Şcoala Doctorală de Istorie

𝟐𝟔 𝐦𝐚𝐢 - 𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐫𝐚̆𝐭𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟏𝟖𝟔𝟏❓ (𝐈𝐈)

Aflați la Kiustenge în vacanță, în vara lui 1861, cei doi politicieni români Constantin T Grigorescu și Dimitrie Brătianu sunt martorii unui episod legat de migrația în Dobrogea a tătarilor din Crimeea: „Cât am stat acolo veneau mereu cete de crimeeni, tătari din Crimeea, a se așeza în Dobrogea și Bulgaria, crimeenii fiind mai civilizați decât turcii. Femeile lor nu se acoperă la față. Ei purtau căciuli negre de miel și în fund la mijloc cu postav verde. Pantalonii mai largi și creți sus. Aveau căruțe ca cele brașovenești, puțin mai simple, învelite cu piele, și cu câte doi cai cu hamuri ordinare (guluri de curele și ștreanguri). Ei cumpărau de la magazinul englezes ceai și zahăr, fiind obișnuiți la băutura ceaiului. Singurul magazin cu mărfuri la gara căii ferate era al fraților Keepp din Liverpool (Englitera). Directorele căii ferate era dl. Barkley (n.a. John Trevor Barkley)”.

Acest magazin al fraților Keepp era principala sursă de aprovizionare pentru comunitatea britanică (aprox. 100 de persoane – angajații DBSR și familiile lor) și pentru pasagerii străini ce ajungeau la Kiustenge pentru a lua vaporul spre Constantinopol. Evident, în oraș mai existau mici magazine, brutării, băcănii și o piață (târg), însă acestea aparțineau negustorilor greci, armeni și turci și deserveau, în principal, populația nebritanică.

Despre condițiile oferite la restaurantul hotelului New Railway Constantin T. Grigorescu ne oferă detalii legate de prețuri:
„La hotel la masă ne aflam în societate cu tineri englezi - ingineri și impegați. Am plătit de persoană pentru cameră și mâncare - dejun, prânz și seara, ceai - câte un galben ... Tinerii ingineri și funcționari ai companiei engleze, care mâncau ca abonați la masă cu noi, nu știau a vorbi altă limbă decât a lor, englezească. Numai unul dintre dânșii zicea franțuzește, fiindcă învățase la Paris. Cu el numai vorbea câte ceva domnul Brătianu, deși (Brătianu) zicea (știa) englezește .

„Jurnalul de Călătorie în Dobrogea”, scris de Grigorescu și publicat ulterior (parțial) de Petre Țurlea, conține, într-un Post Scriptum (P.S.), încă o evocare plastică a orășelului (și a Dobrogei în general), precum și accentuarea uneia din marile sale probleme: apa potabilă.

„La Kiustenge ca apă de băut nu era decât aceea ce se aducea cu sacaua dintr-un loc depărtat, în susul malului mării, în care loc fântânea (izvora) apă rece și bună de băut. La Kiustenge este și Farul (n.a. Genovez, făcut în 1860 cu fonduri DBSR), pe malul mării; tot în partea de sus a orașului, și o moară de vânt. Pe acolo pășteau cămile cu puii lor, având din cocoașă, ca un voltrap, o piele ce atârnă la o parte. Turcii, care veneau la târg cu pepeni, aveau cămile sau boi ca trăgători, și căruțele lor scârțâiau tare ca nefiind unse. Drumul de fier, coborând la gară, taie prin vechiul cimitir romano-grec, după semnele de morminte și pietre ce se vedeau în mal, de o parte și de alta. Pe partea de apus miază-zi a malului mării se află vii tăiate scurt și fără haraci (n.a. araci). Aerul mare de mare este simțit și pământul aici are culoare cenușie. Puțurile de apă din apropierea malului mării au apă sărată ca cea de mare și nu se poate bea... Pământul Dobrogei este accidentat, din care cauză calea ferată face zig-zaguri; se văd în multe părți ieșituri din piatră albă ca creta (tibișir). Se vedeau la depărtare pe câmpii păstori de oi transilvăneni și puțuri cu apă. Piatra care se aducea cu calea ferată pentru a se arunca în mare pentru facerea cheiului se tăia din niște coline muntoase din apropiere de Cernavoda. Grâul din Dobrogea are culoare aurie, ca a porumbului, și înăuntru miezul este sticlos iar pâinea la față este galbenă și diferă gustul de pâinea noastră și la mâncare, având o asprime puțină, ca a pesmetului".

