Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române

6-7 noiembrie 2025

Zilele Porților Deschise la Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române.

În continuarea programului științific al Conferințelor Arhivei de Folclor a Academiei Române, zilele de 6–7 noiembrie 2025 au fost dedicate porților deschise la Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, un eveniment menit să apropie publicul de patrimoniul și activitatea instituției. Pe parcursul celor două zile, aproximativ 100 de tineri, studenți și elevi, au trecut pragul Institutului, participând la tururi ghidate, prezentări ale fondurilor arhivei și discuții interactive despre cercetarea tradițiilor populare românești.

Prin bogăția tematică și deschiderea către dialog interdisciplinar, ediția 2025 a Conferințelor Arhivei de Folclor a reconfirmat rolul Institutului ca spațiu de reflecție academică, dar și ca punte de legătură între generații, între cercetători consacrați și tinerii interesați de cultura tradițională.

În perioada 3–7 noiembrie 2025, institutul nostru a organizat o nouă ediție a Conferințelor Arhivei de Folclor a Academiei Române, desfășurate în cadrul Zilelor Academice Clujene, Ediția # # .

Evenimentul a reunit cercetători, cadre universitare, muzeografi și doctoranzi din întreaga țară, într-un amplu dialog interdisciplinar dedicat studiilor etnologice, antropologice și de istorie culturală.

Pe parcursul primelor trei zile, participanții au susținut comunicări științifice grupate tematic, abordând subiecte precum tradițiile și practicile rurale, etnologia locuirii, cercetarea contemporană a patrimoniului imaterial, interferențele dintre folclor și literatura cultă, precum și noile direcții de digitizare și valorizare a fondurilor etnografice.

Secțiunea tematică dedicată proiectului european MASKS – Unveiling the Arts and Works behind the MASKS - European Project (ERASMUS-EDU-2023-PI-ALL-INNO-EDU-ENTERP), a adus în prim-plan simbolismul și diversitatea măștilor în context ritualic, artistic și educațional, printr-o serie de prezentări și o proiecție de filme documentare etnologice.

Prin bogăția tematică și deschiderea către dialog interdisciplinar, ediția 2025 a Conferințelor Arhivei de Folclor a reconfirmat rolul Institutului ca spațiu de reflecție academică, dar și ca punte de legătură între generații, între cercetători consacrați și tinerii interesați de cultura tradițională.

Conferințele Arhivei de Folclor a Academiei Române
3-6 noiembrie 2025 | Cluj-Napoca | Academia Română Filiala Cluj-Napoca

În perioada 3-6 noiembrie 2025, în cadrul Zilelor Academice Clujene, Ediția # # , se vor desfășura, la sediul Academiei Române Filiala Cluj-Napoca (str. Republicii, nr. 9), Conferințele Arhivei de Folclor a Academiei Române, eveniment devenit tradițional în peisajul științific și cultural al Clujului.

Conferințele reunesc cercetători, cadre universitare și specialiști din domeniile etnologiei, antropologiei culturale, istoriei, literaturii și artelor vizuale și muzicale, într-un dialog interdisciplinar dedicat studiului patrimoniului cultural imaterial și reflecției teoretice asupra fenomenelor tradiționale și contemporane.

Ediția din acest an include și o secțiune tematică inedită, desfășurată sub egida proiectului european „MASKS – Unveiling the Arts and Works behind MASKS (ERASMUS-EDU-2023-PI-ALL-INNO-EDU-ENTERP) și coordonată de dr. Ileana Benga și dr. Bogdan Neagota, care propune o incursiune în universul simbolic al măștii. Lucrările includ contribuții ale unor cercetători din țară și străinătate și valorifică funcțiile ritualice și teatrale ale măștii, accentuând și reinterpretările contemporane și implicațiile culturale, antropologice și artistice ale acesteia.

Ca în fiecare an, ultimele zile ale săptămânii, 6-7 noiembrie 2025, sunt dedicate Porților deschise la Arhiva de Folclor a Academiei Române, activitate menită să apropie publicul larg de activitatea de cercetare, documentare și conservare a patrimoniului folcloric. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere colecții de manuscrise, înregistrări sonore și vizuale, instrumente de cercetare și proiecte recente de digitizare a arhivelor.

Participarea publicului este liberă, iar programul complet poate fi consultat prin accesarea linkului: https://iafar.ro/wp-content/uploads/2025/10/PROGRAM-ZAC-2025-IAFAR.pdf.

Arhiva de Folclor – Ziua Porților Deschise în cadrul ZAC

Joi, 6 noiembrie 2025, Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca își deschide porțile publicului. Vizitatorii vor putea descoperi fragmente din istoria cercetării folclorului românesc: răspunsurile la chestionarele lui Ion Mușlea, transcrieri muzicale și literare, fotografii și negative de teren, cataloagele de indexare, o impresionantă colecție de discuri de vinil, precum și imagini etnologice rare.

📍 Locația: Cluj-Napoca, strada Republicii nr. 59, etajul I
📅 Data: Joi, 6 noiembrie 2025
🕙 Vizitele se pot programa în intervalul 10:00–17:00
🔗 Locație pe hartă: https://goo.gl/maps/d3tWEjBqbH1f3vrP9

Pentru o mai bună organizare, vă rugăm să completați formularul de înscriere (maximum 10 persoane/grup).
📩 Veți primi o confirmare prin telefon după trimiterea formularului.

