Meteo Moldova

Maximele de peste 30C așteptate astăzi pentru regiunea Moldovei marchează maximul termic al unui prim interval cald din vara calendaristică.

În mod firesc petru această perioadăă din an, perioada este întreruptă de un nou episod generalizat de instabilitate atmosferică ce se va manifesta în următoarele ore, ca preambul al unui nou interval de răcire, cu temperaturi care nu vor depăși preț de câteva zile pragul zilelor de vară (Tmax>25C) la nivelul Moldovei.

Acest episod de instabilitate se va produce, spre deosebire de evenimentele anterioare, într-un tipar clasic pentru furtunile de vară de pe la noi. Dorsala în extindere către estul continentului a Anticiclonului Azoric va antrena pe partea sa anterioară o masă de aer polar maritim inclusiv către teritoriul României, context în care în orele nopții care urmează inclusiv Moldova va fi tranzitată de un pasaj frontal rece. Concomitent, în altitudine un talveg de undă lungă se deplasează treptat către estul continentului. Viteza redusă de deplasare a acestuia, în contextul unei circulații slabe pe fondul unui câmp baric asociat unor gradienți reduși de presiune, va face ca forfecarea vântului să fie în mare parte redusă.

În aceste condiții, mai multe aliniamente de convergență prefrontale favorizează deja inițierea convecției, pe fond orografic, pe rama estică a Carpaților Orientali, urmând ca celulele nou formate să se deplaseze și să se propage către ENE. Mediul atmosferic, caracterizat de instabilitate accentuată (redată de valori CAPE de peste 1500...2000 J/kg), și forfecare de viteză la cote reduse (5...10 m/s), va fi unul favorabil organizării în multicelule locale. Acestea vor putea aduce averse torențiale, frecvente descărcări electrice, nelipsitele vijelii locale (cu atât mai mult în orele după-amiezii, pe fondul unui conținut relativ mai redus de umiditate între baza norilor și sol) și căderi de grindină, de mici și izolat medii dimensiuni. Pe fondul deplasării reduse a sistemelor convective pe fondul unui conținut mai ridicat de apă precipitabilă pe coloana troposferică (peste 36...42 mm), în special către orele serii vor exista condiții pentru acumularea unor cantități semnificative de apă în intervale scurte de timp, de peste 15...25 mm, iar pe alocuri peste 30...40 mm.

Asemenea fenomene se vor manifesta la început în vestul regiunii, iar în orele serii și ale nopții local și în restul arealelor, dar cu probabilitate mai mare în nord-vestul Moldovei.

Pe parcursul zilei de vineri, alte benzi de convergență postfrontale, asociate talvegului de undă lungă din altitudine, vor mai aduce ploi moderate cantitativ, predominant cu un caracter de aversă, vântul prezentând intensificări din sector NNV (Stud. Andrei-Elias Călugăru; Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Nu există soluții magice în privința modului în care gestionăm excesul de căldură în medii urbane pe parcursul verii. Iar ceea ce pare nou reprezintă în cele mai multe cazuri forme noi de prezentare a unor soluții clasice și cunoscute de când lumea.

Despre asta în articolul de opinie din Ziarul de Iași distribuit în primul comentariu (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Următoarele două zile vor aduce în regiunea Moldovei intervale cu instabilitate atmosferică accentuată. Periferia unui talveg de undă scurtă în altitudine, cu deplasare lentă către nord-estul continentului va determina creșterea gradului de instabilitate prin creșterea gradientului termic vertical. În același timp, extinderea dorsalei Anticiclonului Azoric spre estul continentului (formând o structură de brâu anticiclonic la nivelul regiunii centrale și estice a continentului) determină pătrunderea unei mase de aer mai rece în straturile mai înalte ale troposferei, la origine polar maritim, în arealul pericarpatic. Circulația pe componentă SSE la niveluri joase antrenează o masă de aer cu un conținut mai ridicat de umiditate dinspre Marea Neagră, generând astfel condiții de convergență în centrul și estul Moldovei. Advecția de vorticitate pozitivă asociată talvegului de altitudine va întreține aceaste condiții de convergență.

