Biblioteca CNMK

„Poveste de Crăciun sau despre bucuria autodescoperirii"

Astăzi, biblioteca a fost plină de emoție și spirit de sărbătoare, alături de elevii clasei a V-a, coordonați de doamna dirigintă prof. Țigănuș Veronica. Copiii au descoperit mesajul profund al cărții „Poveste de Crăciun” de Charles Dickens, vizionând fragmente din animația cu același nume (2009).

Activitatea a continuat cu prezentarea proiectelor realizate de elevi – desene inspirate din carte, care au surprins teme precum bunătatea, generozitatea și schimbarea în bine. A fost o întâlnire frumoasă cu lectura, imaginația și valorile autentice ale Crăciunului.

Felicitări elevilor pentru creativitate și implicare!

Astăzi, 10.12.2025, la Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu”, elevii clasei a IX-a A au participat la o activitate de informare și conștientizare privind siguranța rutieră.

Pe parcursul întâlnirii, elevii au purtat discuții interactive cu polițistul prezent, abordând teme referitoare la riscurile la care se pot expune în calitate de participanți la trafic.
Au fost prezentate exemple reale din activitatea poliției, ilustrând situații concrete și consecințele neatenției sau nerespectării regulilor rutiere.

Activitatea, organizată de prof. Onose Daniel, a avut ca scop promovarea unui comportament rutier responsabil și formarea unor deprinderi sigure pentru tinerii participanți la trafic.

„Cartea – prietenul tăcut din bibliotecă”

În zilele de 23 și 24 octombrie 2025, biblioteca școlii noastre a prins din nou viață printr-o serie de activități desfășurate în cadrul proiectului „Cartea – prietenul tăcut din bibliotecă” și dedicate Lunii bibliotecilor școlare.
Elevii și profesorii implicați au demonstrat că lectura rămâne una dintre cele mai frumoase căi de formare a personalității tinerilor, o punte între generații și o sursă nesfârșită de inspirație.

Elevii clasei a XII-a E, coordonați de doamna prof. Ganea Veronica, au explorat universul modernismului în literatura universală, oprindu-se asupra unor figuri reprezentative precum Tudor Arghezi și Eugen Lovinescu. Discuțiile au evidențiat modul în care cartea modelează gândirea critică și sensibilitatea estetică a elevilor.

Elevii clasei a V-a, sub îndrumarea doamnei bibliotecar și a doamnei prof. Țigănuș Veronica, au realizat o activitate de lectură comparată, analizând asemănările și diferențele dintre Matilda(Roald Dahl) și Laura din „InvizibiliiI”(Ioana Pârvulescu). Elevii au descoperit cm personajele pot fi adevărate modele de curaj și perseverență.

Elevii clasei a XI-a B, coordonați de doamna prof. Ivanov Ecaterina, au adus culoare și emoție prin realizarea unor postere inspirate de cărțile care i-au impresionat cel mai mult, exprimând astfel legătura personală dintre tineri și lecturile lor preferate.
Tot cu elevii clasei a XI-a B, doamna prof. Postelnicu Adriana coordonează săptămânal un atelier de lectură dedicat romanului „Grădina uitată”(Kate Morton), un prilej de reflecție asupra memoriei, identității și puterii vindecătoare a poveștilor.

Elevii clasei a X-a B, îndrumați de doamna prof. Dobrinoiu Maria, au desfășurat o dezbatere captivantă pornind de la romanul „Nemurirea”(Stephen Cave), o reflecție profundă asupra sensului existenței și asupra modului în care literatura ne invită să privim dincolo de aparențe.

Elevii clasei a VI-a, coordonați de doamna bibliotecar și de doamna prof. Alexandru Tanța, au redescoperit farmecul poveștii „Micul Prinț”(Antoine de Saint-Exupery), lecturând și discutând despre prietenie, responsabilitate și inocență – valori care transformă cartea într-un adevărat ghid de viață pentru fiecare cititor.

Toate aceste momente au arătat că, deși „cartea este un prieten tăcut”, ea vorbește fiecăruia dintre noi în felul său, inspirând, formând și apropiind oamenii.

În cadrul proiectului educațional "Repere culturale românești", elevii clasei a VII-a, coordonați de doamna prof. Ganea Veronica, au desfășurat activitatea intitulată „Recenzia – opinia mea despre o carte citită”, cu scopul de a încuraja lectura conștientă, gândirea critică și exprimarea opiniei personale argumentate.
Elevii au fost împărțiți în echipe, fiecare echipă primind spre analiză câte o carte cu tematică emoționantă și profundă din punct de vedere educativ și social.
După lectura cărților, echipele au realizat recenzii critice, analizând personajele, temele abordate, contextul și mesajele transmise.
Pentru susținerea concluziilor și ideilor exprimate, fiecare echipă a realizat un material filmat, prezentat în fața colegilor. Prezentările au fost bine organizate evidențiind implicarea activă, creativitatea și înțelegerea profundă a textelor literare.
Mulțumim participanților!

