Academia Română Filiala Cluj-Napoca

𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞

În cadrul proiectului „E-Patrimoniu: Digitalizarea Arhivelor pentru Dezvoltare Durabilă”, vă prezentăm o parte dintre lucrările și documentele de patrimoniu care urmează să fie digitizate. După finalizarea procesului de scanare și dezvoltarea platformei digitale, acestea vor putea fi consultate online, contribuind astfel la protejarea, valorificarea și promovarea patrimoniului cultural păstrat în colecțiile Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.

𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐮𝐬 𝐂𝐨𝐩𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐮𝐬, „𝐃𝐞 𝐫𝐞𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭𝐢𝐨𝐧𝐢𝐛𝐮𝐬 𝐨𝐫𝐛𝐢𝐮𝐦 𝐜𝐨𝐞𝐥𝐞𝐬𝐭𝐢𝐮𝐦”, 𝐍𝐮̈𝐫𝐧𝐛𝐞𝐫𝐠, 𝟏𝟓𝟒𝟑, 𝐞𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐞𝐩𝐬

„De revolutionibus orbium coelestium” („Despre rotațiile sferelor cerești”) este lucrarea fundamentală în care astronomul polonez Nicolaus Copernic (1473–1543) a expus teoria heliocentrică. Volumul propunea un model al Universului diferit de sistemul geocentric al lui Ptolemeu, acceptat timp de mai multe secole.

Arthur Koestler a numit această lucrare „cartea pe care nimeni nu a citit-o”, sugerând că influența sa inițială ar fi fost redusă. Afirmația a fost însă infirmată de astronomul și istoricul științei Owen Gingerich, care a cercetat, timp de 35 de ani, exemplarele păstrate din primele două ediții ale volumului. Analiza sa a demonstrat că lucrarea a fost deținută și studiată de numeroși matematicieni și astronomi importanți ai epocii. Însemnările marginale arată că interesul cititorilor s-a îndreptat îndeosebi spre modelele matematice ale mișcării planetelor prezentate în capitolele finale.

Obiectivul general al proiectului „E-Patrimoniu: Digitalizarea Arhivelor pentru Dezvoltare Durabilă” este crearea unei infrastructuri digitale robuste, care să sprijine conservarea pe termen lung a patrimoniului cultural al Academiei Române și al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. Totodată, proiectul urmărește creșterea accesibilității și promovarea acestui patrimoniu la nivel național și internațional.

Proiectul a fost selectat în cadrul Programului „Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027”, cofinanțat de Uniunea Europeană, și beneficiază de o finanțare în valoare totală de 9.839.971,82 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din partea fondurilor FEDR/FSE/FC/FTJ este de 7.374.989,90 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național este de 2.464.981,92 lei.

Beneficiar: Academia Română
Partener: Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române

Prima ediție a 𝐒̦𝐜𝐨𝐥𝐢𝐢 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐕𝐚𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐁𝐢𝐨𝐬𝐩𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 (ISSB) s-a desfășurat într-una dintre cele mai emblematice zone carstice ale Munților Apuseni, Ic Ponor. Organizată de Universitatea Babeș-Bolyai și Academia Română Filiala Cluj-Napoca, în cadrul proiectului Sub-BioMon, școala de vară a reunit participanți și lectori din SUA, Germania, Slovenia, Slovacia, Marea Britanie, România și Italia.

Programul a cuprins o săptămână intensă de activități teoretice și practice în sistemele carstice de la Humpleu și Vărășoaia, din Platoul carstic Padiș. Cursurile au fost dedicate studiului nevertebratelor cavernicole, cu accent pe morfologie, adaptări și diversitatea mediului subteran, aprofundării metodelor de eșantionare pentru evaluarea biodiversității din ecosistemele subterane, implementării protocoalelor de monitorizare a habitatelor și a nevertebratelor cavernicole, precum și protecției și conservării faunei cavernicole.

Tematica a inclus cursuri de carstologie, susținute de Vasile Ersek, de la Northumbria University (Marea Britanie); de climatologie, susținute de Virgil Drăgușin, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” (România); de microbiologie și astrobiologie în peșteri, susținute de Dan Jones, NKRI (SUA); de monitorizare a nevertebratelor cavernicole, susținute de Sanda Iepure, de la Universitatea Babeș-Bolyai (România); precum și de protecție a peșterilor și a carstului, susținute de Maja Zagmajster, de la University of Ljubljana și CaveBioLab (Slovenia).

Prima ediție a ISSB a abordat, de asemenea, probleme actuale privind monitorizarea habitatului de peșteră, cod 8310, conform Anexei I a Directivei Habitate a Uniunii Europene, temă de cercetare a proiectului Sub-BioMon (Biodiversa ERANET, 26/2024, 2024–2027). Obiectivul principal al proiectului este elaborarea unor metode standardizate de monitorizare a biodiversității subterane a nevertebratelor cavernicole.

Școala Internațională de Vară de Biospeologie s-a desfășurat în perioada 20–27 iulie 2026.

