CSD (Centrul pentru Studiul Democratiei)

05/10/2026

📣 A început „Gesturi mici, IMPACT mare”, un nou proiect de implicare civică intergenerațională al Centrului pentru Studiul Democrației, implementat prin Research Center for Civil Society.

Timp de 18 luni, proiectul se va desfășura în Bonțida, Blaj și București - Sector 6, alături de tineri cu vârste între 15 și 25 de ani și seniori de 65+.

🤝 Vom lucra împreună cu participanți și organizații locale pentru a dezvolta și testa modele accesibile de implicare civică prin voluntariat, donații și acțiuni comunitare, combinând cercetarea aplicată cu co-crearea și pilotarea în comunități.

Proiectul este realizat în parteneriat cu Center for Philanthropy Studies (CEPS), Fundația Regală Margareta a României, ARC și Pro Vobis.

Începem cu gesturi mici. Construim împreună un impact mare. 💚

Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană, cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

17/09/2026

Recomandarea săptămânii💡

Ce măsoară, de fapt, PISA și ce ne spun rezultatele despre felul în care evaluăm elevii în România?

Gabriel Badescu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai și director al Centrului pentru Studiul Democrației, discută despre diferențele dintre evaluarea PISA și examenele naționale, dar și despre modul în care sistemul de evaluare influențează ceea ce se întâmplă în clasă.

✍️ Vă invităm să citiți analiza și să ne spuneți cm vedeți voi această temă.

PISA încearcă să vadă ce poate face un elev cu ceea ce a învățat. Testele cer înțelegerea unui text, folosirea matematicii într-o situație concretă, interpretarea informațiilor și rezolvarea unor probleme.

În România, rezultatele PISA sunt adesea discutate folosind expresia „analfabetism funcțional”, în timp ce OECD folosește mai ales termenii tehnici „low performers” și „below Level 2”.

Totuși, în analize dedicate României, OECD definește explicit nivelul 2 drept prag de bază al alfabetizării funcționale: capacitatea de a găsi și interpreta informații și de a le folosi pentru rezolvarea unor probleme obișnuite.

Examenele influențează puternic ceea ce se întâmplă în clasă. Dacă succesul la Evaluarea Națională depinde în mare măsură de exersarea unor tipuri previzibile de probleme, elevii, profesorii și familiile se adaptează exact acestor cerințe.

O evaluare mai apropiată de PISA ar fi probabil mai greu de „antrenat” exclusiv prin meditații. De aici vine și o parte din rezistența față de schimbare. Familiile care își permit pregătire intensă pentru formate standardizate de examen au în prezent un avantaj important.

✍ Opinie de Gabriel Bădescu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai
🔗 Citește, pe larg, în linkul din comentarii.

11/09/2026

📣 Call for Papers | Journal of Politics and Civil Society

Un nou spațiu pentru cercetări despre politică, societate civilă și viață civică își pregătește primul număr.

Journal of Politics and Civil Society invită cercetători să contribuie cu lucrări originale care aduc perspective noi asupra unor teme precum participarea civică, organizațiile societății civile, mobilizarea, democratizarea, relația stat–societate civilă, incluziunea și inegalitățile.

Jurnalul este asociat cu Centrul pentru Studiul Democrației și Universitatea Babeș-Bolyai, și își propune să creeze un spațiu interdisciplinar pentru cercetări și dezbateri despre viața civică și politica contemporană.

📅 Deadline: 1 noiembrie 2026

Dacă lucrezi pe astfel de teme, call-ul este pe radarul nostru și poate fi și pe al tău. 👀

Găsești în link-ul din comentarii mai multe detalii despre apel și despre trimiterea contribuțiilor. 👇

30/06/2026

Cum arată, de fapt, viața unui student în Europa de astăzi?

Aceasta a fost întrebarea de la care am pornit săptămâna trecută, la Bruxelles, în cadrul evenimentului „The State of University Students in Europe: Mental Health, Living Conditions and Future Outlook”.

