Planetariul şi Observatorul astronomic Galaţi

Cometa interstelară 3I/ATLAS

În seara zilei de 27 august 2025, la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Galați, a fost observată cometa interstelară 3I/ATLAS. Cu această ocazie, au fost realizate observații astrometrice precise, care au permis determinarea poziției cometei în mai multe momente. Toate aceste date au fost transmise către Minor Planet Center (MPC) – autoritatea mondială în domeniul corpurilor mici din Sistemul Solar.

Cometa 3I/ATLAS a fost descoperită la 1 iulie 2025 de telescopul de survey ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System), finanțat de NASA și amplasat la Rio Hurtado, în Chile.

Această cometă s-a format într-un alt sistem stelar și, la un moment dat, a fost expulzată în spațiul interstelar. Timp de milioane sau chiar miliarde de ani a rătăcit prin galaxie, până când a ajuns în sistemul nostru solar. La momentul descoperirii, 3I/ATLAS se afla la aproximativ 670 milioane km de Soare, în interiorul orbitei lui Jupiter.

Observațiile au arătat că această cometă se deplasează cu o viteză prea mare pentru a fi prinsă de gravitația Soarelui și urmează o traiectorie hiperbolică. Cometa nu se mișcă pe o orbită eliptică în jurul Soarelui, ci doar traversează sistemul nostru solar și își va continua călătoria în spațiul interstelar, fără să se mai întoarcă vreodată. La momentul descoperirii, cometa interstelară se deplasa cu aproximativ 221.000 km/h (adică 61 km/s).

Cometa nu prezintă nicio amenințare pentru Pământ și va rămâne la distanță față de planeta noastră. Cea mai mare apropiere de Pământ va fi de circa 1,8 unități astronomice (aproximativ 270 milioane km). 3I/ATLAS va atinge punctul cel mai apropiat de Soare în jurul datei de 30 octombrie 2025, la o distanță de aproximativ 1,4 unități astronomice (210 milioane km) — adică puțin în interiorul orbitei lui Marte.

Dimensiunea și proprietățile fizice ale cometei interstelare sunt în prezent cercetate de astronomii din întreaga lume. 3I/ATLAS va rămâne vizibilă pentru telescoapele de la sol până în septembrie 2025, după care va trece prea aproape de Soare pentru a putea fi observată. Ea va reapărea de cealaltă parte a Soarelui la începutul lunii decembrie 2025, moment în care observațiile vor putea fi reluate.

Până în prezent, sunt cunoscute doar trei obiecte interstelare:

1I/ʻOumuamua (descoperit în 2017);

2I/Borisov (descoperit în 2019);

3I/ATLAS (descoperit în 2025).

În imaginea realizată la Observatorul Astronomic din Galați, cometa interstelară 3I/ATLAS este marcată cu două linii galbene, pentru a evidenția poziția sa printre stelele de fundal.

În dimineața zilei de 20 mai 2025, specialiștii Observatorului Astronomic de la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, instituție în subordinea Consiliului Județean Galați, au observat trecerea prin apropierea Pământului a asteroidului (524471) 2002 JW15.
☄️ Asteroidul a trecut la o distanță de aproximativ 17,4 milioane de kilometri, cu o viteză relativă de 8,07 km/s. Pentru comparație, distanța medie de la Pământ la Lună este de doar aproximativ 384.400 km - așadar, asteroidul a trecut de peste 45 de ori mai departe decât Luna, dar totuși suficient de aproape pentru a fi atent monitorizat.
🔭 Au fost realizate observații astrometrice precise, care au permis determinarea poziției asteroidului în mai multe momente. Toate aceste date au fost transmise către Minor Planet Center (MPC) – autoritatea mondială în domeniul corpurilor mici din Sistemul Solar. În imaginea realizată la Observatorul Astronomic din Galați, asteroidul (524471) 2002 JW15 este marcat cu două linii galbene, pentru a evidenția poziția sa printre stelele de fundal.
☄️Asteroidul (524471) 2002 JW15 face parte din clasa NEAs (Near-Earth Asteroids – asteroizi apropiați de Pământ) și are un diametru estimat între 150 și 490 de metri – suficient cât să atragă interesul astronomilor din întreaga lume. Nu este considerat periculos pentru Pământ dar astfel de observații contribuie la mai buna înțelegere a traiectoriei acestor corpuri și la evaluarea riscurilor potențiale pentru viitor.

