Muzeul Memorial David Prodan UBB

Direcția Patrimoniu Cultural Universitar a Universității Babeș-Bolyai, prin Muzeul Memorial David Prodan, vă invită la prelegerea Horea, Cloșca și Crișan în tradiția orală, susținută de către prof. univ. dr. Ion Taloș.

Renumitul profesor de la Universitatea din Köln va vorbi despre reprezentările folclorice ale liderilor răscoalei țărănești din secolul al XVIII-lea, o temă care revine mereu în studiile sale începând din anul 1984. Profesorul Taloș este cunoscut ca romanist, publicând numeroase cărți și articole în România, Germania, Franța, Spania, multe dintre ele cercetând relațiile folclorului nostru cu al celorlalte popoare romanice. Sunt bine-cunoscute cărțile sale despre balada Meșterul Manole în Europa, balada Soarele și Luna, Colinda leului, dar și cele cu referire la folclorul sefarzilor din România, precum și despre gândirea magică la români. A tradus în limba germană, împreună cu profesorii Artur Greive și Gerda Schüler, antologia de poezii populare a lui Lucian Blaga și a alcătuit o colecție de basme populare romanice.

Pe lângă contribuția lui David Prodan la studiul răscoalei lui Horea, riguros întocmită pe baza surselor documentare, abordarea profesorului Ion Taloș completează gradul de înțelegere a acestui eveniment istoric prin investigarea imaginarului popular care îi este asociat.

Evenimentul va avea loc joi, 11 iunie 2026, de la ora 14:00, la Muzeul Memorial David Prodan, str. Academician David Prodan, nr. 1, ap. 7.

Intrarea este liberă.

Vă așteptăm cu drag!

„Căci nimic nu e mai primejdios pentru o știință, nimic nu o poate compromite mai mult decât diletantismul”.

David Prodan

🎓 Săptămâna Patrimoniului Cultural UBB revine în 2026, cu ediția a III-a!

🤩 Dragi prieteni,

🏛️ Ajunsă la cea de-a treia ediție, Săptămâna Patrimoniului Cultural UBB vă invită să redescoperiți universitatea prin poveștile care îi dau viață.

📖 În fiecare obiect, document sau lucrare de artă se ascunde o istorie care așteaptă să fie descoperită și împărtășită. De aceea, deschidem larg porțile muzeelor, galeriilor și ale arhivei istorice și vă invităm să le priviți ca punți vii între generații, între memorie și cunoaștere.

📅 Timp de 7 zile, patrimoniul devine loc de întâlnire și dialog:
veți putea participa la tururi ghidate, expoziții, ateliere și alte evenimente.

🎓 În ziua dedicată Patrimoniului UBB (10 iunie), toți vizitatorii se bucură de intrare gratuită, pentru că patrimoniul capătă cu adevărat valoare atunci când este împărtășit.

💡 Sub motto-ul „Conectăm oameni, comunități, generații”, această ediție este o invitație deschisă: să înțelegem împreună trecutul, să îl aducem în prezent și să îl transmitem mai departe.

🔍 Programul complet este disponibil aici:
https://patrimoniu.ubbcluj.ro/saptamana-patrimoniului-cultural-ubb-editia-a-iii-a-8-14-iunie-2026/

🫶 Vă așteptăm să ne bucurăm împreună de această experiență!

🫶 Mulțumim pentru sprijinul generos al sponsorilor noștri Cramele Recaș (), Crama Teodor () și Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj!

👏
Ne-am bucurat de o nouă ediție de succes a Noaptea Muzeelor Cluj-Napoca, în care publicul ne-a împărtășit bunele impresii și mesajele de încurajare, care ne motivează ca și în viitor să oferim proiecte culturale interesante, utile și frumoase.

🖼️
Expozția temporară „Artă și patrimoniu la Universitatea Babeș-Bolyai” poate fi vizitată până în data de 19 iunie, între orele 10:00 - 16:00, la adresa noastră, str. Academician David Prodan, nr. 1, ap. 7.

