Synergetix

17/02/2022

„Chiar dacă am avea dovezi care ar arăta că anul 1998 ar fi fost punctul din care calitatea învățământului românesc a început să scadă, cu datele pe care le avem în România este imposibil să demonstrăm că acest fenomen este atribuit unei singure cauze (trecerea la semestre). Este ca și cm am spune că dacă un atlet câștigă medalia de aur la olimpiadă după ce a mâncat la mic dejun cereale cu lapte, atunci soluția pentru a câștiga aurul olimpic este să mănânci dimineața cereale cu lapte."

Ideea revenirii la trimestre apare din nou în spațiul public, ca și cm ar fi o problemă importantă. Atât de importantă, încât am aflat că dl. ministru Cîmpeanu a solicitat…

19/03/2021

De ce e obligatoriu ca răspunsurile la o testare să fie predate atunci când expiră timpul? De ce să nu fie predate atunci când sunt de nota 10? Cum ar fi dacă sarcinile de lucru menite să verifice competențele cheie la orice materie ar fi proiectate așa? Dacă elevii ar putea reveni asupra muncii lor, conduși de feedback-ul dat de profesor, încă o dată și încă o dată, apropiindu-se, cu fiecare revizuire, de nivelul de competență așteptat din partea lor. O notă de 4 e ca un capac de sicriu; strivește sub greutatea ei orice speranță sau pasiune. În schimb, o diferență de 6 puncte până la 10 asigură spațiul necesar pentru a crește.

Niciun sistem educațional nu își permite luxul de a șlefui la nesfârșit nivelul de pregătire al elevului. Însă un sistem care se ghidează după un curriculum bazat pe competențe ar trebui să investească în instrumentele, timpul și priceperea necesare pentru a se asigura că ele sunt atinse.

Găsiți mai multe informații despre cm poate fi pus la punct un sistem de notare bazat pe măiestrie („Mastery-Based Grading”) în articolul de mai jos.

It feels terrible when you know some students didn't really learn the content, but you move them on anyway. Mastery-based grading solves that problem.

11/02/2021

Mai țineți minte diferitele sarcini administrative pe care elevii le primeau la clasă în vremurile de demult, când intratul la oră presupunea deschiderea unei uși, nu a unei ferestre de Zoom? Oare nu le-am putea folosi și în școala on-line? I-ar face pe elevi să simtă că au un rol mai important în organizarea orelor și i-ar putea încuraja să își pună în valoare și alte abilități decât cele care țin strict de disciplinele de studiu.

Am extras câteva exemple de astfel de sarcini dintr-un articol inspirat, scris de Jenifer Gonzales:
- „reporter” - înregistrează podcast-ul zilnic al clasei, pe o temă la alegerea sa (rolul poate fi preluat de fiecare elev din clasă, prin rotație);
- „designer” - crează fundaluri pentru ora de curs, pe tema care urmează să fie discutată;
- „consultant IT” - se ocupă de configurarea aplicațiilor utilizate în oră și oferă asistență colegilor care întâmpină probleme tehnice;
- „profesor-asistent” - ajută profesorul în derularea activităților din cadrul orei on-line;
- „îngrijitorul Mascotei” - dintre animalele de casă pe care le au elevii, clasa alege în fiecare săptămână o mascotă; îngrijitorul mascotei o va prezenta clasei și va ține colegii zilnic la curent cu pățăniile acesteia;
- „DJ” - este elevul care pune muzică înainte de oră, iar lista de piese poate fi stabilită împreună cu profesorul;
- „antrenor” - e cel care, la un anumit moment din oră, dă tonul unei serii scurte de exerciții care să îi energizeze pe elevi.

În articolul de mai jos găsiți o listă întreagă de idei de sarcini pe care le putem folosi pentru a face școala on-line mai plăcută, pentru a-i implica pe elevi și a le da o motivație în plus să fie prezenți în fața calculatorului oră de oră. Și poate astfel vom transmite ecranului searbăd de Zoom măcar o fărâmă din energia care face predatul la clasă atât de plăcut.

These fresh ideas for student jobs will invigorate your classroom and get you and your students excited about school again—even if you teach remotely.