✅ Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță”, instituție în subordinea Consiliului Județean Galați, și-a adus o contribuție importantă la rezultatele obținute de elevii din Galați și Brăila, care au participat la Olimpiada Națională de Astronomie și Astrofizică, desfășurată în perioada 5–10 mai 2025, la Timișoara.
🔭 Șase elevi, care s-au pregătit pentru proba observațională în cadrul Observatorului Astronomic Galați, au obținut medalii și mențiuni în cadrul competiției! Haideți, împreună, să-i felicităm pe:
- Șerban Radovici Alesia de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, clasa a IX-a, Medalie de argint SSMR și Mențiune MEC;
- Mironov Robert Mina de la Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Brăila, Clasa a VII-a, Medalie argint SSMR și Mențiune MEC;
- Mohorea G. David-Cristian, Colegiul National „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila clasa a VI-a, Medalie de argint SSMR și Mențiune MEC;
- Nicodim David-Teodor de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” a IX-a A, Medalie de bronz SSMR;
- Mihăescu Rareș-Andrei de la Colegiul Național „Costache Negri” a IX-a F, Mențiune de Onoare;
- Epure Ioana-Patricia de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, clasa a IX-a C, Mențiune de Onoare.
🔭 La Observatorul Astronomic Galați, sub coordonarea muzeografului Ovidiu Tercu, funcționează, de peste 10 ani, un program educațional dedicat pregătirii elevilor pentru proba observațională de la Olimpiada de Astronomie, care include activități teoretice și practice specifice, centrate pe învățarea prin investigație. Scopul pregătirii este formarea abilităților și deprinderilor necesare utilizării telescopului și orientării pe cer, în vederea realizării de observații astronomice la stele și obiecte deep-sky.
✅ Doi dintre premianți, Șerban Radovici Alesia și Mironov Robert Mina, vor continua pregătirea în cadrul instituției gălățene deoarece s-au calificat în lotul lărgit în vederea selecției pentru participarea la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică.
👏 Ne bucurăm să vedem că munca pe care o desfășurăm în cadrul instituției aduce asemenea rezultate notabile ! Felicitări, tuturor elevilor implicați și profesorilor coordonatori! 👏

Un grup de elevi pasionați de astronomie din Galați și Brăila participă în această perioadă la programul de pregătire pentru proba observațională a Olimpiadei Naționale de Astronomie și Astrofizică, care va avea loc în perioada 5–10 mai, la Timișoara.
Activitățile se desfășoară în cadrul Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați, un spațiu dedicat educației și explorării științifice.
Programul include activități teoretice și practice specifice, centrate pe învățarea prin investigație, cu scopul de a-i pregăti pe elevi pentru proba observațională. Accentul este pus pe dezvoltarea abilităților și deprinderilor de utilizare a telescopului și de orientare pe cer, în contexte reale de observație astronomică.

Echipa Observatorului Astronomic Galați a descoperit
o stea tânără variabilă în nebuloasa IC 1396

Echipa Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați (instituție în subordinea Consiliului Județean Galați) a descoperit o stea tânără variabilă în regiunea nebuloasei IC 1396. Aceasta este o zonă activă de formare stelară, situată la aproximativ 2.400 de ani-lumină de Pământ, în constelația Cefeu. Descoperirea a avut loc în cadrul unui survey fotometric realizat de către echipa observatorului. Variabilitatea stelei a fost detectată prin comparația imaginilor astronomice obținute în timpul observațiilor cu imagini de referință.
Pentru confirmare, au fost analizate date fotometrice provenite din programele internaționale ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System) și ZTF (Zwicky Transient Facility). Pe baza acestor analize, steaua a fost clasificată drept YSO (Young Stellar Object), o stea tânără înconjurată de praf și gaz.