În acest context, într-un mediu cu instabilitate moderată (ilustrată de valori ale energiei potențiale disponibile convecției de 600...1200 J/kg) și forfecare de viteză la cote reduse (5...10 m/s) convecția se va iniția la nivelul culmilor carpatice, de unde se va propaga către zonele joase de relief. De altfel, un mecanism convectiv specific regiunii Moldovei. Aceasta se va organiza în multicelule capabile să producă averse torențiale, frecvente descărcări electrice, scurte intensificări ale vântului (și inevitabilele vijelii locale) și căderi de grindină de mici și, cu totul izolat, medii dimensiuni. Pe fondul conținutului ridicat de umiditate pe coloana troposferică (redat de valori local de peste 38...42 mm ale conținutului de apă precipitabilă) și vitezei reduse de deplasare a sistemelor noroase, există o probabilitate ridicată de acumulare a unor cantități însemnate de apă în intervale scurte de timp, de peste 25...40 mm. Asemenea fenomene se vor manifesta cu predilecție în centrul regiunii, iar local și în restul arealelor.

Pe măsura avansului talvegului de undă scurtă către teritoriul României, aliniamente de convergență vor face ca asemenea fenomene să se manifeste la nivel local și în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, în special în estul regiunii, iar pe parcursul zilei de duminică cu precădere în sudul acesteia. O situație tipică de vară în care la final multe regiuni pot fi ocolite de averse în timp ce manifestarea locală a unora poate determina local vreme extremă (Stud. Andrei-Elias Călugăru).

După un mai destul de ploios în Moldova, dar cu contraste regionale destul de mari, iunie intră în forță în scenă ca lună de maxim pluviometric și mâine, în special în sudul Moldovei, sunt așteptate cantități consistente de precipitații.

Precipitații cu un fond în general convectiv, generate de o convergență regională viguroasă între un anticiclon est-continental stabil la nord de Marea Neagră și o masă de aer polar-maritim ce avansează dinspre Europa Centrală. Această configurația barică, suplimentată cu un geopotențial redus, capabil să întrețină mișcări convective, pare să fie suficiente pentru o zi ploioasă de iunie (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Din punct de vedere dinamic, valul de căldură din vestul Europei trebuie luat la pachet cu ceea ce se întâmplă în estul continentului în aceste zile. Ditribuția abaterilor de temperatură la nivel continental ne arată contrastul paroxistic între ceea ce avem în Franța, Țările de Jos sau nord-vestul Germaniei și ceea ce avem în estul Europei continentale. Astfel, abaterile pozitive de peste +15C din vestul continentului duc aici temperaturile maxime zilnice la peste 30C, în timp ce reversul lor, abaterile negative de sub -15C din Rusia europeană, Belarus sau Ucraina mențin maximele diurne la sub 11-12C, ceea ce este foarte rece chiar și pentru aceste regiuni în pragul verii calendaristice.

Înțelegem din astfel de situații că un val de căldură excepțional, ce bate recorduri istorice în vestul Europei, face parte dintr-un angrenaj dinamic foarte complex la nivel continental sau emisferic, angrenaj din care nu poate lipsi o răcire masivă într-o altă regiune situată la distanțe mari. Iar schimbarea climatică nu trebuie căutată doar în ceea ce ne impresionează mediatic, valorile record dintr-o anumită regiune, ci în nuanțele ce se manifestă în angrenajul dinamic planetar. Bunăoară, analizând în această situație maximele termice din vestul Europei, ar trebui să căutăm și dacă, respectiv câte recorduri de temperaturi minime sunt doborâte pentru această perioadă din an în estul foarte rece al Europei. Abia după ce realizăm această diferență putem să evaluăm impactul schimbărilor climatice în desfășurarea acestor evenimente. De asemenea, atunci când analizăm recorduri de dată recentă din areale urbane vaste, ar trebui să înțelegem cam care ar putea fi contribuția dezvoltării orașelor față de perioadele din trecut cu valori record, așa încât să putem decela efectul de creștere a temperaturii impus de orașul în sine. Astfel, vom putea înțelege în mod fundamentat rolul schimbării climatice, dincolo de ceața generată de zgomotul mediatic pe subiect.