Lucian Blaga ( 9 mai 1895 - 6 mai 1961)

Filosof al tainei și poet al nevăzutului, Lucian Blaga a fost una dintre cele mai importante personalități ale culturii române.
Născut în satul Lancrăm, lângă Sebeș, într-o familie de preoți, Blaga a studiat filosofia și teologia, apoi a urmat cursurile Universității din Viena, unde și-a luat doctoratul în filosofie.
A debutat în 1919, cu volumul de poezii "Poemele luminii", iar poezia sa este una profund simbolică, fiind influențată de expresionism și de mitologia românească.
Ca filosof, Blaga a dezvoltat un sistem original în care cultura este vazută ca expresie a spiritului unui popor.
Pentru poetul-filosof, omul nu este doar un creator de cultură ci și un "subiect metafizic" înzestrat cu capacitatea de a simți taina universului. Prin această viziune, el a adus o contribuție importantă la filosofia culturii, fiind recunoscut ca unul din cei mai mari gânditori europeni ai secolului XX.
În perioada interbelică, Blaga a avut o activitate diplomatică importantă, care a completat cariera sa de scriitor și filosof. A fost atașat cultural și apoi ambasador în mai multe țări europene, inclusiv în Portugalia și Elveția.
După instaurarea regimului comunist, i s-a interzis publicarea și a fost exclus din viața academică. A fost reintegrat parțial doar spre sfârșitul vieții.
Este înmormântat în satul natal, Lancrăm, la poalele Munților Sebeșului, loc despre care spunea: "eu cred că veșnicia s-a născut la sat."

Lucrăm cu spor, lucrăm de zor, de "Ziua Europei", la biblioteca CNMK☺️

🤔 Mulți (dar nu foarte) se întreabă de ce lectura a devenit o activitate practicată de tot mai puțini. Căutăm motive în noua eră a tehnologiei, în viteza vieții moderne, în lipsa de timp, în tentațiile digitale. Însă tind să cred că adevărul este mult mai... terifiant. Oamenii nu mai citesc pentru că, în sufletul lor – se tem. Și nu, nu este vorba despre frica de cuvinte sau de idei. Problema e mult mai concretă: cărțile pot ucide! Poate că acest instinct este motivul pe care îl căutăm.

📚 Cărțile — surse inepuizabile de cunoaștere, ferestre către lumi nebănuite, mașinării de întors în timp. Cu toate acestea cândva, însă, unele dintre ele au fost — la propriu — letale. Dacă această amenințare invizibilă a lăsat urme adânci în psihicul nostru colectiv, făcându-ne să ne ferim instinctiv de lectură?

📗 De exemplu, ediția din 1602 a lucrării "De animalibus insectis" a lui Ulisse Aldrovandi este una dintre victimele acestei ironii. Coperta sa, de un verde fermecător, ascunde un secret: arsenic. Și nu este nicidecum singurul caz. Mai multe cărți din secolele XVI-XVII au fost descoperite conținând cantități alarmante de arsenic – un pigment utilizat pe atunci atât pentru frumusețe, cât și pentru protecție împotriva insectelor și a dăunătorilor. Din păcate, această inovație transforma involuntar cartea într-un obiect periculos.

🟢 În secolul al XIX-lea, când Verdele de Paris a devenit un trend al modei, prezența sa s-a extins dincolo de cărți – în tapet, haine, jucării pentru copii și chiar obiecte de uz casnic. Atunci, un activist din Michigan, Robert Kedzie, a decis să tragă un semnal de alarmă creând "Shadows from the Walls of Death", o carte realizată integral din tapet impregnat cu arsenic. Aceasta a fost trimisă bibliotecilor, cu scopul de a avertiza publicul. Ironic, cartea era atât de periculoasă, încât cititorii nu puteau să o consulte fără riscuri. Astăzi, câteva dintre ele sunt considerate cele mai periculoase cărți din lume.

😅 Vă dați seama? Cei care petreceau ore întregi citind se expuneau unui pericol insidios. Riscau să inhaleze particule toxice sau să-și contamineze degetele cu reziduuri otrăvitoare. Și... dacă acest lucru nu este suficient, vă dați seama ce făceau acei pasionați care își rodeau unghiile în timp ce citeau un pasaj tensionant?

🚫 De-a lungul timpului, cărțile au fost arse, cenzurate, interzise, și – iată – unele dintre ele chiar otrăvite. Cărțile au fost mereu obiecte de putere, iar puterea, după cm știm, vine adesea cu riscuri. Sigur, unii ar putea spune că problema lipsei de lectură nu e legată de subconștient. Că acum, un filmuleț pe YouTube, câteva TikTokuri, ori reels pe Instagram, una-două postări pe Facebook – îți spune tot ce trebuie să știi. Cine ar alege calea mai grea? A orelor afundate în pagini (cine știe?) îmbibate în arsenic.

💀 Îmi păstrez opinia. În subconștientul omului persistă o reținere: cititul poate fi periculos! Câteva cărți bune te pot obliga să gândești altfel, să îți pui întrebări, să contești realitatea. Și poate, într-un mod mai subtil, exact acest lucru sperie mai mult decât orice ecran. Pentru că o carte poate fi fatală: s-ar putea să nu mai fii niciodată același om după ce o termini.

📃🖋 Andrei Mihai Drăgulin, fondatorul "Academiei de Cultură"

Au înflorit magnoliile din parcul Eminescu din Galați