Descoperirea a fost raportată în VSX (Variable Star Index), un catalog internațional de stele variabile administrat de AAVSO (American Association of Variable Star Observers), sub numele intern Galati V26. De asemenea, steaua este identificată și sub denumirea 2MASS J21460711+5726317, provenită din catalogul 2MASS (Two Micron All Sky Survey). Steaua a fost analizată pentru a clarifica natura sa de YSO, utilizând date fotometrice, spectroscopice și cinetice disponibile în literatura de specialitate, precum și informații din diverse cataloage.

Coordonatele precise ale stelei indică localizarea sa în vecinătatea globului Bok BRC 39, o regiune densă de praf și gaz frecvent asociată cu formarea stelelor tinere. Prezența sa în acest mediu susține ipoteza că steaua Galati V26 este un obiect stelar tânăr format recent. Analiza fotometrică din surse precum 2MASS (Two Micron All Sky Survey) și AllWISE (Wide-field Infrared Survey Explorer) a relevat un exces pronunțat de emisie în infraroșu, caracteristic stelelor tinere. Acest exces indică prezența unui disc circumstelar dens sau a materialului din jurul stelei, caracteristic regiunilor de formare stelară. Activitatea de acreție, evidențiată de emisia Hα raportată în literatura de specialitate, este o caracteristică binecunoscută a stelelor tinere și întărește clasificarea stelei ca YSO. Fluxurile în benzile lungi, raportate în catalogul MSX6C, indică o interacțiune activă a stelei cu materialul circumstelar, evidențiată prin emisia infraroșie a prafului din jur. Aceste date susțin ipoteza că steaua este încorporată într-un mediu dens, caracteristic regiunilor active de formare stelară.

Această stea, identificată și sub denumirea de IRAS 21445+5712, este raportată în cataloagele cu date din domeniul infraroșu și asociată cu regiunea nebuloasă activă IC 1396. Conform catalogului lui Avedisova (2002), aceasta face parte dintr-o regiune cu activitate intensă de formare stelară.

Pe baza poziției, proprietăților fotometrice și spectroscopice, precum și a informațiilor din cataloage, steaua a fost clasificată drept YSO, o stea tânără încorporată într-un mediu dens, bogat în praf și gaz. Studiile anterioare despre BRC 39 au arătat că stelele cele mai tinere sunt localizate aproape de marginea strălucitoare a norului, în timp ce cele mai evoluate se află la o distanță mai mare. Această distribuție confirmă un proces de formare stelară treptată, declanșată de radiația emisă de stelele masive din apropiere. Regiunea IC 1396 a fost intens studiată pentru activitatea sa de formare stelară, iar numeroase obiecte stelare tinere (YSO) au fost descoperite anterior în zonele dense asociate globulelor Bok, cm ar fi BRC 5, BRC 7 și BRC 39.

Echipa care a realizat toate aceste cercetări a fost formată din Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galați, și Gabriel Neagu, membru al Astroclubului „Călin Popovici”, principalul program educațional derulat în cadrul Compartimentului Planetariu/Observatorul Astronomic.

Această descoperire marchează încheierea unei etape importante în activitatea Observatorului Astronomic Galați, începută în primăvara anului 2012. Atunci, pentru prima dată în România, au fost observate exoplanete. Testele inițiale au vizat performanțele telescopului Ritchey–Chrétien (0,4 m, f/8) și ale camerei CCD SBIG STL-6303E în detectarea tranzitelor planetare. Prima exoplanetă observată, HAT-P-27/WASP-40 b, a fost detectată în dimineața zilei de 8 martie 2012. Aceasta aparține categoriei „Hot Jupiter” și este o planetă extrasolară de mari dimensiuni. Observațiile ulterioare au inclus alte exoplanete, precum Qatar-1b, HAT-P-26, Gliese 1214 b și TrES-3 b.

În urma acestor teste, în iulie 2012 a fost inițiat un survey fotometric dedicat descoperirii de exoplanete. Proiectul a dus la descoperirea a 26 de stele variabile, deși nu a fost identificată nicio exoplanetă.