Săli de lectură - Biblioteca Județeană „V.A. Urechia“ Galați

📖26 iunie 1892 s-a născut Pearl Sydenstricker Buck, a fost o celebră scriitoare și activistă americană, distinsă cu Premiul Pulitzer (1932) și prima femeie din SUA care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (în 1938)
Opera sa vastă cuprinde peste 70 de titluri publicate, inclusiv romane de ficțiune, biografii, volume de povestiri, piese de teatru și cărți pentru copii.
Motivaţia Juriului la acordarea premiului Nobel pentru literatură: „…pentru descrierile dense şi autentic epice ale vieţii tărănimii chineze, precum şi pentru capodoperele ei în domeniul biografiei.”
Dincolo de literatură, Pearl S. Buck a fost o susținătoare activă a drepturilor civile și ale femeilor. În 1949 a fondat Welcome Home, prima agenție internațională de adopții pentru copii asiatico-americani. De asemenea, a scris eseuri influente despre rolul femeii în istorie și societate.

I s-a spus „vizionarul”… Antoni Gaudi y Cornet a fost, fără îndoială, cel mai original arhitect și decorator de la începutul secolului al XX-lea, în epoca revoluționară pe care francezii o numesc Art Nouveau, germanii Jugendstil și spaniolii „modernistă”.
Născut la 25 iunie 1852, Gaudi și-a legat numele și opera de un oraș, Barcelona. Acolo, lucrările sale, casele Mila, Batllo și Vicentz, Parcul Guell și mai ales uluitoarea Catedrală Sagrada Familia, uimesc și astăzi milioanele de turiști veniți din toată lumea.
Gaudi stârnește admirație, stârnește curiozitate, șochează de cele mai multe ori, dar rămâne unic. El continuă să ne șocheze și astăzi, pe noi, oamenii secolului al XXI-lea. La 144 de ani de la începerea construcției, Sagrada Familia din Barcelona a atins înălțimea finală, odată cu instalarea crucii de pe Turnul lui Iisus Hristos. Bazilica atrage anual milioane de turiști fascinați de fațadele sculptate, coloanele inspirate din natură și vitraliile spectaculoase fiind cea mai vizitată atracție turistică din Spania și o capodoperă inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Pentru Antoni Gaudí, Sagrada Familia a fost o chemare. El nu a proiectat pur și simplu o biserică; el și-a dedicat întreaga ființă unei rugăciuni neterminate, înălțătoare, în piatră.

În 24 iunie, celebrăm ia românească, un simbol identitar puternic și o sursă majoră de inspirație în pictura națională și internațională, devenind de-a lungul timpului muza unor artiști celebri care au transformat cămașa tradițională într-o capodoperă universală.
🎨🖌️Henri Matisse: A pictat faimoasa lucrare La Blouse roumaine în anul 1940. Artistul francez a fost fascinat de motivele geometrice și de fluiditatea iei, fuziunea liniilor, culorile tari care se armonizau au creat un tablou care avea să aducă în atenţia lumii superba ie românească, pe care o purtaseră cu atâta mândrie reginele şi prinţesele Casei Regale a României.
Matisse a avut o collecţie intreagă de bluze tradiţionale pe care le primise cadou de la Theodor Pallady, unul dintre cei mai celebri pictori, cu care a fost prieten multi ani.
🎨🖌️Pierre-Auguste Renoir: A surprins delicatețea hainei tradiționale în tabloul Jeune femme roumaine (Tânără româncă), realizat spre sfârșitul vieții sale, în 1914.
🎨🖌️Constantin Daniel Rosenthal: A creat una dintre cele mai puternice imagini alegorice ale națiunii în tabloul România revoluționară (1850). Modelul, Maria Rosetti, poartă o ie bogat brodată, simbolizând spiritul libertății și identitatea românească.
🎨🖌️Nicolae Grigorescu: Maestru al scenelor rurale, a imortalizat ia în numeroase portrete de țărănci, cel mai cunoscut fiind Țărancă cu maramă. Lucrările sale scot în evidență naturalețea, simplitatea și luminozitatea portului popular.
🎨🖌️Theodor Aman: A integrat ia în compoziții de epocă și portrete de interior, documentând cu o precizie deosebită broderiile și texturile pânzei.
🎨🖌️Gheorghe Tattarescu (1820-1894), pictor neoclasic și revoluţionar pașoptist, folosește și el bluza românească pentru o reprezentare alegorică și idilică a identităţii naţionale.
🎨🖌️Franciszek Teodor de Kiraly: Un alt artist plastic atras de expresivitatea portului românesc, pictând detalii etnografice unice.

