18/03/2025
🤔 Mulți (dar nu foarte) se întreabă de ce lectura a devenit o activitate practicată de tot mai puțini. Căutăm motive în noua eră a tehnologiei, în viteza vieții moderne, în lipsa de timp, în tentațiile digitale. Însă tind să cred că adevărul este mult mai... terifiant. Oamenii nu mai citesc pentru că, în sufletul lor – se tem. Și nu, nu este vorba despre frica de cuvinte sau de idei. Problema e mult mai concretă: cărțile pot ucide! Poate că acest instinct este motivul pe care îl căutăm.
📚 Cărțile — surse inepuizabile de cunoaștere, ferestre către lumi nebănuite, mașinării de întors în timp. Cu toate acestea cândva, însă, unele dintre ele au fost — la propriu — letale. Dacă această amenințare invizibilă a lăsat urme adânci în psihicul nostru colectiv, făcându-ne să ne ferim instinctiv de lectură?
📗 De exemplu, ediția din 1602 a lucrării "De animalibus insectis" a lui Ulisse Aldrovandi este una dintre victimele acestei ironii. Coperta sa, de un verde fermecător, ascunde un secret: arsenic. Și nu este nicidecum singurul caz. Mai multe cărți din secolele XVI-XVII au fost descoperite conținând cantități alarmante de arsenic – un pigment utilizat pe atunci atât pentru frumusețe, cât și pentru protecție împotriva insectelor și a dăunătorilor. Din păcate, această inovație transforma involuntar cartea într-un obiect periculos.
🟢 În secolul al XIX-lea, când Verdele de Paris a devenit un trend al modei, prezența sa s-a extins dincolo de cărți – în tapet, haine, jucării pentru copii și chiar obiecte de uz casnic. Atunci, un activist din Michigan, Robert Kedzie, a decis să tragă un semnal de alarmă creând "Shadows from the Walls of Death", o carte realizată integral din tapet impregnat cu arsenic. Aceasta a fost trimisă bibliotecilor, cu scopul de a avertiza publicul. Ironic, cartea era atât de periculoasă, încât cititorii nu puteau să o consulte fără riscuri. Astăzi, câteva dintre ele sunt considerate cele mai periculoase cărți din lume.
😅 Vă dați seama? Cei care petreceau ore întregi citind se expuneau unui pericol insidios. Riscau să inhaleze particule toxice sau să-și contamineze degetele cu reziduuri otrăvitoare. Și... dacă acest lucru nu este suficient, vă dați seama ce făceau acei pasionați care își rodeau unghiile în timp ce citeau un pasaj tensionant?
🚫 De-a lungul timpului, cărțile au fost arse, cenzurate, interzise, și – iată – unele dintre ele chiar otrăvite. Cărțile au fost mereu obiecte de putere, iar puterea, după cm știm, vine adesea cu riscuri. Sigur, unii ar putea spune că problema lipsei de lectură nu e legată de subconștient. Că acum, un filmuleț pe YouTube, câteva TikTokuri, ori reels pe Instagram, una-două postări pe Facebook – îți spune tot ce trebuie să știi. Cine ar alege calea mai grea? A orelor afundate în pagini (cine știe?) îmbibate în arsenic.
💀 Îmi păstrez opinia. În subconștientul omului persistă o reținere: cititul poate fi periculos! Câteva cărți bune te pot obliga să gândești altfel, să îți pui întrebări, să contești realitatea. Și poate, într-un mod mai subtil, exact acest lucru sperie mai mult decât orice ecran. Pentru că o carte poate fi fatală: s-ar putea să nu mai fii niciodată același om după ce o termini.
📃🖋 Andrei Mihai Drăgulin, fondatorul "Academiei de Cultură"