Liceul Teoretic Avram Iancu, Cluj-Napoca

uel”. Prin înfiinţarea Liceului Teoretic „Avram Iancu” se realiza o reparaţie istorică, clădirea fiind redată învăţământului de stat, după ce timp de aproape două decenii găzduise Şcoala interjudeţeana pentru cadrele P. Clădirea actuală, construită la începutul secolului XX a fost, de la început, localul Şcolii Normale de Învăţători, înfiinţată în 1871.
În urma Marii Uniri din 1918, toate şcolile de stat din Transilvania au fost preluate de Resortul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din cadrul Consiliului Dirigent, care îl avea în frunte pe Vasile Goldiş, iar ca secretar pe Onisifor Ghibu.
Şcoala Normală de Baieţi este organizată conform legislaţiei şcolare a statului român, funcţionând în această formulă, cu modificările impuse de perioadele care au urmat, până în 1970.
În perioada 1940-1944, în care Clujul s-a aflat în teritoriul cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena (1940), şcoala a funcţionat cu limba de predare maghiară.
În 1970 clădirea şcolii este preluată de Comitetul Judeţean de Partid, pentru a deveni sediul şcolii de cadre, de activişti ai partidului şi ai organizaţiei de tineret comuniste. Liceul Pedagogic, denumirea din momentul respectiv a fostei Şcoli Normale, este mutat în cartierul Gheorghieni în sediul actual al Colegiului Pedagogic „Gheorghe Lazăr”.
Înfiinţarea Liceului Teoretic „Avram Iancu” a avut loc în climatul de transformări specifice începutului anilor ’90 ai secolului trecut, caracterizat prin sinuozităţile unei perioade de tranziţie de la un regim totalitar la unul democratic. Primele luni au stat sub semnul reamenajării şcolii pentru a fi compatibilă cu procesul instructiv-educativ. De la început şcoala funcţionează cu ciclurile primar, gimnazial şi liceal, găzduind aproximativ 1000 de elevi în fiecare an. Semnificativ pentru comunitatea şcolii este că o parte însemnată a elevilor au urmat cursurile în această şcoală timp de 12 ani, parcurgând toate ciclurile de învăţământ. Ciclul liceal funcţionează cu profilurile uman şi real. Ponderea o au clasele cu profil real: în principal matematică-informatică, dar şi de ştiinţe ale naturii. În primii cinci ani a funcţionat în şcoală câte o clasă de supra-real pe nivel de an de studiu, la care 3 din cele 8 ore de matematică pe săptămână fiind predate de profesori universitari din cadrul facultăţii de profil a Universităţii „Babeş-Bolyai”. De la început şcoala se impune în peisajul învăţământului clujean atât prin rezultatele obţinute la concursurile şcolare pe discipline de învăţământ, cât şi prin procentul ridicat de absolvenţi admişi în diferite forme de învăţământ universitar. Se remarcă prin succesele obţinute la concursurile şcolare pe discipline de învăţământ: Radu Lupşa – numeroase premii la concursurile de informatică-mai ales medalia de aur la olimpiada internaţională de informatică – Buenos Aires-1996; Radu Ignat – premii la concursurile naţionale şi internaţionale de matematică, locul IV la olimpiada internaţională din Yacutia, iar în studenţie premiul I la Olimpiada UNESCO pentru studenţi, component al lotului naţional de matematica; Raluca Mocanu – menţiune la olimpiada internatională de filosofie; Robert Wainblat – premii la concursurile naţionale de chimie; Tudor Micu – premii la concursurile naţionale de matematica. Absolvenţi ai şcolii au urmat sau urmează studii la universităţi de renume din Europa sau S.U.A., precum şi la cele mai importante universităţi româneşti. În această categorie se integrează: Roxana Bărbulescu, Raluca Mocanu, Laura Vaida, Robert Wainblat şi alţii. Demersurile formative ale liceului impun acordarea în anul 2005 a titlului de „Şcoală europeană.”
Profesorii şi elevii liceului participă la o serie de programe şi parteneriate naţionale şi europene. Din 1991 este editată revista liceului „NOI”, care prin titlu, dar şi prin preocupări se dorea o continuare a unei publicaţii a tinerilor clujeni, apărută în 1913. Revista se vrea o sinteza a dorinţei elevilor şi a profesorilor liceului de a racorda identitatea românească la sistemul de valori europene. Apărută sub îndrumarea prof. Aurelia Câmpean - iniţial, ulterior sub coordonarea prof. Leonila Ilea, revista a obţinut la concursul revistelor şcolare premiul I pe judeţ şi a fost laureată naţional. Realităţile specifice liceului poartă amprenta personalităţii directorilor din cei optsprezece ani: Rodica Mihadaş (1990-1994), Doina Vese (1994-1998), Margareta Ghiuruţan (1998-2002), Alexandru Rus (2002-2006; 2007), Marinela Marc (2006-2007), Alina-Ioana Negru din anul 2007. Ei au fost secondaţi de directorii adjuncţi: Ionel Socea (1990 –1991), Viorel Lupşor (1991-1994), Lidia Biriş (1994-2002), Monica Bota (2002- 2006), Alina-Ioana Negru (2006-2007), Liliana Sabo ( din 2007). Trecând de cei optsprezece ani de existenţă, Liceul Teoretic „Avram Iancu” prin prezenţa sa în spaţiul învăţământului românesc a dovedit că reprezintă o certitudine. Renăscut după perioada comunistă, astăzi „la vârsta majoratului”, liceul este un punct important de referinţă în sistemul educaţional românesc, confirmându-şi valoarea an de an.