24/01/2017
„Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… (...) împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie!
Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire!”
Deși avea doar 24 de ani în 1859, când a avut loc Unirea Principatelor Române, Ziua Renașterii Naționale, George Pop de Băsești, preşedintele Marii Adunări de la Alba Iulia, a trăit cu entuziasm momentul alegerii ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, fiind convins că Principatele Unite fără Transilvania nu au viitor.
Badea George, cm i se spunea Patriarhului cauzei românești, s-a lăsat pătruns de fiorii sfinți ai acestui strălucit praznic național, fiind hotărât să lupte pentru o Românie Mare, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și pe credința poporului său.
Încă din tinerețe, în condițiile în care poporul în sânul căruia trăia era înlănțuit sufletește, fiind înăbușite cu brutalitate orice manifestarea a sufletului românesc dornic de libertate și cultură națională, George Pop de Băsești a militat pentru zdrobirea lanțurilor robiei sufletești, prin realizarea unirii tuturor celor de o limbă și de o lege într-un singur și nedespărțit stat românesc.
George Pop de Băsești, fiind un luptător pentru emancipare națională, la fel ca Mihail Kogălniceanu, unul dintre apropiații săi, a avut ca și crez național: "Dacă e păcat să atentezi la viața unui om, cu atât mai mare păcat e să atentezi la viața unui neam..."
Acest crez a fost întărit și după ultima întâlnire cu Mihail Kogălniceanu, în 1891, cu prilejul aniversării a 25 de ani de Unirea Principatelor, când acesta, deși grav bolnav, îl primește pe George Pop de Băsești și-i spune că numai solidaritatea poate scăpa neamul românesc.
Fiind Ziua Renașterii Naționale, închei cu sfaturile pline de înțelepciune pe care Mihail Kogălniceanu le-a oferit Domnului Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza:
„Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi…
Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie!
Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire!”
