12/11/2013
REVENDICĂRILE ELEVILOR PENTRU SISTEMUL EDUCAȚIONAL
Alocarea a 6% din PIB pentru educație
Educația reprezintă o investiție, nu un cost, fiind cea mai importantă resursă pentru societate. Criza economică, nivelul scăzut de trai, creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor, situația clasei politice la nivelul țării reprezintă doar o parte dintre consecințele neadaptării sistemului educațional la nevoile socio-economice actuale. Consiliul Național al Elevilor(CNE), structura reprezentativă a elevilor la nivel național, trage un semnal de alarmă în privința subfinanțării învățământului românesc și solicită Guvernului alocarea a 6% din PIB pentru educație.
Dotarea corespunzătoare a unităților de învățământ
Există numeroase cazuri în care școlile nu au autorizație sanitară de funcționare și nu au beneficiat de fonduri pentru reabilitarea bazei materiale. În mediul rural, există încă școli cu toalete în curte și fară apă potabilă. De asemenea, în unele situații, condițiile termice în cadrul unităților de învățământ sunt asigurate de sobe vechi și degradate. Potrivit standardelor europene, pentru a asigura un mediu de învățare adecvat, unitățile de învățământ trebuie să aibă în dotare laboratoare, biblioteci, baze sportive, săli de clasă dotate corespunzător, dar și spații destinate activităților extra-curriculare. În România însă, investiția în dotarea și baza materială a școlilor, care să asigure un proces de predare și învățare modern, atractiv pentru elevi, reprezintă un deziderat mult prea greu de atins.
Decontarea integrală a cheltuielilor de transport pentru elevii navetiști
Consiliul Naţional al Elevilor consideră dezavantajoasă ordonanţa guvernului privind decontarea transportului elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu și solicită acoperirea totală a cheltuielilor de transport conform Art.84, alin.(3) din Legea Educaţiei Naţionale. Suma maximă decontată pentru un abonament lunar emis pentru distanţa de 50 km valorează 120 lei. În multe cazuri, abonamentul elevilor nu va fi decontat integral, ceea ce determină, în continuare, o creştere a ratei abandonului şcolar, în condiţiile în care există familii cu venituri mici care nu pot cofinanţa cheltuielile de transport.
Adaptarea învățământului tehnologic la cerințele agenților economici
Școlile tehnologice nu pregătesc elevii pentru piața muncii și nu sunt promovate ca o alegere viabilă în defavoarea învățământului teoretic. . În învăţământul tehnologic, datorită schimbărilor frecvente a modulelor şi a programei şcolare, elevii şi profesorii solicită ca această filieră să se axeze pe o formarea de competenţe vizibilă ulterior pe piaţa muncii.
Creșterea alocațiilor
Valoarea cuantumului alocației pentru elevi nu a mai crescut din anul 2009, chiar dacă au crescut atât cheltuielile legate de prețul biletelor de transport de exemplu, cât și cheltuielile legate de rechizite și materiale de studiu. Deși au existat mai multe propuneri legislative în acest sens în ultimii ani, acestea nu au fost adoptate. În prezent valoarea alocației este de 42 de lei (aproape 10 euro), valoare de 35 de ori mai mică decât în statele Uniunii Europene (care este în medie de 210 euro), conform expunerii de motive a uneia din aceste propuneri legislative.
Manuale gratuite pentru elevii claselor a XI-a și a XII-a
Învățământul de stat este gratuit, așa spune Constituția dar și Legea Educației Naționale. Conform legii, elevii din învățământul de stat beneficiază de manuale gratuite, însă, acest lucru nu se întâmplă. Datorită faptului că elevii nu au manuale gratuite, există o presiune imensă pe părinți pentru a procura manuale și culegeri.
