13/12/2024
Jurnalul clasei a IV-a – Despre Nichita Stănescu - "Când literatura este o stare" 🌱
Cum să-l introduc pe Nichita Stănescu la clasă, într-un mod care să provoace amintiri mai târziu?! Aha! Am folosit "ancora" lăsată chiar de el în poezia "Poveste": "Desenezi pasărea? Zbori!/ Desenezi râul? Curgi către mare!/ Desenezi muntele? Ești cel mai tare!/ Numai POVESTEA, vezi,/ NU SE LASĂ s-o desenezi."
Nu se lasă desenată, așadar? Atunci, ia să vedem, POVESTEA poate fi modelată??? Și, în timp ce copiii scoteau plastilina din cutii, ideile curgeau... În scurt timp, miniaturile realizate de ei au umplut masa de lucru. Imaginea a fost copleșitoare! Mâinile pricepute ale copiilor, imaginația lor minunată și spiritul liber pe care îl construim împreună au șlefuit conceptul de POVESTE.
Cum au definit copiii mei POVESTEA? Iată ce au modelat și cm au prezentat simbolurile:
"Eu am făcut o carte-fluture, deoarece cărțile și cuvintele lor îți zboară prin minte."
"Eu am realizat un talisman cu o POVESTE clasică. Asta înseamnă că trecutul nu se demodează niciodată."
"Stâlpul realizat de mine este SIMBOLUL POVEȘTII, pentru că, de fapt, e ca o ruină: nu costă mult, dar are valoare sentimentală, exact ca o carte."
"Pentru mine, POVESTEA e ca un copac bătrân, care vede, aude și știe multe lucruri."
"POVESTEA mea este una istorică, cu cavaleri în armură, pentru că iubesc istoria."
"POVESTEA mea e o tufănică. Are atât de multe floricele, exact ca o poveste, care te atrage cu detaliile ei."
"POVESTEA, pentru mine, e un curcubeu. Atunci când citim, parcă zburăm și vedem de aproape culorile fantastice ale curcubeului."
"Eu am făcut o frumoasă pădure, pentru că îmi plac textele despre natură, liniștitoare. Când citesc, închid ochii și îmi imaginez un peisaj frumos."
"Bufnița mea înțeleaptă se odihnește ziua și noaptea gândește. Așa trebuie să facem și noi când citim: să poposim la fiecare capitol și să ne gândim la ceea ce am citit."
"POVESTEA, pentru mine, e un curcubeu plin de viață, de culoare și mereu va fi așa."
"Am făcut un nor de furtună. După ce citești o carte, îți tună prin cap tot felul de idei nemaipomenite."
"Eu am făcut o carte deschisă, care este foarte hotărâtă în ceea ce vrea. Ea vrea să fie citită și admirată, nu vrea să fie desenată."
"Lebedele mele pleacă și se întorc, exact ca și gândurile pe care le am atunci când citesc."
"Nu toate cărțile au desene, dar cu imaginația noastră putem zbura oriunde în lumea poveștilor."
"Eu am modelat o bucată de ciocolată. Pentru mine, cititul e la fel de dulce."
"Eu am reprezentat POVESTEA ca o grădină, pentru că este un loc în care citești și acolo nu faci gălăgie, ci te bucuri de priveliște. "
"Eu văd POVESTEA ca pe un pom, un măr. Trunchiul este conținutul textului, iar frunzele și merele sunt cuvinte-cheie."
"POVESTEA are culoare și fără desene. E o fantezie."
Sunt așa de fericită în clasa mea, cu copii isteți și creativi!!! Mă întreb cm ar fi reacționat Nichita Stănescu, dacă ar fi participat la activitatea noastră? :-)
Voi cm definiți POVESTEA, dragi prieteni?