straturile medii și superioare ale troposferei, deasupra Ucrainei și Belarusului, menține un grad însemnat de instabilitate atmosferică pe fondul scăderii rapide a temperaturii cu altitudinea. Teritoriul României se află la periferia sudică a acestuia, context care permite intensificarea curentului jet deasupra jumătății nordice a teritoriului României din direcție general vestică. La nivelul solului, dorsala în extindere a unui anticiclon de blocaj cu centrul deasupra Insulelor Faeroe determină condiții de convergență la niveluri inferioare, întreținute de nucleul cut-off low din altitudine, în special în regiunea Carpaților Păduroși.

În aceste condiții, pe parcursul zilei de mâine, în nordul regiunii se va crea un mediu favorabil unor manifestări convective pe alocuri mai intense, cel puțin în comparație cu zilele precedente. Astfel, pe fondul unei stări de instabilitate atmosferică în creștere în orele după-amiezei (lucru ilustrat de valorile energiei potențiale disponibile convecției de peste 400...600 J/kg), coroborat cu o componentă de viteză importantă a forfecării vântului (valori de peste 18...20 m/s), există o probabilitate ridicată de organizare a convecției în multicelule și chiar supercelule, în special în județele Suceava și Botoșani. Acestea se vor iniția pe rama estică a Carpaților Păduroși, de unde se vor deplasa și propaga spre ESE, manifestându-se prin averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, nelipsitele vijelii locale și căderi de grindină de mici și, izolat, medii dimensiuni.

Asemenea fenomene se vor manifesta la nivel local și pe parcursul zilei de duminică. La începutul săptămânii viitoare, cuplajul dintre anticiclonul în extindere la nivelul regiunilor nordice ale continentului și arealul de presiune scăzută care ocupă mare parte din estul Europei (pe fondul condițiilor de convergență întreținute de nucleul cut-off low) va antrena o masă de aer polar continental spre sud-estul continentului, context în care instabilitatea atmosferică se va menține ridicată și se va manifesta prin întreaga suită de fenomene inclusiv la nivelul Moldovei (Stud. Andrei-Elias Călugăru).