Revizuirea curriculumului școlar și a conținuturilor manualelor școlare
Actuala programă școlară este învechită, ineficientă și neatractivă. Din acest motiv, majoritatea elevilor tratează cu superficialitate procesul educațional deoarece nu corespunde intereselor lor. Prin actualizarea programei școlare la noile nevoi socio-economice, prin schimbarea paradigmei de predare, elevii vor fi mult mai interesați de actul de predare-învățare.
Aprobarea Statutului Elevului
Conform Art. 80, alin.(2) din Legea Educaţiei Naţionale, Ministerul Educației Naţionale avea obligaţia ca la 8 luni de la data promulgării Legii să aprobe un Statut al Elevului care să cuprindă drepturile şi obligaţiile elevilor. În baza acestui statut, fiecare unitate de învățământ este obligată să-şi elaboreze regulamentul școlar propriu. Consiliul Naţional al Elevilor a înaintat Ministerului Educaţiei Naţionale propunerea de Statut al elevului, adaptată la nevoile existente în educaţie, şi aşteaptă aprobarea acestuia în regim de urgenţă, fiind o necesitate pentru buna implementare a Legii Educaţiei. Statutul Elevului este un document extrem de important pentru procesul de democratizare a sistemului de învăţământ, un sistem în care drepturile şi obligaţiile elevului sunt sunt garantate şi protejate prin lege. Prin aprobarea Statutului Elevului se intenţionează apărarea drepturilor elevilor şi stabilirea obligaţiilor clare ale acestora în raport cu viaţa şcolară şi actorii sistemului.
Drept de vot pentru reprezentantul elevilor în Consiliul de Administrație
Societatea are responsabilitatea de a educa elevii corespunzător principiilor democratice. Școala trebuie să formeze cetățeni. Elevii reprezintă principalii beneficiari ai actului educațional, așadar, considerăm absolut necesară implicarea acestora în procesul de luare a deciziilor în cadrul unităților de învățământ. Consiliul Național al Elevilor militează pentru obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație. Proiectul legislativ care conferă elevilor acest drept este, în prezent, depus la Parlament.
Transparență în educație
Consiliul Naţional al Elevilor constată o totală lipsă de transparenţă în procesul decizional şi consultativ de la nivelul unităţii de învăţământ. O cauză a dezinteresului elevilor pentru viaţa şcolară este chiar lipsa consultării acestora de către profesori şi conducerea şcolii. Consiliul Naţional al Elevilor solicită unităţilor de învăţământ să prezinte la începutul anului şcolar, atât drepturile elevilor, cât și obligaţiile stipulate în Regulamentul intern, să afişeze public deciziile Consiliului de Administraţie, să consulte elevii cu privire la achiziţionarea de bunuri şi alte servicii din bugetul şcolii, să facilizeze informarea elevilor cu privire la activităţile extraşcolare pe care le pot desfăşura în cadrul instituţiei şi să implice reprezentanţii Consiliului Şcolar al Elevilor în procesul decizional de la nivelul instituţiei.
Aprobarea noului ROFUIP
Noua lege a educației schimbă foarte mult paradigma sistemului educațional. Ca orice lege nouă, acestea are nevoie și de niște norme de aplicare. În prezent unitățile de învățământ funcționează după un regulament de organizare și funcționare din 2005, bazat pe vechea lege a învățământului și de aici pornesc foarte multe contradicții. Un proiect de ROFUIP a fost elaborat în 2011 dar de 2 ani nu a fost aprobat, ceea ce creează inconveniențe atât directorilor și profesorilor, cât și elevilor.
Depolitizarea sistemului educațional preuniversitar
În prezent funcțiile de director sau de inspector se acordă pe criterii politice și nu pe criterii profesionale sau de legitimitate. Din acest motiv, atât directorii cât și inspectorii urmăresc atât satisfacerea celor ierarhic mai sus dar și intereselor locale de partid. Acest lucru este evident împotriva logicii sistemului educațional și trebuie depolitizat urgent acest sistem deoarece face foarte mult rău.