În mod permanent în informațiile pe care le primim despre valuri de căldură ce se manifestă în diferite regiuni ale globului suntem tarați de faptul că știrile ne vin cu ușurință din zone foarte populate și aflate în centrul fluxurilor mediatice din care ne informăm, dar ele lipsesc din reiguni ce nu fac parte din bula noastră informațională. Mai pe nimeni nu ar interesa pe la noi că în Rusia avem de-a face cu temperaturi foarte reduse, dar mai cu toții aflăm că Jannik Sinner a pierdut la Roland Garros "din cauza căldurii", ce s-a resimțit probabil doar pe jumătatea sa de teren (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Despre ale vremii la început de vară în intervenția radiofonică de zilele trecute la ERCIS FM (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

ERCIS_LS_mai2026 Listen to ERCIS_LS_mai2026 by Lucian Sfîcă on

Dacă primele zile din mai au mai adus încă îngheț târziu în areale izolate din regiuni extracarpatice, sfârșitul acestei luni ne aduce, mai ales astăzi, în cealaltă extremă, la care temperaturile în cursul după-amiezii vor depăși pragul de 30C chiar și în regiuni din Moldova.

Un adevărat montagne-russe termic în numai o lună, determinat însă de condiții barice de aceeași natură constând în anticicloni foarte bine dezvoltați la latitudini mari în regiunea continentului european. Dacă la începutul lunii aceștia erau capabili să determine răciri foarte intense în sectoarele lor anterioare, în ultimele zile ei au determinat încălziri foarte puternice pe flancul lor vestic, ceea ce a determinat înregistrarea de temperaturi record în vestul Europei. O evoluție pe care am intuit-o dinspre mijlocul acestei primăveri, iar întâmplarea face ca maximul de încălzire să pice în acest val de căldură pe Europa de Vest. Din acest vast aflux de aer tropical se produc și maximele de astăzi din regiunea noastră.

Este totuși abia luna mai, iar condițiile anticiclonale amintite mai pot încă antrena aer rece de la latitudini mari, nu numai aer tropical foarte cald de la latitudini mici. Iar în aceste condiții se produce răcirea vremii din următoarele zile de la noi.

Această răcire debutează în orele serii cu un nou episod de instabilitate atmosferică ce își va face apariția cu toate manifestările asociate.

Cuplajul dintre anticiclonul de blocaj poziționat cu centrul deasupra Mării Nordului și un ciclon atlantic cu deplasare către Câmpia Rusă determină advecția unei mase de aer polar maritim către regiunile estice ale continentului. În același timp, în altitudine, un talveg de undă lungă se extinde către sud-estul Europei, determinând atât advecția masei de aer mai rece la început în altitudine, cât și intensificarea curentului jet deasupra acelorași regiuni. În acest context, un front rece va tranzita regiunea Moldovei în orele serii de astăzi, declanșând convecția în special în nordul regiunii.

Mediul în care se vor iniția convecția va fi unul favorabil organizării în multicelule. Acestea vor putea aduce averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului ce vor lua aspect de vijelie (cu rafale de peste 65...80 km/h) și căderi de grindină. Gradul ridicat de instabilitate asociat cu forfecarea vântului de peste 15 m/s în stratul 0-6 km pot favoriza inclusiv formarea unor supercelule, în special în nord-estul regiunii, care vor putea produce și grindină de dimensiuni medii și izolat mari. Fenomene asemănătoare vor fi așteptate și în restul regiunii, însă la intensități mai reduse.