07/01/2021

„Dacă toate constrângerile la care ne supune pandemia ar împinge un număr suficient de mare de familii către soluții de tip pregătire în particular, mini școli private, educație acasă sau orice alte alternative neconvenționale la școală, ar fi posibil ca nevoile și cerințele lor să determine o schimbare a politicii publice în domeniul educației. În cazul în care susținătorii acestor noi modele educaționale ar reuși să convingă autoritățile să finanțeze elevii, în loc să finanțeze școlile în care aceștia învață, pregătirea în particular, mini școlile private, educația acasă ar putea deveni cel puțin la fel de accesibile din punct de vedere financiar ca educația publică. Soluțiile alternative ar avea culoarul necesar pentru a evolua, deservind, în continuare, acel grup restrâns de familii care ar alege să le folosească și după sfârșitul pandemiei.

E foarte puțin probabil că o schimbare atât de importantă în policile de finanțare a educației ar putea interveni înainte ca vaccinurile să permită școlilor să își reia activitatea la întreaga lor capacitate. Dar dacă autoritățile ar adopta politici prin care să finanțeze cheltuielile familiilor cu educația, ar fi create condițiile pentru ca în sistem să aibă loc „perturbări” majore.”

Will learning pods and micro-schools disrupt conventional schools? Close analysis unlocks insights into the potential future of education.

27/11/2020

„Evaluarea în sine nu contează; contează însă nivelul de pregătire pe care îl arată. Mi-a fost greu să îmi însușesc acest mod de a gândi. Important este să ne amintim mereu că o evaluare, de una singura, nu e decât o mică parte dintr-un întreg ecosistem de informatii de care ne putem folosi pentru a stabili dacă un elev a progresat. Acest mod de a pune problema m-a ajutat să înțeleg evaluarea într-un sens mai larg. O conversație cu un elev? Sursă de informații privind nivelul său de pregătire. Urmărirea discuțiilor din cadrul unei echipe? Altă sursă de informații.”

Giving grades that truly reflect student learning is one of the perennial problems in teaching, and these shifts in thinking about how to gather and report grades can help.

16/10/2020

Când instrucțiunile de lucru... lucrează împotriva ta.

Pentru profesori, activitatea în scenariul hibrid este o provocare. Între încercările la care îi supune lucrul simultan cu echipe de elevi on-line și on-site, modul în care își formulează sarcinile de lucru e una dintre cele mai spinoase. Obișnuiți cu dinamica din clasă, acolo unde o cerință incompletă sau neclară poate fi lămurită rapid, profesorii se raportează la fel la sarcinile pe care le transmit on-line. Doar că aici feedback-ul din partea elevilor nu e nici atât de prompt, nici atât de direct cm e la clasă.

În sprijinul profesorilor vine un articol publicat pe site-ul Faculty Focus. Articolul ofera o procedură de urmat pentru a ne asigura că folosim potențialul redutabil al instrucțiunilor de lucru ca instrument de susținere a învățării și că nu le lăsăm în voia aproximării și a interpretărilor.

Autorul amalizează 5 aspecte asupra cărora ne putem concentra de fiecare dată cînd formulăm sarcini de lcuru pentru a ne asigura că acestea ajută, în loc să deruteze.

1. Formularea de limite minime și maxime pentru fiecare dintre criteriile folosite pentru a stabili dacă sarcina de lucru a fost realizată corespunzător (ex. intre 100 și 150 de cuvinte, o listă de elemente de vocabular, etc).

2. Realizarea unei liste comune de cerințe care apar în majoritatea sarcinilor de lucru. De exemplu, faptul că elevii care studiază de acasă trebuie să transmită on-line răspunsul la sarcina de lucru.

3. Formularea sarcinilor de lucru sub forma unor liste de cerințe pe care elevii trebuie să le bifeze. Permite elevilor să verifice mai ușor dacă au răspuns tuturor exigențelor din tema dată și crește probabilitatea ca sarcina de lucru să fie îndeplinită cu succes.

4. Folosirea grilelor de evaluare, formulate clar și cuprinzător, care să le indice elevilor care sunt criteriile în funcție de care le sunt analizate răspunsurile. Dacă aveți deja stabilite listele de cerințe, limitele maxime și minime pentru ele, nu ar trebui să fie dificil să alcătuiți grilele.

5. Distribuirea de modele de sarcini de lucru care să îi ghideze pe elevi în rezolvarea celor pe care le primesc. Poate fi vorba de o structură care trebuie respectată, de o procedură de rezolvare care trebuie urmată, etc.