𝐄𝐜𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐒𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐏𝐞𝐫𝐬𝐞𝐢𝐝𝐞𝐥𝐞 𝟏𝟐/𝟏𝟑 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔
Recomandările cercetătorilor Observatorului Astronomic al Academiei Române Filiala Cluj-Napoca

🌠☀️Două fenomene astronomice vor putea fi urmărite în perioada 12-13 august 2026: eclipsa parțială de Soare și maximul curentului de meteori Perseide. Cercetătorii Observatorului Astronomic al Academiei Române Filiala Cluj-Napoca oferă informații privind condițiile de observare a celor două fenomene și aduc precizări asupra particularităților acestora pentru zona Cluj-Napoca.

☀️În cazul de Soare din 12 august, condițiile de observare de la Cluj-Napoca vor fi dificile. Fenomenul va începe, pentru această zonă, la ora 20:24, când soarele se va afla la o elevație de numai 1.89 °. Pentru observarea eclipsei va fi necesară, prin urmare, o locație cu orizont complet liber în direcția vest-nord-vest (VNV).

Soarele va apune la ora 20:41, iar porțiunea ocultată a discului solar va coborî sub orizont în jurul orei 20:37. În aceste condiții teoretice ideale, fără obstacole la orizont, dinamica eclipsei va putea fi urmărită de la Cluj-Napoca timp de cel mult 13 minute.

Specialiștii atrag atenția în mod deosebit asupra protecției ochilor în timpul observării eclipsei. Fenomenul trebuie urmărit exclusiv cu ochelari 😎 sau filtre speciale destinate observării Soarelui, cu un factor de atenuare de minimum 1:100.000, corespunzător densității optice ND 5.0. Privirea directă spre Soare, fără protecție adecvată, poate produce leziuni grave retinei chiar și atunci când astrul se află aproape de orizont.

🌠Curentul meteoric al Perseidelor, proveniți de la cometa 109P/Swift-Tuttle, este activ în fiecare an în perioada 17 iulie – 24 august. Maximul de activitate al acestui curent meteoric pentru acest an este estimat pentru noaptea de 12/13 august 2026, cu o rază zenitală (ZHR) de 40, după ora locală 3:00. Estimarea este mult mai mică decât rata obișnuită, dar faptul că Luna este la faza de Lună Nouă, în noaptea dintre 12 și 13 august, favorizează observarea pe toată perioada nopții. Locul cel mai potrivit pentru observare ar trebui să fie cât mai puțin poluat luminos, iar din acest punct de vedere, zona orașului Cluj-Napoca este nefavorabilă.

Mai multe detalii pot fi citite prin accesarea linkului din primul comentariu.



Imagine generată cu The SkyX Professional Edition, V10.2.0, © Software Bisque

Stimate domnule Profesor Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, cu ocazia zilei de naștere vă dorim multă sănătate, bucurii alături de cei dragi și speranțe împlinite!

LA MULȚI ANI!

https://acad.ro/acad_membri/membri/BOLOVAN_Ioan.html

Stimate domnule academician Ioan I. BUCUR, cu ocazia zilei de naștere vă dorim multă sănătate, bucurii alături de cei dragi și speranțe împlinite!

LA MULȚI ANI!

https://acad.ro/acad_membri/membri/Bucur_Ioan.html

Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai, MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Editura Școala Ardeleană și Librarium Universității, invită publicul vineri, 7 august 2026, de la ora 12:00, în Galeria de Artă „Academica” (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 12-14), la conferința „Familia Cioflec și Clujul”, susținută de istoricul Luminița Cornea.

Manifestarea se bucură de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Consiliului Academic Român și directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, care va evidenția locul ocupat de Romulus Cioflec în cultura română și importanța recuperării documentare a vieții și activității sale.

Conferința va fi urmată de lansarea volumului „Romulus Cioflec și lumea lui”, semnat de Luminița Cornea. La prezentarea cărții vor lua cuvântul cercetătoarea dr. Constantina Raveca Buleu, de la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, cercetătorul dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Valeriu Cavruc, directorul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, și Vasile G. Dâncu, directorul Editurii Școala Ardeleană.

Întâlnirea va fi moderată de către pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca, și readuce în atenția publicului personalitatea scriitorului, publicistului și profesorului Romulus Cioflec și contribuția acestuia la viața culturală și intelectuală românească, precum și legăturile familiei Cioflec cu mediul academic și cultural clujean. În cadrul prelegerii, istoricul Luminița Cornea va prezenta informații din cercetarea documentelor referitoare la familia Cioflec și la prezența acesteia în spațiul transilvănean.

Romulus Cioflec (1882-1955) aparține generației de intelectuali români pentru care literatura, educația și presa au reprezentat forme complementare de implicare în viața publică. Născut la Araci, în actualul județ Covasna, a fost profesor, prozator, publicist și traducător, a lucrat ca bibliotecar la Academia Română și a activat în presa românească din Arad și Chișinău, experiențele sale reflectându-se în proza, publicistica și în volumele sale de călătorie. Romanul „Vârtejul” a fost distins, în 1938, cu premiul „Ion Heliade Rădulescu” al Academiei Române, la propunerea lui Mihail Sadoveanu. Prin opera și activitatea sa, Romulus Cioflec a surprins realități sociale și culturale ale comunităților românești din Transilvania și Basarabia.