În România, ia și costumul tradiţional românesc se regăsesc în numeroase reprezentări cu subiecte istorice, dar și legate de satul și ţăranul român. De remarcat felul în care bluza românească contribuie la definirea identităţii naţionale de-a lungul unor evenimente istorice importante pentru formarea statului român.

23 iunie 1909– S-a născut Ovidiu Papadima
Istoric și critic literar, eseist și folclorist. A studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928–1931), apoi s-a dedicat studiilor doctorale în Germania, fiind beneficiarul unei burse „Alexander von Humboldt”. Imediat după obținerea Doctoratului, a ocupat poziția de lector al catedrei de Literatură română la Universitatea din Viena. A debutat în postura de cronicar literar, încă de la 23 de ani, în paginile Revistei Gândirea, alături de Tudor Vianu. A fost secretar de redacție la Revista Fundațiilor Regale, șef de lucrări la Facultatea de Litere și Filosofie din București. A devenit Doctor în Litere cu teza Ideologia literară pozitivistă în literatura românească a secolului al XIX-lea (1944). A lucrat, de asemenea, ca cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Arestat pe considerente politice fabricate și apoi condamnat politic, a fost închis între 1952–1955 în închisorile din Calea Rahovei, Ghencea, Craiova, Poarta Albă, Gherla și Jilava și reabilitat politic abia în 1971. Din operele sale: O viziune românească asupra lumii, Creatorii și lumea lor, Scriitorii și înțelesurile vieții, Ipostaze ale iluminismului românesc, Evocări.

Erich Maria Remarque s-a născut la 22 iunie 1898 în Germania. Este unul dintre cei mai cunoscuți și populari scriitori de literatură germană din secolul al XX-lea.
Înainte de a deveni scriitor, a lucrat ca învățător, jurnalist sportiv și organist.
Romanul său de debut, „Cuibul visurilor” (1920), a fost urmat de succesul răsunător al romanului „Pe frontul de vest nimic nou” (1929) ce descrie ororile primului război mondial. Succesul a fost unul de neegalat, de-a lungul timpului romanul a fost vândut în 15 milioane de exemplare și tradus în 42 de limbi.
A continuat să scrie romane cu tematică pacifistă, precum „Trei camarazi” (1936), „Iubește pe aproapele tău” (1939) și „Arcul de triumf” (1945).
S-a stabilit în SUA în 1943, dar s-a reîntors în Elveția în 1948.
Opera sa a influențat generații de cititori prin mesajul său anti-război și descrierea realistă a suferinței umane. Premiul Erich Maria Remarque pentru Pace este acordat anual în Osnabrück din 1991. Centrul Erich Maria Remarque pentru Pace a fost înființat în 1996 în Osnabrück pentru a promova educația pentru pace și toleranță.

S-a născut Irina Constanziu-Vlassopol la 19 iunie 1900, Iași.
Prima femeie ofițer din Marina Comercială Română. Fiica generalului Mihail Constanziu (comandantul Diviziei 2 Cavalerie, Iași), a făcut cursurile primare și gimnaziale prin diferitele garnizoane prin care a trecut cu tatăl său. A lucrat o vreme la o întreprindere forestieră și apoi la o sucursală a Băncii Marmorosch-Blanck.
S-a căsătorit cu Spiridon Vlassopol, ofițer în rezervă al Marinei Militare Române. La 18 februarie 1930, căpitănia portului Brăila i-a eliberat livretul de marinar cu nr. 270 și l-a convins pe soțul ei să închirieze de la Serviciul Militar Român cargoul Oituz de 5.400 tone. A deținut postul de ofițer maritim III, ocupându-se de aprovizionarea cu alimente, evidența cheltuielilor, a conturilor și navlurilor, pe navele Dacia și Oituz (1930–1932).
Pe cargoul Inginer N. Vlassopol, alături de soțul ei, a navigat în Marea Mediterană, Marea Nordului, Marea Baltică și a traversat Oceanul Atlantic ajungând până în porturile Buenos Aires, Rosario, Montevideo. Și-a dovedit pe deplin abilitățile de lup de mare într-o furtună din strâmtoarea Messina, când a salvat nava de la naufragiu.
La 15 august 1937, de Ziua Marinei Române, Irina Constanziu-Vlassopol a fost decorată de Regele Carol al II-lea „pentru dragostea cu care a îmbrățișat marea”, cu Medalia maritimă, cl.III. După schimbarea regimului politic, a avut de suferit de pe urma originii sale burgheze, neputându-se angaja decât ca femeie de serviciu. A continuat să corespondeze cu Muzeul Marinei Române din Constanța, căruia i-a încredințat memoriile și fotografiile personale.