Rândurile scrise de Constantin T Grigorescu, puține dar pitorești, ne ajută să refacem imaginea orașului nostru, așa cm arăta înainte de anul 1878.

𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 – 𝑰̂𝒏𝒕𝒓𝒖𝒄𝒂̂𝒕 𝒍𝒊𝒑𝒔𝒆𝒔̗𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒐𝒓𝒂𝒔̗ 𝒖𝒏 𝒔𝒂𝒍𝒐𝒏 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍 𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒂𝒇𝒖𝒓𝒂̆ 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒏𝒖𝒏𝒕̗𝒊 𝒔̗𝒊 𝒃𝒐𝒕𝒆𝒛𝒖𝒓𝒊 𝒂 𝒔𝒐𝒔𝒊𝒕 𝒅𝒊𝒏 𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔̗𝒕𝒊 𝒅𝒏𝒂 𝑫𝒂𝒓𝒂 𝑴𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓𝒊𝒂𝒏, 𝒇𝒐𝒔𝒕𝒂 𝒆𝒍𝒆𝒗𝒂̆ 𝒂 𝒅𝒐𝒎𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑱𝒆𝒂𝒏 𝑽𝒖𝒍𝒑𝒆𝒔𝒄𝒖, 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍𝒊𝒔𝒕𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒄𝒐𝒂𝒇𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒎𝒊𝒓𝒆𝒔𝒆, 𝒑𝒆𝒓𝒖𝒄𝒊 𝒔̗𝒊 𝒇𝒓𝒊𝒛𝒖𝒓𝒊 𝒐𝒏𝒅𝒖𝒍𝒂𝒕𝒆. 𝑴𝒂𝒏𝒊𝒄𝒉𝒊𝒖𝒓𝒂̆ 10 𝒍𝒆𝒊, 𝑪𝒐𝒂𝒇𝒂𝒕 16 𝒍𝒆𝒊.𝑷𝒂̂𝒏𝒂̆ 𝒍𝒂 𝒅𝒆𝒔𝒄𝒉𝒊𝒅𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒔𝒂𝒍𝒐𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊, 𝒐𝒏𝒐𝒓𝒂𝒕𝒂 𝒄𝒍𝒊𝒆𝒏𝒕𝒆𝒍𝒂̆ 𝒗𝒂 𝒇𝒊 𝒔𝒆𝒓𝒗𝒊𝒕𝒂̆ 𝒑𝒆 𝒔𝒕𝒓𝒂𝒅𝒂 𝑪𝒖𝒛𝒂 𝑽𝒐𝒅𝒂̆ 𝒏𝒐.8, 𝒍𝒂 𝒇𝒓𝒊𝒛𝒆𝒓𝒊𝒂 𝒅𝒍𝒖𝒊 𝑰𝒍𝒊𝒆 𝑵𝒂𝒊𝒅𝒖 𝒁𝒂𝒉𝒂𝒓𝒊𝒂. (1921)

https://minac.ro/26-mai-cum-arata-constanta-in-anul-1861-ii/

Piesa de Patrimoniu | O monedă specială, foarte veche și bătută în Dobrogea, se află în tezaurul MINAC - Știri Constanța - Radio Constanța - Știri Tulcea Piesa de patrimoniu de astăzi ne aduce în atenție o monedă specială, foarte veche și extrem de rară. A fost bătută în Dobrogea și nu a aparținut niciunui imperiu, ne spune cercetătorul știintific Gabriel Talmațchi, specialist al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanț...

𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 𝐠𝐚̆𝐳𝐝𝐮𝐢𝐞𝐬̗𝐭𝐞 𝐚 𝐗𝐗𝐗𝐕𝐈𝐈𝐈-𝐚 𝐞𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐞 𝐚 𝐒𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐨𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐍𝐮𝐦𝐢𝐬𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚̆

𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Societatea Numismatică Română, organizează 𝑨𝒍 𝑿𝑿𝑿𝑽𝑰𝑰𝑰-𝒍𝒆𝒂 𝑺𝒊𝒎𝒑𝒐𝒛𝒊𝒐𝒏 𝑵𝒂𝒕̗𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍 𝒅𝒆 𝑵𝒖𝒎𝒊𝒔𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄𝒂̆, una dintre cele mai importante manifestări științifice dedicate cercetării numismatice din România.

Deschiderea oficială va avea loc 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟐𝟎 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟏:𝟎𝟎, în Sala „Remus Opreanu” a Consiliului Județean Constanța, etajul I, Bulevardul Tomis nr. 51, prilej cu care vor rosti alocuțiuni oficiale:

• 𝐃𝐞𝐥𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐱𝐚𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐚 – manager general al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța;
• 𝐄𝐦𝐚𝐧𝐮𝐞𝐥 𝐕𝐢𝐨𝐫𝐞𝐥 𝐏𝐞𝐭𝐚𝐜 – președintele Societății Numismatice Române, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române;
• 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐌𝐢𝐭𝐫𝐨𝐢 – președintele Consiliului Județean Constanța;
• 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥 𝐌𝐢𝐫𝐜𝐞𝐚 𝐓𝐚𝐥𝐦𝐚𝐭̗𝐜𝐡𝐢 – cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța;
• 𝐕𝐢𝐫𝐠𝐢𝐥 𝐈𝐨𝐧𝐢𝐭̗𝐚̆ – secretar al Societății Numismatice Române;
• 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥 𝐂𝐮𝐬𝐭𝐮𝐫𝐞𝐚 – președintele Centrului de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre Constanța.

Ceremonia de deschidere va fi urmată de prezentarea a două volume semnate de cercetător dr. Gabriel M. Talmațchi, apărute în anul 2026 la editura MEGA din Cluj-Napoca, în colecția „𝐶𝑜𝑖𝑛𝑠 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛 𝑆𝑖𝑡𝑒𝑠 𝑎𝑛𝑑 𝐶𝑜𝑙𝑙𝑒𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛𝑠 𝑜𝑓 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛 𝐶𝑜𝑖𝑛𝑠 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎”:
• „𝐹𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝐷𝑜𝑚𝑖𝑛𝑖𝑢𝑚 𝑃𝑜𝑛𝑡𝑖 𝐸𝑢𝑥𝑖𝑛𝑖 𝑡𝑜 𝑡ℎ𝑒 𝐾𝑜𝑖𝑛𝑜𝑛 𝑡𝑜𝑛 𝐻𝑒𝑙𝑙𝑒𝑛𝑜𝑛, 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝑅𝑖𝑝𝑎 𝑇ℎ𝑟𝑎𝑐𝑖𝑎𝑒 𝑡𝑜 𝑡ℎ𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑛𝑐𝑒 𝑜𝑓 𝑀𝑜𝑒𝑠𝑖𝑎 𝐼𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟. 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛 𝑅𝑒𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑛 𝑎𝑛𝑑 𝑒𝑎𝑟𝑙𝑦 𝑖𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒𝑛𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑖𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝐼𝑠𝑡𝑟𝑜-𝑃𝑜𝑛𝑡𝑖𝑐 𝑡𝑒𝑟𝑟𝑖𝑡𝑜𝑟𝑦. 𝐼𝑠𝑜𝑙𝑎𝑡𝑒𝑑 𝑓𝑖𝑛𝑑𝑠” (vol. XXI);
• „𝐹𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝐷𝑜𝑚𝑖𝑛𝑖𝑢𝑚 𝑃𝑜𝑛𝑡𝑖 𝐸𝑢𝑥𝑖𝑛𝑖 𝑡𝑜 𝑡ℎ𝑒 𝐾𝑜𝑖𝑛𝑜𝑛 𝑡𝑜𝑛 𝐻𝑒𝑙𝑙𝑒𝑛𝑜𝑛, 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝑅𝑖𝑝𝑎 𝑇ℎ𝑟𝑎𝑐𝑖𝑎𝑒 𝑡𝑜 𝑡ℎ𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑛𝑐𝑒 𝑜𝑓 𝑀𝑜𝑒𝑠𝑖𝑎 𝐼𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟. 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛 𝑅𝑒𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑛 𝑎𝑛𝑑 𝑒𝑎𝑟𝑙𝑦 𝑖𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒𝑛𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑖𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝐼𝑠𝑡𝑟𝑜-𝑃𝑜𝑛𝑡𝑖𝑐 𝑡𝑒𝑟𝑟𝑖𝑡𝑜𝑟𝑦. 𝐶𝑜𝑖𝑛 𝐻𝑜𝑎𝑟𝑑𝑠”(vol. XXII).
De asemenea, va fi lansat volumul „𝐽𝑒𝑡𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖𝑖 𝑓𝑎𝑏𝑟𝑖𝑐𝑖 𝑑𝑒 𝑧𝑎ℎ𝑎̆𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎”, sub semnătura lui Dorel Bălăiță, apărut la editura PIM din Iași, în anul 2026.