Dincolo de statistici, discuția a fost despre realitățile pe care mulți studenți le trăiesc zi de zi: presiunea asupra sănătății mintale, dificultatea de a găsi o locuință accesibilă, nesiguranța financiară și întrebările legate de viitor. Sunt provocări care nu mai pot fi privite ca probleme individuale, ci ca teme esențiale pentru viitorul Europei.

Pornind de la concluziile studiului „The Lives of Higher Ed Students in a Turbulent Era”, realizat în cadrul inițiativei Starea Națiunii Studențești, am avut ocazia să ascultăm perspective diferite și să construim un dialog între instituțiile europene, cercetători, organizații studențești și societatea civilă.

Am avut onoarea de a avea alături de noi pe Victor Negrescu, Siegfried Muresan, Nicu Ștefănuță și Cillian Lohan, care au adus perspective valoroase asupra modului în care politicile europene pot răspunde mai bine nevoilor studenților.

Dar, mai ales, le mulțumim tuturor celor care au fost prezenți și au demonstrat că discuțiile despre studenți trebuie purtate împreună cu cei care pot transforma concluziile cercetării în politici publice.

Evenimentul a fost organizat de AGORA Debate și Centrul pentru Studiul Democrației, în parteneriat cu Comitetul Economic și Social European.

📖 Studiul poate fi citit aici: https://lnkd.in/dYyvhb98.

19/05/2026

📢 Cum arată generația tânără a României în 2026?

În cadrul dezbaterii „Atitudini, percepții, valori politice ale tinerilor din România”, organizată la FSPAC, au fost prezentate concluzii din cercetările realizate de INSCOP Research și proiectul Starea Națiunii Studențești, alături de prof. univ. dr. Gabriel Badescu care a prezentat Studiul asupra tinerilor din România, realizat pentru FES.

📊 Datele discutate în cadrul evenimentului conturează imaginea unei generații deschise spre schimbare și modernizare, dar care se confruntă simultan cu nesiguranță economică, presiune psihologică și neîncredere în viitor.

🔹 Potrivit Barometrului Național al Tinerilor realizat de INSCOP Research, 60,6% dintre tinerii români afirmă că preferă schimbarea și ideile noi în detrimentul tradițiilor.
🔹 În același timp, studiile prezentate de Gabriel Bădescu atrag atenția asupra unor vulnerabilități democratice importante: o parte semnificativă dintre tineri consideră acceptabilă ideea unui lider puternic care să ignore parlamentul și alegerile, iar competențele civice ale tinerilor români rămân scăzute comparativ cu alte state europene.
🔹 Situația economică și educațională continuă să afecteze puternic generația tânără. România a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor din regiune, iar mulți studenți spun că veniturile lor abia le ajung pentru strictul necesar.
🔹 O temă centrală a dezbaterii a fost sănătatea mintală. Datele proiectului „Starea Națiunii Studențești” arată că 83,3% dintre respondenți au resimțit o creștere a stresului și anxietății în ultimi ani, iar un procent semnificativ au raportat gânduri suicidale sau acte de auto-agresiune.
🔹 Discuția a evidențiat și nevoia unor politici publice mai eficiente pentru educație, participare civică, sănătate mintală și integrarea tinerilor pe piața muncii. Soluțiile propuse au inclus reducerea abandonului școlar, promovarea culturii civice și încurajarea implicării tinerilor în viața democratică și comunitară.

Evenimentul a fost moderat de Melanie Leșe, iar Nicu Ștefănuță a sintetizat principalele concluzii ale dezbaterii și a vorbit despre importanța aducerii problemelor reale ale tinerilor în centrul politicilor publice și al dezbaterilor europene.

Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi la această dezbatere și au contribuit la o conversație necesară despre prezentul și viitorul generației tinere din România!