Alexandru Papadopol-Calimah - istoric, publicist și om politic, născut în Tecuci. A fost ministru de externe și ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, membru al Societății Academice Române, membru și vicepereședinte al Academiei Române.
A rămas în istorie ca o figură emblematică a generației pașoptiști. A dedicat viața sa slujirii țării, contribuind semnificativ la consolidarea statului român modern. Opera sa academică valoroasă continuă să fie o sursă importantă de informație pentru istorici și cercetători.
Alexandru Papadopol-Calimah s-a aflat printre donatorii de manuscrise și cărți rare către Biblioteca Academiei Române.

„Locuiesc în abis și pictez ceea ce văd cu mintea, căci pentru mine arta este viziune.” – Sabin Bălașa

🎨🖌️Sabin Bălașa, pictorul albastrului infinit, exponent al ''romantismului cosmic'', așa cm singur s-a definit, s-a născut la 17 iunie 1932.
În creația sa, a pornit de la ideea că arta și viața comunică între ele în permanență, fiind vorba de o relație specifică, relația omului cu Universul, prin care se dezleagă destinul acestuia de existența în sine. A refuzat spațiul închis, interiorul unei camere, deoarece îi limita libertatea de gândire li îi neutraliza spiritul.
S-a simțit ca acasă la Iași, unde a realizat între 1968-1978 celebrele murale care înnobilează Sala Pașilor Pierduți a „Universității Al. I. Cuza” Iași , motiv pentru care declara, cu umor, că este „moldovean de origine oltean”.
A avut o activitate impresionantă atât în domeniul picturii, artei monumentale, ilustrației de carte și filmului de animație, făcând parte din numeroase jurii internaționale, cât și în domeniul publicistic, opera sa scrisă conținând 3 romane și numeroase articole și eseuri în presa scrisă.

Adam Smith s-a născut în iunie 1723 în Kirkcaldy, Scoția, influent economist, om politic și filozof scoțian, recunoscut universal ca „părintele economiei moderne” și al capitalismului.
Lucrarea sa „Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei” a fost una din primele încercări din lume de a studia dezvoltarea istorică a industriei și comerțului în Europa.
Această lucrare a ajutat la crearea economiei ca disciplină academică modernă și a furnizat una dintre cele mai bune argumentări intelectuale pentru comerțul liber și capitalism.
A introdus în economie conceptul economic și filosofie socială de „mana invizibilă”, o metaforă care ilustrează cum, prin urmarea propriului interes, indivizii stimulează indirect economia. Smith consideră că, în cazul societăților capitaliste, urmărirea propriului bine contribuie la binele societății. În cadrul mecanismului pieței, guvernat de acest principiu, acțiunile cele mai eficiente și benefice vor fi și cele mai profitabile.

📖137 de ani la moartea lui Mihai Eminescu (1850-1889), reper al poeziei românești din secolul al XIX-lea, „expresia integrală a sufletului românesc” (Nicolae Iorga) și „poet național” (George Călinescu).
Omagiu adus nemuririi eminesciene
Biblioteca „V. A. Urechia” aduce un omagiu profund moștenirii culturale românești, dedicând cititorilor săi o carte de referință: volumul de „Poezii” de Mihai Eminescu: cu 12 acuarele-facsimile şi numeroase desene de: A. Murnu.
Această ediție de colecție, îngrijită cu o deosebită finețe filologică de academicianul și poetul George Murnu, păstrează vie vibrația lirică a Luceafărului.📖