Din punct de vedere pluviometric episodul este unui destul de selectiv spațial, cu areale în care cantitățile de apă vor putea depăși 15 l/mp și altele ce vor fi evitate de acestea. Intensificările de vânt se vor resimți însă pe areale extinse în nordul și nord-estul Moldovei, determinate local de norii de furtună dar mai ales de advecția aerului maritim polar ce va domoli termic sfârșitul de mai (Conf. dr. Lucian Sfîcă; Stud. Andrei-Elias Călugăru).

Deși a părut pentru prima parte a începutului de săptămână că tiparul sinoptic se abate de la ceea ce îi este specific, în numai două zile (21-22.05) câteva benzi de convergență bine închegate și cu evoluție spre sisteme convective mezoscalare au fost suficiente pentru a acumula cantități de precipitații însemnate pentru cea mai mare parte a teritoriului Moldovei.

Acest lucru a putut fi înțeles din fenomenele în sine, dar și din hărțile zilnice ale Administrației Naționale de Meteorologie din România, ce au indicat un maxim de precipitații la Iași din furtuna de vineri seara (62 mm). Dar orașul Iași a fost doar la periferia unui maxim areal cu cantități de peste 100 mm ce s-a extins în principal pe stânga Prutului.

Această distribuție se poate vedea mai bine pe o hartă regională prelucrată pe baza datelor radar de la Bârnova, ce acoperă tot teritoriul Moldovei istorice. Datele provin din rețeaua de radare meteorologice operată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Produsul utilizat este dBR - un câmp cartezian al ratei instantanee a precipitațiilor (mm/h), derivat prin aplicarea relației Z–R asupra câmpului de reflectivitate radar compozit, cu o rezoluție temporală de 5 minute.

Cantitatea de precipitații acumulate este obținută prin integrarea numerică a ratei instantanee R (mm/h) pe intervalul de timp selectat. Rezultatul final reprezintă cantitatea totală estimată a precipitațiilor (mm) acumulată pe suprafața de acoperire a radarului pentru perioada analizată. Valorile acumulate trebuie interpretate cu precauție în zonele afectate de surse de ecouri non-meteorologice (parcuri eolienne și zone montane). De altfel, maximul din legendă (valorile peste 250 mm) provine din arealele cu centrale eoliene din Vaslui și Iași și trebuie exclus din analiză.

Excluzând ceste erori, maximele atinse în arealul cu maxim de precipitații pentru ziua de vineri, 22.05 au fost de 220 mm în Republica Moldova, cu o valoare maximă în România ce a depășit 120 mm în arealul localității Ungheni.

Ce a făcut ca maximul de peste 200 mm să nu "pice" pe orașul Iași? E simplu: hazardul. Detalii minore în distribuția câmpului baric ar fi putut aduce această cantitate imensă chiar pe Iași sau, mai rău, pe un bazin hidrografic din apropiere, precum al Nicolinei, râu care ar putea cunoaște viituri de multe zeci de metri cubi/secundă în astfel de condiții sinoptice, așa cm s-a mai întâmplat, chiar dacă rar, și în trecut.

De aceea, pentru Iași, ar trebui să înțelegem că înainte de orice planuri de coridor verde-albastru, amenajarea hidrotehnică riguroasă a bazinelor râurilor afluente ale Bahluiului ce vin dinspre Coasta Iașilor, așa cume este și Nicolina, trebuie să fie prioritară. Decolmatarea lacurilor prezente acum în bazin, reamenajarea albiei majore sau chiar creșterea gradului de împădurire, ar putea asigura scurgerea fără inundații la debite excepționale, poate și de peste 100 metri cubi/secundă. În special aceste râuri cu scurgere sud-nord sunt problematice, precum Nicolina, deoarece în tipare sinoptice precum cel ce se apropie de sfârșit, circulația atmosferică poate determina suprapunerea convecției în lungul bazinului, în cunoscutul efect de tren convectiv, iar cei aproape 400 m diferență de nivel ai acestor bazine pe Coasta Iașilor pot suplimenta convecția pe mecanisme orografice.