Lucrările simpozionului se vor desfășura în perioada 20 – 22 mai 2026, în cadrul unor secțiuni tematice dedicate cercetării de specialitate.
Manifestarea științifică va include și expoziția „𝑫𝒐𝒃𝒓𝒐𝒈𝒆𝒂 𝒐𝒈𝒍𝒊𝒏𝒅𝒊𝒕𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒎𝒆𝒅𝒂𝒍𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒂̆❞, ce va fi vernisată vineri, 22 mai 2026 la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7. Proiectul expozițional reunește piese din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și din colecțiile membrilor Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța, plachete și medalii emise de statul român cu prilejul unor evenimente istorice marcante din trecutul provinciei noastre. Echipa curatorială este formată din dr. Gabriel Mircea Talmațchi, dr. Delia Roxana Cornea, dr. Cristian Cealera, drd. Andreea Andrei și grafician Alma-Laura Parasca.
Simpozionul se înscrie în rândul demersurilor desfășurate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în scopul susținerii dialogului științific și a promovării patrimoniului cultural dobrogean.

Vă așteptăm cu drag!

https://minac.ro/constanta-gazduieste-a- # # -a-editie-a-simpozionului-national-de-numismatica/

Apel la contribuții - Conferința anuală a Institutului de Istorie „N. Iorga”, 3-4 decembrie 2026

Într-un context internațional marcat de accentuarea tensiunilor geopolitice și de reconfigurări ale raporturilor de putere, reflecția istoriografică asupra conflictelor – în diversitatea formelor lor de manifestare – capătă o relevanță sporită. Dincolo de dimensiunea strict militară, conflictul apare ca un fenomen complex, rezultat al interacțiunii dintre interese politice, economice, sociale și ideologice, modelând evoluțiile istorice pe termen lung. În această perspectivă, conflictul nu poate fi redus la episoade de violență sau la simple rupturi conjuncturale, ci trebuie înțeles ca un mecanism esențial al transformărilor istorice, prezent atât în momentele de criză deschisă, cât și în perioadele de aparentă stabilitate. Războaiele reflectă tensiunile existente în interiorul societăților și între acestea, competiția pentru resurse și pentru putere, precum și confruntările dintre modele de organizare politică și socială. Ele contribuie nu doar la destrămarea unor ordini existente, ci și la stabilirea unor noi echilibre.
În același timp, extinderea conceptului de conflict dincolo de sfera militară, permite o înțelegere mai nuanțată a modului în care aceste tensiuni se manifestă și evoluează. Războaiele propriu-zise coexistă cu forme multiple de confruntare mai puțin evidente, precum competițiile economice, presiunile geopolitice sau conflictele ideologice.
Deși conflictele cauzează distrugeri materiale majore, perturbând viața civililor și ritmurile economice, el constituie în același timp un punct de inflexiune care generează inovație în domeniul tehnic și medical. Răspunsul corpului medical la crizele sanitare cauzate de conflicte, precum și noile direcții de cercetare care au apărut în urma declanșării lor, cu impact asupra politicilor de sănătate publică ulterioare, constituie o altă direcție subsumată temei pe care o propunem.
Conferința anuală a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” își propune să ofere un cadru de dezbatere interdisciplinară asupra dinamicii conflictuale, înțeleasă atât ca manifestare a violenței organizate, cât și ca expresie a tensiunilor structurale din interiorul societăților. Sunt încurajate contribuțiile care abordează conflictul din perspective variate – istorică, juridică, sociologică, politologică sau culturală – și care analizează atât cauzele, cât și formele și consecințele acestuia.
Propunerile de comunicări pot viza, fără a se limita, următoarele direcții tematice:
1. Forme clasice/tradiționale ale războiului/conflictului
Conflicte și raporturi de putere în Evul mediu (vasalitate-suzeranitate);
Conflicte de succesiune și războaie dinastice;
Revolte, răscoale și rebeliuni;
Conflicte pentru controlul resurselor naturale;

