ISPRI - Academia Română

ISPRI - Academia Română Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C.

Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române a fost fondat în ianuarie 1990 cu numele de Institutul de Teorie Socială şi Politologie.

Noul număr al Revistei de Științe Politice și Relații Internaționale, Vol. XXIII, Nr. 3/2026, încearcă să răspundă la câ...
07/09/2026

Noul număr al Revistei de Științe Politice și Relații Internaționale, Vol. XXIII, Nr. 3/2026, încearcă să răspundă la câteva întrebări importante: https://ispri.ro/revista-de-stiinte-politice-si-relatii-internationale-vol-xxiii-nr-3-2026/

În capitolul dedicat Științelor Politice, cercetătorii ISPRI abordează o serie de teme relevante:

- Cum evită cercetătorii capcana populismului în propriile studii? Lucian Dumitrescu propune două metodologii pentru a analiza marea strategie a UE fără prejudecăți ideologice.
- Poate fi „spirala tăcerii" folosită ca instrument terapeutic? O perspectivă asupra unui concept clasic, semnată de Claudia Ghișoiu, Cristina-Georgiana Ivan și Darie Cristea.
- Ce urmează ca urmare a moștenirii ordoliberalismului? Bogdan-George Rădulescu analizează care este viitorul guvernanței economice europene.
- Cât de periculoasă este stigmatizarea politică pentru securitatea unui stat? George-Daniel Nistor explorează vulnerabilitățile create de excluderea opoziției în România.
- Cât de digitalizate sunt, de fapt, instituțiile din România? Ciprian Emilian Dragomir propune „Digital Horse Index", un instrument inedit pentru evaluarea maturității digitale a administrației publice.

Mai multe detalii aici:https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_0c25ac30f8654c229ceab8bbc9cc405a.pdf

Journal ISPRI

VIORELLA MANOLACHE – CHESTIUNEA IRANULUI: MICHEL FOUCAULT INVESTIGHEAZĂÎn cel mai nou număr al Revistei de Științe Polit...
31/08/2026

VIORELLA MANOLACHE – CHESTIUNEA IRANULUI: MICHEL FOUCAULT INVESTIGHEAZĂ
În cel mai nou număr al Revistei de Științe Politice și Relații Internaționale, CS III Dr. Viorella Manolache analizează raportarea filosofului Michel Foucault la Revoluția Iraniană din 1978–1979 și modul în care ideile sale pot fi reinterpretate în contextul actual al conflictului din Orientul Mijlociu.

https://ispri.ro/revista-de-stiinte-politice-si-relatii-internationale-vol-xxiii-nr-2-2026/

La invitația lui Alberto Cavallari, Foucault a participat la proiectul jurnalistic al publicației Corriere della Sera, dezvoltând conceptul de „reportaj al ideilor”, prin care urmărea relația dintre ideile filosofice și evenimentele concrete. Deși s-a retras definitiv din dezbaterea privind Iranul la sfârșitul lunii mai 1979, fără a mai face ulterior referiri publice la acest subiect, perspectiva sa continuă să fie revalorificată în raport cu evoluțiile contemporane din Iran și din regiune.

Articolul evidențiază tensiunea dintre Foucault filosoful și Foucault jurnalistul intelectual: prudent și ezitant în interpretarea experienței iraniene, dar mai sigur în raportarea la realitățile occidentale. În acest demers, Foucault își recalibrează cercetarea filosofică, depășind limitele abordării sale arheologico-genealogice și orientându-se către o perspectivă empirică, construită în jurul unei triade esențiale: confuzie, complexitate și imediatitate.

👉 Articolul integral poate fi citit aici:https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_babac1b6c163400fa34fa996b5e1315f.pdf

În cel mai recent număr al Revistei de Științe Politice și Relații Internaționale, XXIII, nr. 2/2026, CS III Dr. Bogdan-...
27/08/2026

În cel mai recent număr al Revistei de Științe Politice și Relații Internaționale, XXIII, nr. 2/2026, CS III Dr. Bogdan-Lucian Jora propune o incursiune în diplomația culturală a Columbiei, analizând rolul culturii ca instrument de reprezentare, dialog și afirmare internațională.

https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_dabdbb611a534955a87d41ed2ccadd57.pdf

„Precum în cazul altor țări, Columbia dacă nu poate să joace în prima ligă mondială din punct de vedere politic sau economic, poate să joace în prima ligă din punct de vedere cultural. Obiectivul diplomației culturale instituționalizate columbiene este ameliorarea imaginii țării și a stereotipurilor legate de violență, instabilitate și promovarea imaginii unei țări democrative care încurajează creativitatea și diversitatea. Columbia nu dispune de institute culturale externe separate de secțiunile culturale ale ambasadelor în locul acestora având un sistem de parteneriate internaționale o practică funcțională cu un raport cost-eficiență superior institutelor specializate, un lux pe care această țară nu și-l permite.
Articolul urmărește evoluția istorică a DC columbiene de-a lungul diferitelor administrații, structura instituțională și tipologia diverselor forme de DC neinstituționalizată. Orice cercetare aferentă DC columbiene nu are cm să evite rolul Realismului magic, consacrat de columbianul Gabriel García Márquez care este și ambasadorul cultural numărul unu al acestei țări. Se evidențiază modul în care sunt utilizate experiențe senzoriale, pentru promovarea unor destinații unde „realul se împletește cu fantasticul” și utilizarea magiei literare pentru a înlocui asocierile negative cu ideea de mister, frumusețe și surpriză. Dacă în cazul multor țări campaniile de promovare sunt excesiv comerciale iar kitschul este greu de evitat, pentru Columbia utilizarea operei lui Márquez oferă o profunzime intelectuală o „călătorie inițiatică” în universul Gabo, diferită de turismul de tip Sund, Sea, Sand. Se urmărește și modul în care aspecte negative sunt transformate în atuuri de imagine respectiv modul în care ideea de risc devine atu principal al unei destinații, respectiv cm țara se poziționează ca Hub audiovizual pentru atragerea de investiții în producții Netflix care ajung să promoveze gratuit țara.”

