Profesor itinerant Scoala Nr.5 & 10 Focsani

🧬⚡ De ce sunt diagnosticați de patru ori mai mulți băieți cu autism decât fete? O perspectivă publicată în Nature Genetics propune pentru prima dată o explicație genetică moleculară.

Cercetătorii de la MIT/Whitehead Institute au publicat pe 30 martie 2026 în Nature Genetics o teorie care explică „efectul protector feminin" în tulburarea de spectru autist (TSA).

Ce arată cercetarea:
➡️ genele care „scapă" de pe cromozomul X inactiv reglează expresia a mii de alte gene — inclusiv multe asociate cu autismul;
➡️ fetele (XX) beneficiază de o „doză dublă" a acestor gene față de băieți (XY), conferindu-le o reziliență genetică mai mare;
➡️ același mecanism ar putea explica predominanța masculină în alte 17 afecțiuni de neurodezvoltare;
➡️ dacă confirmată experimental, teoria ar putea transforma diagnosticul și terapiile diferențiate pe s*x.

Perspectiva este teoretică și necesită validare experimentală — dar reprezintă cea mai solidă propunere mecanistică de până acum pentru unul dintre cele mai intrigante mistere din neurodezvoltare.

Articolul în link-ul din comentarii. 👇

În urmă cu doar câteva zile, la Universitatea din Almeria a avut loc ceremonia de învestire a noilor doctori în Educație. În total, 54 de cercetători au obținut oficial cel mai înalt grad universitar. Printre ei s-a aflat și Mirela, prima din familia sa care a ajuns la această distincție.
Citeşte întreaga ştire: Mirela, o româncă ajunsă în Spania ca menajeră, a devenit doctor „cum laude” în Educație: „Lucram și învățam, nimic altceva”

Mirela, o româncă ajunsă în Spania ca menajeră, a devenit doctor „cum laude” în Educație: „Lucram și învățam, atât” Mirela Ileana Buzică, româncă stabilită în Spania, a devenit doctor „cum laude” la Universitatea din Almería, după ani în care a muncit ca menajeră și a studiat pentru a-și construi un viitor în Educație.

Ca procent din PIB alocat educației, Republica Moldova ne ia fața de decenii. Au avut ani în care alocau și 10% din produsul intern brut. Anul trecut, au sărit pragul de 6%, de la 5,5, fiindcă au extins programul de masă gratuită pentru elevi până la final de gimnaziu, clasa a noua în cazul lor.

Ca sumă alocată, bugetul României este de 20 de ori mai mare pentru un sistem de peste 10 ori mai mare. Doar că la rezultate, nu suntem chiar departe. În clasamentul PISA, ne despart câteva locuri. Noi suntem pe locurile 45-48 la cele trei testări de literație, matematică și științe, Moldova pe locurile 50-53.

Dar Moldova are un plan: investește în profesori în încercarea de a schimba cultura organizațională, are un program de școli pilot după modelul celor din Estonia, țară pe primul loc în Europa la PISA, are campanii de promovare să facă profesia didactică atractivă și să-i țină pe tineri la universități din țară.

Am vorbit despre toate astea cu ministrul Dan Perciun. Născut în 1991, cu doar un an înainte ca Republica Moldova să-și obțină independența, ministrul de 35 de ani și-a luat licența la Cambridge în Științe Politice, Psihologie și Sociologie și are un masterat în Economie socială la Cluj. Din 2023, este ministrul Educației și Cercetării.

L-am întrebat și ce ar fi făcut dacă ar fi fost în locul fostului ministrului Educației din România, Daniel David.

✍ de Andreea Archip
🔗 Citește interviul în linkul din comentarii. Urmărește-l pe YouTube sau ascultă-l pe Spotify.

Experții definesc și tratează ADHD ca o singură tulburare, chiar dacă simptomele sale pot varia foarte mult de la o persoană la alta. Acum, noi cercetări în imagistica cerebrală sugerează că se poate încadra în trei subtipuri distincte, oferind o nouă explicație pentru motivul pentru care tratamentul poate părea o încercare și o eroare.

Aflați mai multe despre cele trei „biotipuri” de ADHD și ce ar putea însemna acestea pentru viitor: https://on.natgeo.com/8ZYGAI

Experts define and treat ADHD as a single disorder, even though its symptoms can vary widely from one person to the next. Now, new brain imaging research suggests it may fall into three distinct subtypes, offering a new explanation for why treatment can feel like trial and error.