Participarea publicului este liberă.

𝐏𝐨𝐫𝐭𝐫𝐞𝐭 𝐝𝐞 𝐭𝐚̂𝐧𝐚̆𝐫 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐮 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞: Alida Timar,
aleasă membru corespondent în cadrul Secției de științe geonomice, 24 iunie 2026 (https://acad.ro/.../comunicate/2026/33_alegeriAR24iun.html)
O poveste de succes în oferită de Revista Cariere, jurnalist: Cati Lupașcu, redactor-șef al revistei.

🔸„… pentru ea, alegerea în Academia Română este mai mult decât o recunoaștere academică. Este și un sentiment de apartenență. Apartenența la o tradiție intelectuală pe care a admirat-o încă de la începutul carierei și, în același timp, responsabilitatea de a contribui mai departe la dezvoltarea cercetării și la formarea unei noi generații de oameni de știință.”

Alida Timar, românca din elita mondială a cercetării Pentru majoritatea dintre noi, trecutul se oprește acolo unde se opresc memoria, arhivele și istoria scrisă. Pentru oamenii de știință, povestea abia de acolo începe.

Stimate domnule academician Emil BURZO, cu ocazia zilei de naștere vă dorim multă sănătate, bucurii alături de cei dragi și speranțe împlinite!

LA MULȚI ANI!

https://acad.ro/acad_membri/membri/Burzo_Emil.html

În seara zilei de 23 iulie 2026, Grădina Academiei Române Filiala Cluj-Napoca a găzduit evenimentul „Story Night: Lessons from the Space Entrepreneurs” (Seară de povești: lecții de la antreprenori din domeniul spațial), organizat în cadrul celei de-a VI-a ediții a programului ZENITH 2026 – International Aerospace Summer School.

Experiențele și perspectivele profesionale prezentate de Ovidiu Rațiu, CEO al CDS Wireless, Claudiu Tănăselia, reprezentant al ICIA–INOE 2000, și Gelu Vac, reprezentant al Defense-x, au oferit participanților posibilitatea de a descoperi provocările, oportunitățile și parcursurile profesionale asociate antreprenoriatului și cercetării din domeniul aerospațial.

Evenimentul a reunit 40 de tineri și specialiști, din România, Azerbaidjan, Italia și Turcia. Întâlnirea a încurajat dialogul direct dintre tinerii interesați de tehnologiile aerospațiale și profesioniștii cu experiență în domeniu, într-un cadru informal, favorabil schimbului de idei și experiențe.

Organizat de UBB Tech Transfer, programul ZENITH 2026 se desfășoară pe parcursul a patru săptămâni și le oferă studenților posibilitatea de a lucra în echipe interdisciplinare, alături de mentori și experți din industrie, pentru dezvoltarea unor soluții dedicate mobilității aeriene și tehnologiilor aerospațiale.

Prin găzduirea acestei întâlniri, Academia Română Filiala Cluj-Napoca și-a deschis porțile către o nouă generație de tineri și viitori specialiști, susținând apropierea acestora de mediul științific, de cercetare și de inovare.

Credit foto: Guliciuc Alina, UBB Tech Transfer

Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca a găzduit astăzi, 23 iulie 2026, un eveniment omagial dedicat regretatului profesor Ion Cuceu, care astăzi ar fi împlinit 85 de ani.

În prima parte a manifestării, activitatea și personalitatea magistralului profesor și cercetător Ion Cuceu au fost evocate de către acad. Mihai Bărbulescu, directorul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, dr. Ion Taloș, cercetătoarea dr. Anamaria Lisovschi, de la Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române, și domnul Daniel Săuca, directorul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Directorul Editurii Școala Ardeleană, domnul Vasile G. Dâncu, a transmis mesajele dr. Ilie Moise și al doamnei Ioana Dăncuș, care din motive obiective nu au putut onora invitația de a lua cuvântul.

Cea de-a doua parte a evenimentului a cuprins prezentarea lucrării „Manuscrisul preotului Ioan Coman de Moisei (1799-1830)”, volumele I și II, ediție îngrijită de Mihai Dăncuș, cu un cuvânt înainte semnat de profesorul Ion Cuceu și prefațat de dr. Ilie Moise. Cele două volume au fost prezentate de către doamna Simona Harhătă, bibliotecară în cadrul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” și de către domnul Nicu Hodor.

Prin organizarea acestei manifestări, Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca, Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române, Editura Școala Ardeleană, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Asociația Maramureșenilor din Cluj-Napoca au adus un omagiu uneia dintre personalitățile de referință ale etnologiei românești și au readus în atenția publicului contribuția profesorului Cuceu la cercetarea, documentarea și promovarea culturii tradiționale.

Credit foto: Tudor Vlasa, Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca