16/08/2026
https://www.facebook.com/share/p/1DmT6gAm1W/
1️⃣6️⃣ august — Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu ✝️
„Model de credință neclintită” (Pr. Teofil Părăian)
Cu câteva luni înainte, la București, își făcuse apariția Mustafa-aga, prieten vechi al lui Constantin Brâncoveanu. Intrând în sala cea mare și aducându-i-se onorurile de bun venit, Mustafa-aga scoate din haină o năframă din mătase de culoare neagră și o aruncă peste umărul domnitorului. Năframa era semnul mazilirii. Mustafa-aga fusese însărcinat să aducă familia Brâncovenilor la Constantinopol.
Aduși cu forța la Constantinopol, sunt aruncați în temnița de la Edikule și torturați până la sfârșitul lunii iulie. Se pare că fix în ziua în care Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, de „Adormirea Maicii Domnului”, execuția începea. Așezat într-un foișor, sultanul Ahmed al III-lea privește cu atenție evenimentele alături de ambasadorii marilor puteri europene.
Prizonierii sunt purtați desculți, doar în cămăși, pe toate străzile capitalei otomane. La eșafod îi aștepta călăul. Anton Maria del Chiaro, secretarul lui Constantin Brâncoveanu, amintește cuvintele domnitorului: „Fii mei, fiți curajoși. Am pierdut tot ce am avut pe lume, cel puțin să ne salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru.” În ultimul moment, li s-a propus iertarea, dar cu un preț: renunțarea la religia creștină. Toți au refuzat compromisul. Fiii și ginerele domnitorului au fost primii , în timp ce domnitorul doar privea. Apoi a venit și rândul lui Constantin Brâncoveanu la eșafod. Trupurile sunt aruncate în apele Bosforului, iar capetele au stat trei zile și trei nopți la poarta Seraiului.
Mult mai târziu, trupurile neînsuflețite au fost găsite și au fost duse la o mănăstire bizantină. Pe ascuns, trupul domnitorului a fost dus la București și îngropat. Pe candela din argint erau gravate următoarele cuvinte: „Fericitului Domnu Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod”.
În 1992, Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pe Sfinții Martiri Brâncoveni, recunoscându-le sfințenia și mucenicia.
Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soția domnitorului Țării Românești, reprezintă un model de femeie și mamă creștină – puternică, echilibrată și profund devotată familiei sale și neamului românesc. În ședința de lucru din 1 iulie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cu cinstire în data de 16 august.
Proclamarea locală a canonizării Sf. Maria Brâncoveanu va avea loc astăzi, 16 august 2026, la Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu.
„Dreapta credință, blândețea și dreptatea le-ai dobândit din pruncie și ai fost soție înțeleaptă voievodului martir Constantin, ziditoare de lăcașuri sfinte și îndelung-răbdătoare în multe suferințe, Sfântă Doamnă Marie, cu toți Sfinții Brâncoveni roagă-te Domnului pentru noi.” (Troparul Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu)
