ProFolclor Cursuri De Canto

Dacă îți dorești să te inițiezi în muzica populara și să îți cunoști portul strămoșesc, lasă un mesaj în privat și îți vom putea fi de folos.

Luni, 24 ianuarie 2022 se împlinesc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

🍁🍂Dintotdeauna oamenii și-au organizat ocupațiile după succederea anotimpurilor. După truda primăverii și verii, toamna aduce roadele, și pe tot cuprinsul țării se strânge recolta. Și în Moldova ca și în toate regiunile tarii, Ziua Recoltei și echinocțiul de toamnă sunt evenimente cu semnificație aparte.
Încă din vremuri străvechi, recoltelor li se consacrau sărbători specifice. Vechimea tradiției este mult mai veche decât sărbătoarea impusă de regimul comunist în anii 1980. În multe din satele și orașele țării, precum și în zona Brașovului, sărbătorile de Ziua Recoltei, se succed de la începtul lui septembrie și până la jumătatea lui octombrie.Să nu uităm că toamna este mai ales marcată de culesul🍇 viilor și pregătirea mustului, una dintre cele mai străvechi ocupații în partea aceasta de Europă.
Pe de altă parte echinocțiul, la data de 23 Septembrie, marchează începutul toamnei calendaristice și creșterea nopții.
Obiceiurile toamnei cu prilejul recoltei sunt urmate de cele pentru asigurarea sporului anului următor. Anul agricol propriu zis se sfârșește la Sfântul Dumitru, și în Moldova ca și în alte părți ale țării, finalitatea aceasta este marcată de Focul de Sâmendru (Sf. Dumitru) care este specific praznicului. Există și obiceiul în Ardeal, de a zdrobi tăciunii de la foc prin grădină și livadă pentru rod bogat, pe mai departe.
Să ne bucurăm deci și anul acesta de bogățiile toamnei, de parfumurile și culorile ei, dar să nu uităm să înălțăm rugăciune de mulțumire și de ocrotire, Sfintei Treimi și Maicii Domnului, pentru bun rod al pământului.🙏🙏🙏

Ziua Națională a României, aniversată în data de 1 Decembrie, este moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională.

Maria Lătărețu a învățat să cânte imitând păsările, ea fiind alintată cu numele de „Privighetoarea Gorjului”, „Crăiasa cântecului românesc”, sau „Prințesa cântecului popular românesc”.
"Mă uitai spre răsărit”, „Mai ţii minte, măi, dragă Mărie”, „Lie, Ciocârlie”, „Sanie cu zurgălăi”, „Pe câmpul cu florile” sunt doar câteva melodii de succes din repertoriul său care cuprindea aproximativ 1000 de cântece, din care 104 erau compoziţii personale.

Ileana Sararoiu numita și"Crizantema de aur"a muzicii romanesti abordează,cu foarte mare ușurință, mai multe genuri muzicale: romanță, muzică ușoară, cântece de petrecere și muzică populară. Înzestrată cu un uriaș talent nativ și o voce inconfundabilă, se impune printre interpreți fără să fi obținut trofee la concursurile specifice de folclor.

"Nimeni nu mă învăţase cm se scoate un ton, cm se cuvine să cânţi, nici ce să faci cu mâinile. În mine, totul se prefăcea în muzică: lumina, vântul, oamenii, florile."(Maria Tanase numita"Pasărea Măiastră și Regina cântecului românesc"Marea doamnă Privighetoarea cantecului popular românesc)”

După cm ne este obiceiul dat, mâine se umbla cu PLUGUSORUL😉😉
Pluguşorul este urarea pe care o fac românii în Ajunul Anului Nou sau, după caz, chiar în ziua de Anul Nou. Tradiţia spune că ceata de urători formată din flăcăi sau bărbaţi însuraţi de curând pleacă din casă în casa să ureze cu Pluguşorul.

Aho, aho, copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi,
Lângă boi v-alăturaţi
Şi cuvântul mi-ascultaţi.

Mâine anul se înoieşte
Pluguşorul se porneşte
Şi începe a ura
Pe la case a colinda

Iarna-i grea omătu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune de belşug
Pentru brazda de sub plug

Pluguşor cu patru boi
Ia mai mânaţi, mai flăcăi!
Hai, hai...

S-a sculat mai an
Badica Traian
Şi-a-ncălecat
Pe-un cal învăţat
Cu şaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâu de mătasă,
Împletit în sasa,
Cât vita de groasă.
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat,
Să aleagă-un loc curat
De arat şi semanat.
Şi-a pornit într-o joi
Cu un plug cu doispreceze boi
Boi boureni,
În coada codălbeni,
În frunte ţintăţei.

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi!
Hăi, hăi...

La lună, la săptămână,
Îşi umplu cu aur mâna
Şi el vru să vadă
De-i dete Dumnezeu roadă.
Era-n s**c cât vrabia,
Era-n bob cât trestia.

Ia mai mânaţi, mai flăcăi!
Hăi, hăi...

Traian iute s-a întors
Şi din grajd alt cal a scos.
Un alt cal mai năzdrăvan,
Cum îi place lui Traian,
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce dă sporul la fugit.
Traian iute-a-ncălecat,
La Tinchin a apucat
Şi oţel a cumpăarat,
Ca să facă seceri mari,
Pentru secerătorii tari.
Şi-altele mai mititele,
Pentru fete ocheşele
Şi neveste tinerele.

De urat, am mai ura,
Dar mă tem că va-nsera,
Pe-aici, pe la dumneavoastră,
Departe de casa noastră.
Şi ne-aşteapte şi-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu pâine caldă pufoasă,
Cu vinul de viţă-aleasă,
Cu Cotnar de Drăgăşani,
La anul şi la mulţi anï!

Scoală gazdă din pătuţ, florile dalbe,
Şi ne dă un colăcuţ, florile dalbe;
Că mămuca n-o făcut, florile dalbe,
Sâtă deasa n-o avut, florile dalbe;
Pă când sât-o căpătat, florile dalbe,
Covata i s-o crăpat, florile dalbe;
L-o sfădit mama pă tata, florile dalbe,
Di ce n-o lipit covata, florile dalbe;
Când covata o tomnit, florile dalbe,
Cuptoru’nu o urnit, florile dalbe;
Când cuptorul o pornit, florile dalbe,
Anul Nou o şi zânit, florile, florile dalbe.