Găsiți textul integral al articolului aici:

Give better directions to your students with a min/max for each criteria, a laundry list, a checklist, and model expectations.

20/08/2020

"Îmi revine mereu în minte această întrebare: ce mi-aș dori să fi învățat elevii mei și cm mi-aș dori să se simtă în iunie 2021!"

14/08/2020

Ne face o deosebită plăcere să lucrăm alături de inimoasa echipă a Casei Corpului Didactic pentru a susține comunitatea de cadre didactice din Galați cu un eveniment dedicat învățării on-line, în prag de nou an școlar. Lista de vorbitori e impresionantă, reunind voci sonore din domeniul pedagogiei si practicieni de excepție. Doru Căstăian este unul dintre aceștia și îi așteptăm prezentarea cu mare interes.

31/07/2020

"... Care ar fi principala concluzie? Faptul că, în continuare, nu vedem școlile ca pe niște centre de cunoaștere, care facilitează evoluția în plan personal, ci, mai curând, ca pe niște elemente de infrastructură civică, proiectate industrial. Entități care au o condiție binară - sunt fie „deschise”, fie „închise”.

Iar dacă sunt „deschise”, copiii vor avea cm să socializeze, vor studia și se vor dezvolta, în vreme ce, dacă sunt „închise”, elevii nu pot învăța și se pierd încet, încet.

Pe lângă toate celelalte efecte negative pe care le are, gândirea aceasta ne face să nu punem problema pornind de la copii, școală, nevoi de instruire, înțelegere. Dimpotrivă, ne gândim doar la medii, la materia pierdută și la cât de mult au rămas în urmă elevii. ..."

We continue to view schools as a kind of infrastructure whose condition is binary--something industrial we should 'open' or 'close.'

28/03/2020

Idei de activități pentru lucrul la distanță: activitățile de tip „inventarierea informației” („curation” în engleză). Elevii nu mai memorează informații, le analizează și le evaluează relevanța în funcție de propria ierarhie de interese. Fiecare punct de vedere e binevenit, fiecare abordare contează. Sunt genul de activități care, probabil, l-ar face până și pe Bloom să fie mândru de noi și de felul în care i-am pus la treabă taxonomia.

Niciodată nu a fost instruirea la distanță o provocare mai mare pentru profesori și elevi. Iar, în acest context, calitatea conținuturilor și a sarcinilor de lucru pe care elevii le primesc este cu atât mai importantă. Pentru că trebuie să fie utile, relevante și, nu în ultimul rând, a...

21/02/2020

McKinsey Global Institute: "... rezultatele cercetărilor noastre sugerează că utilizarea tehnologiei actuale în educație ar putea ajuta profesorii să își redirecționeze între 20 și 40% din timpul de lucru către activități care îi ajută direct pe elevi în învățare. Progresele viitoare ar putea crește acest procent, determinând chiar schimbări în structura claselor și în practicile legate de învățare, dar e de necrezut că, în perspectivă, vor înlocui profesorii. Multe dintre caracteristicile care fac un profesor bun să fie extraordinar sunt chiar acelea pe care Inteligența Artificială sau alte tipuri de tehnologie nu reușesc să le reproducă: abilitatea de a inspira elevii, de a construi o amosferă pozitivă în clasă și în școală, de a soluționa conflictele, de a crea conexiuni, de a da sentimentul de apartenență, de a vedea lumea din perspectiva elevului, de a fi mentor pentru acesta.”

New technologies for artificial intelligence in education could help teachers do their jobs better and more efficiently. But to capture the potential, stakeholders need to address four imperatives.

03/12/2019

„În urmă cu 18 ani, decidenții dintr-un alt stat, Germania, se îngrijorau în fața unor rezultate mult mai bune decât au obținut vreodată elevii români: copiii germani înregistraseră scoruri aflate în media internațională din anul 2000. Acela a fost punctul de plecare al unei reforme de amploare a educației din Germania, care a condus, după ani de fundamentare științifică și după un amplu proces de validare empirică, la un învățământ bazat pe competențe.”

Când testele internaționale au arătat nivelul analfabetismului științific și matematic în rândul elevilor germani, a urmat o reformă educațională făcută cu cap.