Vă lăsăm în comentarii și link-urile către studiile prezentate mai sus. 👇

Foto: Ionuț Sabo/Hacking Work

08/05/2026

Cum se raportează tinerii din România la politică, democrație și valorile societății contemporane?

Vă invităm la dezbaterea „Atitudini, percepții, valori politice ale tinerilor din România”, construită în jurul a trei studii sociologice recente dedicate generațiilor tinere din România.
📅 Vineri, 15 mai 2026
🕙 10:00
📍 Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Str. Traian Moșoiu 71, Sala V/2

La eveniment vor participa Nicu Ștefănuță, Remus Stefureac, Gabriel Badescu și Iulia Gîț, iar discuția va fi moderată de Melanie Leșe.

Dezbaterea are la bază cercetări sociologice relevante: Barometrul Național al Tinerilor (INSCOP), Studiul asupra Tinerilor din România realizat de Fundația Friedrich Ebert, și Studiile Starea Națiunii Studențești.

Evenimentul își propune să deschidă un dialog despre participarea politică, încrederea în instituții, valorile democratice și provocările cu care se confruntă tinerii din România contemporană.

Vă așteptăm!

22/04/2026

📢 Comunicat de presă – Finalizare proiect
„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”
📅 22.04.2026

ASOCIATIA CENTRUL PENTRU STUDIUL DEMOCRATIEI anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA ASOCIATIEI CENTRUL PENTRU STUDIUL DEMOCRATIEI”, implementat în perioada 22.07.2025 – 22.04.2026, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Apelul „Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale”, în baza contractului de finanțare nr. 660.i9/c7, încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

🎯 Obiectivul proiectului a vizat transformarea digitală a organizației și dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților și voluntarilor, pentru furnizarea unor servicii mai eficiente, moderne și adaptate nevoilor beneficiarilor.

💻 Rezultate obținute:
✔️ Modernizarea infrastructurii digitale
✔️ Achiziția de echipamente și soluții IT performante
✔️ Implementarea de aplicații informatice și servicii digitale
✔️ Dezvoltarea unui website accesibil inclusiv persoanelor cu dizabilități
✔️ Organizarea de sesiuni de instruire pentru creșterea competențelor digitale

📈 Ca urmare a implementării proiectului, organizația a înregistrat o creștere semnificativă a nivelului de digitalizare, îmbunătățind procesele interne, managementul proiectelor, comunicarea și serviciile oferite beneficiarilor.

🌍 Impactul proiectului se reflectă atât la nivel organizațional, cât și în comunitate, prin facilitarea accesului la servicii digitale, inclusiv la distanță, contribuind la modernizarea sectorului ONG și la creșterea capacității acestuia de a răspunde nevoilor actuale.

💰 Valoarea proiectului:
* Valoare totală: 212.008,31 lei
* Finanțare nerambursabilă: 197.562,14 lei
* Valoare eligibilă din PNRR: 185.432,59 lei
* Cofinanțare beneficiar: 10.398,02 lei

📌 Cod proiect: 660.i9/c7
📍 Loc implementare: Cluj-Napoca str Alverna nr 58

“Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României“

07/04/2026

👉 Tot mai mulți oameni, inclusiv la vârste mai înaintate, își doresc să se implice

📊 Conform studiului „Donor Profiling for Impact” (2025), realizat de Research Center for Civil Society, comportamentul de donare diferă în funcție de vârstă, dar un lucru devine tot mai clar: există un interes real pentru implicare în rândul persoanelor de 50–65 de ani.