Pentru evenimentele încheiate ne putem considera așadar norocoși. Dar acest noroc nu poate fi o garanție veșnică. Iar în astfel de situații compromiterea unui posibil coridor verde-albastru ar fi ultima problemă. Din 2013, de la ultimele viituri de amploare pe aceste bazine, orașul Iași se găsește într-o furibundă dezvoltare rezidențială ce nu a neglijat în niciun fel firul acestor pâraie aparent nevinovate. Tocmai ele, aceste pâraie banale, cu 250 mm de precipitații căzute în bazin în câteva ore, se pot transforma în doar câteva ore într-un coșmar. Iar în acest caz, din coșmarul posibil, schimbarea climatică nu va explica decât o parte și poate nici măcar cea mai importantă (Conf. dr. Lucian Sfîcă; Drd. Claudiu Crețu).

Luna mai reprezintă în mod obișnuit începutul maximumului de precipitații anual ce se extinde până în iulie. În aceste luni se acumulează în mod normal 35-50% din cantitatea anuală de precipitații pentru cea mai mare parte a teritoriului României. De aceea, intervalele bogate în precipitații din luna mai nu numai că ar trebui să fie înțelese ca normale din punct de vedere meteorologic, dar sunt și fundamentale pentru asigurarea rezervei de apă din sol pe parcursul verilor.

Un tipar clasic pentru astfel de precipitații, mai ales pentru regiunea Moldovei se conturează pentru restul acestei săptămâni. Condițiile anticiclonale accentuate de la latitudini continentale mari, ce ne-au dat atâtea bătăi de cap prin răcirile de pe parcursul primăverii, induse de o circulație meridională intensă, reușesc să izoleze în regiunea Mării Negre un areal vast cu o troposferă destul de rece în altitudine. Această troposferă relativ rece în altitudine reușește să inducă o instabilitate atmosferică ridicată, prin contrast cu aerul de la suprafața terestră ce devine tot mai caldă pe măsura creșterii intensității solare aproape de solstițiul de vară. În plus, circulația estică ce se manifestă în sectorul sudic al anticiclonului continental, cea care în mijlocul iernii ar fi adus aer foarte rece în regiunea noastră, are deja capacitatea de a transporta un aer continental foarte bine încălzit, ceea ce poate induce și mai multă instabilitate atmosferică.

Acesta este tiparul sinoptic ce presupune șanse mari de precipitații predominant covective, produse din benzi de convergență ce se deplasează în regiunea Moldovei dinspre est spre vest. Caracterul convectiv le face totodată și foarte selective regional, ceea ce se va reflecta în cantități acumulate foarte diferit de la un loc la altul.

Un tipar meteorologic foarte util pentru asigurarea rezervei de apă din sol, mai ales în regiunea Moldovei, dar care prin manifestarea furtunilor, cantitățile mari de precipitații produse local și mai ales prin persistența zile în șir poate duce la extreme meteorologice nedorite însă la fel e tipice perioadei din an pe care o traversăm (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Următoarele zile reprezintă un răgaz binevenit de vreme în general stabilă și relativ caldă, mai ales în orele de după-amiază. Maximele trec în regiunea Moldovei de 20C și contribuie la conturarea tabloului termic specific pentru luna mai. Instabilitatea în creștere la nivelul României se va manifesta ceva mai întârziat în Moldova, către ziua de duminică.

Vremea de săptămâna viitoare arată însă foarte interesant prin insistența modelelor de prognoză de a anunța precipitații aproape în fiecare zi. O altă față posibilă a lunii mai despre care nu vorbim pe moment măcar și de dragul de a nu strica impresia asupra zilelor frumoase ce urmează (Conf. dr. Lucian Sfîcă).