15/03/2018
Adeseori aud în cadrul şedinţelor de psihoterapie exprimări de genul: ”M-a supărat partenerul” şi încerc să explic de fiecare dată, folosind umorul, că partenerul pentru a putea produce supărare ar trebui să deţină capacităţi paranormale... astfel încât să poată intra în mintea acestuia pentru a produce supărare. Exprimarea corectă şi care corespunde realităţii este faptul că partenerul face o acţiune sau spune anumite cuvinte iar reacţia noastră emoţională la acest fapt este să ne supărăm. Astfel, de fiecare dată când îi reproşăm partenerului că ne-a supărat, la nivel inconştient aplicăm tehnica manipulării prin vinovăţie. De altfel, în psihologia educaţională modernă, se pune mult accent pe acest tip de exprimări. Părinţii sunt învăţaţi să înlocuiască exprimările de genul: ”M-ai supărat că ai luat notă mică!” cu cea care exprimă realitatea: ”M-am supărat că ai luat notă mică!” tocmai pentru a nu se crea sentimente de culpabilitate nefondate ce pot afecta relaţia emoţională dintre aceştia.
Una dintre formele de manipulare cele mai folosite, la nivel inconştient sau nu, este manipularea prin activarea sentimentelor de vinovăţie. Ai fost manipulat sau ai manipulat astfel?