2. Metamorfozele războiului
Războaie interstatale și conflicte regionale;
Războaie civile: actori, facțiuni, dinamici sociale;
Războiul Rece și logica confruntării ideologice;
Războiul economic: protecționism, sancțiuni și conflicte comerciale;

3. Ideologie, violență și conflict în secolul XX
Violența politică în regimurile totalitare: fascism și comunism;
Rasism, antisemitism și lupta de clasă ca forme de conflict ideologic;
Războaiele mondiale. Violența de stat și crime împotriva umanității;

4. Conflicte sociale și dinamici interne ale puterii
Elitele și grupurile de interese: competiție și conflict;
De la rivalitate politică la conflict social;
Tensiuni sociale și forme de contestare colectivă;
Conflicte religioase și culturale;

5.Noi tipologii ale conflictului în lumea contemporană
Războiul informațional și conflictul simbolic;
Conflicte identitare;
Transformări geopolitice și impactul lor asupra societăților;

6. Gestionarea și soluționarea conflictelor
Strategii de mediere și negociere;
Instrumente juridice și instituționale;
Memorie, reconciliere și reconstrucție post-conflict;
Război, cercetare medicală și noi direcții ale politicilor sanitare
„Noul normal”: civilii și impactul războiului asupra vieții cotidiene

Prin aceaste tematici, conferința urmărește nu doar inventarierea formelor de conflict, ci și înțelegerea mecanismelor care le generează și le transformă, precum și a modului în care acestea modelează evoluțiile istorice.
Din motive de natură financiară, organizatorii sunt nevoiți să precizeze că Institutul nu poate acoperi costurile de călătorie sau de cazare ale participanților.
Cei interesați sunt invitați să propună un titlu însoțit de un rezumat al comunicării (aproximativ 300 de cuvinte), și o scurtă biografie. Propunerile vor fi trimise la adresa de e-mail: sesiuneaanuală[email protected]
Precizăm că timpul alocat prezentărilor este de 20 de minute, iar termenul-limită pentru trimiterea propunerilor pe adresa de email mai sus-amintită este 1 octombrie 2026. Rezultatele selecției vor fi anuntațe în ziua de 2 noiembrie a.c.

The International Symposium
Dawn of Ancient European Civilization. Fragments from the World of the Thinker

Între 13 și 15 mai 2026, Constanța găzduiește Simpozionul Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”, dedicat culturii Hamangia și începuturilor civilizației europene. Evenimentul reunește cercetători și specialiști din România și din străinătate, care vor prezenta cele mai noi descoperiri și perspective privind arheologia, arta și bioarheologia neo-eneolitică. Programul include sesiuni științifice, lansări de carte, expoziții și o excursie de documentare la Centrul Hamangia și Muzeul Axiopolis din Cernavodă.