❤️
Vă așteptăm să ne vizitați în acest spațiu al gândiri, al tihnei și al prieteniei.

🎥
Le mulțumim din nou prietenilor de la TVR Cluj, pentru sprijinul cordial pe care ni l-au oferit în fiecare an!

🌙✨ Noaptea Muzeelor la UBB – Vă mulțumim! ✨🌙

Noaptea Muzeelor a fost, și anul acesta, un moment special pentru comunitatea noastră! Ne bucurăm enorm că 19.431 de vizitatori au trecut pragul muzeelor, galeriilor și spațiilor expoziționale ale Universității Babeș-Bolyai.

Interesul, curiozitatea și energia voastră ne motivează să continuăm să aducem mai aproape patrimoniul cultural și științific. 💫

Mulțumim tuturor pentru prezență și pentru că ați transformat această noapte într-una memorabilă! Ne revedem cu drag la următoarele evenimente! 🏛️

📓
David Prodan despre instituția robotei:

„Robota trebuia să o facă personal capul familiei, tocmai cel mai necesar propriei economii, sau cel puțin de un om echivalent din casă. Erau mai rari iobagii care se puteau substitui uneori cu servitori sau jeleri. Iobagul o făcea cu vitele și uneltele sale. Curțile țineau puțini argați și puține vite de jug și unele proprii. Neavând vite de jug suficiente, iobagul trebuia să se întovărășească cu altul ca să-și poată îndeplini obligațiile sau să lucreze cu palmele. Robota trebuia făcută mai mult vara, mai ales în timpul muncilor agricole capitale, tocmai când iobagul era mai necesar economiei sale. Aceasta trebuia să rămână în seama familiei, femeilor, copiilor. Și nu era acum vreo lege care să-l oblige pe stăpân să-i socotească munca peste obicei în săptămânile următoare. Aceasta rămânea la arbitrarul stăpânului sau dregătorului său. Robota trebuie să o facă pe vreme bună, lui rămânându-i vremea de ploaie. „Când îi vremea rea nu-i mână, apoi se strâng zilele tare și când e vremea bună merg după olaltă până împlinesc” - spun de pildă iobagii din Dileul Românesc la 1785. Robota se făcea, am văzut, adesea în alt hotar decât al satului, adesea la depărtări mari, pe alte moșii ale stăpânului, la zeci sau uneori chiar la peste sute de kilometri, iobagul fiind reținut acolo cu săptămânile, cu lunile. Durata zilei de lucru nici ea nu era hotărâtă. Prin obicei, se socotea de la răsăritul până la sfârșitul soarelui, dar se și abuza. Și-apoi nu era hotărât dacă mersul și venitul se socotește sau nu în ziua de lucru. Aceasta era grav cu deosebire când robota se făcea la distanță sau la distanțe mai mari, de mai multe ceasuri, de zile chiar. Nu era hotărât nici dacă zilele sau fracțiunile de zile cu ploaie se socotesc în slujbă sau nu. Și nu era hotărâtă nici cantitatea muncii echivalentă cu o zi. Toate erau lăsate în seama obiceiurilor, arbitrarului, abuzului. Iobagul slujea cu mâncarea lui. Chiar când slujea departe de casă, trebuia să-și ducă merinde. Rămânea la discreția stăpânului să-i dea sau să nu-i dea ceva de mâncare, pâine sau altceva și la ce munci, la secere, la coasă. Aceasta ținea de bunăvoința lui. Mai obișnuit nu-i da nimic. La aceasta se adaugă condițiile juridice în care munca trebuia făcută. Ea se făcea sub imperiul constrângerii, supravegherii, bătăii, amenzii. Judecător era stăpânul sau dregătorul său, pentru asemenea pricini, ei dețineau și puterea executivă.”

David Prodan, „Răscoala lui Horea”, ediția a III-a, vol. I, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, pp. 49-50.

🛡

Sursă imagine: Sava Hentia - Casă de iobagi (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Sava_Hentia_-_Casa_de_iobagi.jpg)