Datele arată că, deși nivelul donațiilor este mai scăzut comparativ cu segmentul 35–49, acest lucru nu reflectă lipsa dorinței de a contribui, ci mai degrabă factori precum:
🔹 venituri mai reduse
🔹 bariere socio-economice
🔹 acces limitat la resurse sau informații

În mod relevant, acest segment reprezintă:
👉 cel mai mare procent dintre cei care intenționează să doneze
👉 dar și dintre cei care nu au donat încă

💡 Studiul evidențiază că persoanele care intenționează să doneze reprezintă un potențial real de donatori, care poate fi activat prin intervenții adaptate, precum utilizarea unor mesaje simple și clare, facilitarea unor mecanisme de donare rapide și accesibile, oferirea de exemple concrete care să normalizeze comportamentul de donare, încurajarea unor contribuții mici ca prim pas și, nu în ultimul rând, construirea încrederii prin comunicarea transparentă a impactului.

💡 Astfel, cheia nu este schimbarea valorilor, ci crearea unui context mai accesibil și mai clar pentru implicare.

👉 Puteți consulta întregul studiu aici:
https://www.civicresearch.center/donor-study-form/

26/03/2026

🔵 Vârstnicii sunt printre cei mai afectați de sărăcia energetică

Mulți vârstnici se confruntă cu dificultăți mari atunci când vine vorba de încălzirea locuinței. Pensia mică, casele vechi și facturile mari îi obligă să limiteze căldura, ceea ce poate aduce disconfort și probleme de sănătate. Încălzesc doar o parte din casă, reduc consumul de electricitate și simt presiunea constantă a facturilor, dar pentru ei căldura înseamnă mai mult decât confort, înseamnă siguranță și demnitate.

💬 „După zeci de ani de frig, singura mea dorință a fost să am căldura mea și să o pot regla cm vreau.”
💬 „Nu mai vreau să stau în frig la bătrânețe. Confortul nu este un moft.”
💬 „Când aud că 18°C sunt suficienți, îmi amintesc de vremurile în care nu aveam de ales.”

🔵 Citatele reflectă experiențele participanților din proiectul JUSTHEAT, bazat pe interviuri despre modul în care oamenii au trăit și au gestionat încălzirea locuinței de-a lungul vieții. Proiectul a fost desfășurat în cadrul Universității Babeș-Bolyai, în colaborare cu alte trei universități din străinătate.

Pentru mulți seniori, faptul că își pot regla singuri temperatura din locuință înseamnă libertate și liniște. Aceasta le oferă control asupra propriei vieți și le protejează sănătatea.

📌 Ce pot face vârstnicii pentru a-și menține căldura și a reduce costurile:

➡️ Aerisiți scurt și eficient: Deschideți geamul 5–10 minute pentru aer curat, fără să pierdeți căldura din cameră.
➡️ Izolați ferestrele și ușile: chiar folie simplă sau draperii groase pot ajuta.
➡️ Folosiți becuri economice și aparate eficiente energetic.
➡️ Încălziți doar camerele folosite, dar nu renunțați complet la căldură în alte încăperi.
➡️ Verificați dacă aveți dreptul la ajutoare pentru încălzire sau subvenții de energie.

Este foarte important să înțelegem aceste realități pentru a putea găsi soluții care să îi ajute pe cei mai vulnerabili.

24/03/2026

Astăzi a avut loc o masă rotundă dedicată alegerilor viitoare din Ungaria, aducând în prim-plan implicațiile politice majore ale acestui scrutin pentru regiune.

Invitații discuției au fost Tamás Kiss, cercetător în cadrul Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (Cluj-Napoca, România), și Zoltán Bretter (filosof, profesor universitar, fost membru al Parlamentului Ungariei între 1990-1998). Evenimentul a fost moderat de Borbála Kovács.

Discuția a evidențiat faptul că alegerile care urmează reprezintă o miză politică extrem de importantă, inclusiv pentru maghiarii care locuiesc în România, iar Ungaria traversează un moment de vulnerabilitate democratică semnificativă. Au fost amintite elementele specifice ale sistemului electoral din Ungaria, contextul post-comunist și istoricul instalării guvernării FIDESZ, precum și caracteristicile programatice și ideologice ale noului partid TISZA.

Mulțumim tuturor participanților pentru contribuții și pentru interesul față de această temă de actualitate!