Arhiva de Folclor vă așteaptă să redescoperiți patrimoniul viu al culturii tradiționale românești — documente, sunete, imagini și povești care au supraviețuit timpului.

https://forms.gle/3p36eew78LUn9PXz8

Str. Republicii 59 · Str. Republicii 59, Cluj-Napoca 400347, Romania Str. Republicii 59, Cluj-Napoca 400347, Romania

📖 Anuarul Arhivei de Folclor, vol. XXIX, 2025

A apărut volumul XXIX (2025) al Anuarului Arhivei de Folclor al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca. Publicația continuă tradiția de aproape un secol a cercetării științifice în domeniul folclorului, etnologiei și culturii orale românești.

Numărul reunește studii semnate de cercetători din țară și din străinătate, reflecții teoretice și recenzii dedicate patrimoniului cultural viu.

Editat sub egida Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” și apărut la Editura Mega, volumul poate fi consultat la sediul instituției sau pe site-ul IAFAR.

Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române | Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române Fondat în 1930.                                             7 Istoria Arhivei de Folclor 1930 Înființarea Arhivei de Folklor Cu denumirea Arhiva de Folklor a Academiei Române, institutul a fost înfiinţat – în urma memori...

Suntem bucuroși pentru recunoașterea muncii doamnei Buzilă, membră în comitetul științific al Anuarului Arhivei de Folclor. Acest premiu este mai mult decât bine meritat și confirmă valoarea muncii depuse de domnia sa de-a lungul timpului. Felicitări din partea tuturor celor de la IAFAR!

💬 At today’s showcase, we heard from Heritage Champion Varvara Buzilă, who has dedicated over 45 years of her life to safeguarding Moldova’s intangible cultural heritage.

🏆 Don’t miss the Awards Ceremony live stream tomorrow to see who takes the top prizes: https://www.europanostra.org/events/european-heritage-awards-ceremony-2025/

👉 Read more about Buzilă's work: https://www.europeanheritageawards.eu/winners/varvara-buzila/

Colectivul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române" din Cluj-Napoca regretă trecerea în eternitate a doamnei ELENA HLINCA-DRĂGAN (29 mai 1940 - 9 septembrie 2025), pilon important al institutului nostru în perioada 1964 - 2000.

Etnomuzicolog de mare finețe, bună cunoscătoare a teoriei genurilor în toate speciile folclorului, domnia sa a primit sarcina foarte importantă a îngrijirii arhivei, avuția de bază a institutului. În această calitate de custode, vreme de peste treizeci de ani, a realizat ampla catalogare, transcriere și arhivare a materialelor pe care le primea institutul în fondurile sale. S-a bucurat de încrederea deplină a tuturor colaboratorilor săi, pe care i-a sprijinit și i-a ajutat cu pertinență și înțelepciune. Prin contribuția sa științifică și umană, Arhiva de Folclor din Cluj s-a îmbogățit cu zeci de cataloage tipologice, fonduri de arhivă bine structurate, transcrieri muzicale a mii de melodii, transcrieri literare dialectale ale benzilor de magnetofon (sute de piese folclorice), fișe exemplare de însoțire ale materialelor de arhivă, fișe de catalog ale tuturor pieselor grupate unitar pe genuri și specii, contribuție care azi îi poartă cu cinste numele.

Pentru colegii mai tineri, azi moștenitori ai prețioasei munci a înaintașilor, personalitatea marcantă a Elenei Hlinca-Drăgan a reprezentat un exemplu și o motivație continuă, nutremânt al propriilor lor eforturi în domeniul folclorului, păstrătoare luminoasă a atașamentului profund asupra culturii populare din hotarele țării noastre.

Munca de decenii a Doamnei Drăgan ne permite astăzi să stăm cu demnitate colegială la masa științifică internațională. Reperul domniei sale ne va călăuzi și pe viitor.

Slujba înmormântării va avea loc joi, 11 septembrie 2025, de la ora 13, la Capela Cimitirului Central din Cluj-Napoca.

Să o odihnească Bunul Dumnezeu în pacea Lui!

Vă invităm să participați la manifestarea științifică “Conferințele Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române”, ce se va desfășura în cadrul Zilelor Academice Clujene 2025.

Conferința va avea loc în format hibrid, în Cluj-Napoca, cât și online, în zilele de 3-7 noiembrie 2025.

Așteptăm propunerile dumneavoastră pentru comunicări individuale până în data de 1 septembrie 2025, pe adresa [email protected]. Propunerile primite ulterior nu vor putea fi incluse în Programul general al Zilelor Academice Clujene.

Studenții din anul I de la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima" au trecut azi în vizită. Ne-a bucurat prezența și curiozitatea lor, sperăm să-i revedem și cu alte ocazii.

Luni vom intra în culisele Arhivei alături de studenții de la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima".

Dragi studenți,
Vă invităm să ne însoțiți în vizita organizată la Institutul “Arhiva de Folclor a Academiei Române”, luni, 7 aprilie 2025, de la ora 10 (plecarea din curtea Academiei) alături de lect.univ. dr. Andra Pătraș, gazdă fiind CS dr. Liviu Pop.
Sunt invitați toți studenții interesaţi.
Pentru o bună organizare, vă rugăm să confirmați participarea la adresa [email protected]

În cadrul Seminarului IAFAR de ieri, domnul director Acad. Mihai Bărbulescu ne-a prezentat o serie de teme care ar putea avea o continuitate din perioada romană până în ziua de azi. Obiceiuri funerare legate de apă, legate de libațiile practicate de romani la morminte prin ajutorul unor instalații dedicate acestor gesturi, imaginea zeiței Diana care se transformă lingvistic în zână sau practica plătirii obolului pentru Caron, care se regăsește în adăugarea monezilor în sicrie, au fost minuțios prezentate.