Learn more about the three ADHD "biotypes" and what they could mean for the future: https://on.natgeo.com/8ZYGAI

Accesibilitatea este, de cele mai multe ori, înțeleasă strict fizic – rampă, lift, infrastructură. Mai rar vorbim despre accesibilitatea senzorială, emoțională sau socială.

Am citit recent acest articol despre un spectacol de balet incluziv dedicat tinerilor cu dizabilități și m-a dus cu gândul la un proiect foarte drag mie:
👉 https://republica.ro/intre-priviri-reticente-taceri-mustratoare-si-solutii-concrete-despre-copiii-cu-dizabilitati-din-romania

În urmă cu ceva timp, în parteneriat cu Asociația Interact, am facilitat participarea gratuită a unor copii cu neurodivergență și tulburări de limbaj la un spectacol de teatru pentru copii, gândit special pentru ei.
Nu a fost „doar” o ieșire la teatru.
A fost:
✨ prima experiență culturală pentru unii dintre ei
✨ un spațiu sigur în care nu au fost priviți „altfel”
✨ un context în care emoțiile au avut loc să apară și să fie trăite
✨ o oportunitate de conectare – cu povestea, cu ceilalți, cu ei înșiși
Rezultatele cele mai valoroase nu au fost vizibile în rapoarte, ci în:
zâmbete, relaxare, curiozitate, inițiativă, dorința de a reveni.
Incluziunea reală nu începe cu o rampă.
Începe cu experiențe care spun: „și tu aparții aici”.

Este un proiect care mi-a rămas în suflet și care îmi amintește, de fiecare dată, cât de mult contează accesul la cultură adaptată – nu ca excepție, ci ca normalitate.

Ziua în care copiii cu nevoi speciale au zâmbit și nu s-au simțit judecați. Cum a fost la primul spectacol de balet incluziv din România? Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teat...

Deși pentru profesorii români diversitatea culturală nu este o regulă, 76% declară că pot adapta procesul de predare astfel încât să răspundă acestei provocări, cifră cu mult peste media OECD ( de 63%). 83% afirmă că pot promova colaborarea între elevii din medii culturale sau etnice diverse, și aici procentul fiind peste media OECD (care este 74%).

O provocare pentru profesorii români – în acest sens au fost nenumărate semnale de alarmă în ultimii ani – este aceea de a lucra cu elevi cu cerințe educaționale speciale. Datele studiului arată că în România 6% dintre profesori predau în școli unde peste 10% dintre elevi au cerințe educaționale speciale, însă suntem cu multt sub media OECD (care este de 46%).

Știri, ultima oră, știri locale, video, foto, comunitate Ultimele știri, opinii și comunitate. Cele mai importante știri ale zilei și mediu de dezbateri online pe Adevarul.ro

https://www.facebook.com/share/17MNUS3cT5/

Lavinia Stan, mesaj pentru profesori: „Nu sta să-i pui 4 la infinit. Vezi ce are copilul ăla! Fii un pic curios” Citește mai multe pe www.ParintisiPitici.ro sau urmărește emisiunea Părinți Prezenți pe canalul nostru de YouTube Părinți și Pitici! #parintisipitici #parintiprezenti #educatie #parinti #copii #copil #parenting #parenting2025 #laviniastan #invatamant #reforma #scoala #profesori #invatatori #invatatoare #elevi

Profesorul Ion Stoica, citat de Forbes. „Motivul pentru care nu am plecat în afaceri cu normă întreagă sunt studenții. Tinerii, în anii lor de formare, uneori nu știu ce este posibil sau nu. Au acest tip de credință și de aceea poți obține soluții neașteptate.”

HotNews.ro - Știri Non Stop. Citește doar ceea ce merită. Știri Non Stop. Citește doar ceea ce merită.

Având în vedere importanța protecției datelor personale în era digitală, sunteti invitati la un webinar interactiv dedicat protejării datelor copiilor și adolescenților. Evenimentul va avea loc pe 21 mai 2025, la ora 16:00, și este adresat tuturor cadrelor didactice care doresc să înțeleagă mai bine cm să abordeze acest subiect cu elevii.
Ce vom discuta în cadrul webinarului?
Ce sunt datele personale și cm le protejăm?
Legislația relevantă
Riscurile expunerii datelor personale
Măsuri de protecție și bune practici

30512a7a-717d-45e5-97a7-77d93c9287b1@0b7483af-313d-4750-a5c1-63928de10238" rel="ugc" target="_blank">https://events.teams.microsoft.com/event/30512a7a-717d-45e5-97a7-77d93c9287b1@0b7483af-313d-4750-a5c1-63928de10238