Articolul integral poate fi citit aici:https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_2e23e2bc42ba415f91b5f68f28b368ea.pdf

În cel mai recent număr al Revistei de Științe Politice și Internaționale, nr. 2/2026, CS II dr. Henrieta Anișoara Șerba...
17/08/2026

În cel mai recent număr al Revistei de Științe Politice și Internaționale, nr. 2/2026, CS II dr. Henrieta Anișoara Șerban a detaliat conceptul de „guvernare deschisă”, Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă și accederea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Evidențiind importanța obiectivului aderării României la OCDE, Henrieta Șerban descrie și analizează conceptul de „guvernare deschisă” și concluzionează că, în prezent, decalajul dintre nivelul declarativ și cel practic al guvernanței este (cel puțin) semnificativ.

🗨 “Guvernul României consideră aderarea țării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) un obiectiv strategic major care implică, pe de o parte, alinierea la standardele internaționale și la bunele practici în domeniul guvernanței economice și, pe de altă parte – din perspectiva specialiștilor în economie – dezvoltarea practicilor actuale de guvernanță economică. Dacă în anul 2023 evaluările economiei românești și previziunile erau extrem de pozitive, anticipându-se o „explozie” a economiei până în 2030, astăzi perspectivele sunt extrem de nefavorabile; România se confruntă cu reforme care au determinat luarea în calcul a riscului de a ajunge la ratingul critic de tip „junk” (nerecomandat investițiilor). Promovarea convergenței și a creșterii economice sustenabile ar trebui pregătită prin măsuri economice guvernamentale adecvate, astfel încât aderarea României la OCDE să fie abordată cu seriozitate, fără a considera acest proces o simplă chestiune de timp., realizabil în virtutea inerției. Cert este că aderarea României la OCDE este așteptată cu mari speranțe deja de mult timp și salutată atât de guvern, cât și de mediul de afaceri. În acest context, interesul guvernului pentru conceptul de „guvernare deschisă” (open government) pare a fi, cel puțin la nivel declarativ, un pas înainte.”
https://ispri.ro/revista-de-stiinte-politice-si-relatii-internationale-vol-xxiii-nr-2-2026/

Articolul complet este aici:https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_8a968618406e496690f894040c8d3d21.pdf

A treia întâlnire din cadrul Școlii de Vară, îndosariază reactualizarea filosofică și politică a afirmației derrida-rien...
11/08/2026

A treia întâlnire din cadrul Școlii de Vară, îndosariază reactualizarea filosofică și politică a afirmației derrida-riene – „Sunt animalul pe care pisica mea îl privește”. Apoftegma se cere ancorată în contexte istorice și culturale extinse, de la abordările umaniste la postumanism, de la perspectivele postumaniste la postumanism. Toate acestea sunt așezate sub semnul postantropocentrismului ghidat de imaginea Pisicii vitruviene.

KEYNOTE SPEAKERS:

* GIORGIO BARUCHELLO, Professor, Faculty of Humanities and Social Sciences, University of Akureyri, Iceland, Feline Mentors, or Games of Cat and Mouse
* HENRIETA ȘERBAN, Scientific Researcher II, PhD Hab., Institute of Political Sciences and International Relations „Ion I. C. Brătianu” of the Romanian Academy, Bucharest, On Practising Extended Community…with Cats
* MARINA ÎNGUSTU, dr., University of Bucharest, Faculty of Letters, European Studies, Nine Lives. Heterotopias and the History of Medieval and Modern Urban Cats
* VIORELLA MANOLACHE, Scientific Researcher III, PhD, Institute of Political Sciences and International Relations „Ion I. C. Brătianu” of the Romanian Academy, Bucharest, From Insanity to Derrida’s Cat
* OANA PREDA, Teacher Assistant PhD., University of Bucharest, Faculty of Letters, Cultural Studies Department (European Studies), Black Cats and Arts: Symbolism, Visual and Literary Representations (an Introduction).

Colegul nostru, CS lll Dr. Nicolae Țîbrigan, implicat în proiectul european E-MPACT și în dialogul internațional privind...
03/08/2026

Colegul nostru, CS lll Dr. Nicolae Țîbrigan, implicat în proiectul european E-MPACT și în dialogul internațional privind reziliența democratică

Zilele trecute dr. Nicolae Ţîbrigan, CSIII în cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române, a participat în calitate de vorbitor la evenimentul internațional „E-MPACT: Final Event – A European Dialogue on Disinformation”, desfășurat la Centrul Info Europa din București, în cadrul proiectului E-MPACT – Ensemble pour une Mobilisation Participative et Active Contre la Désinformation, implementat cu sprijinul financiar al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF).

În cadrul panelului „Democratic Education and Media Literacy in Western Balkans and Eastern Europe”, cercetătorul ISPRI a susținut o intervenție privind provocările generate de dezinformare, manipularea informațională și impactul noilor tehnologii asupra spațiului informațional, subliniind rolul esențial al educației democratice și al alfabetizării mediatice în consolidarea rezilienței societăților democratice din Europa de Est și Balcanii de Vest. Dezbaterea a reunit experți din România, Republica Moldova și Muntenegru, reprezentând organizații cu experiență în domeniul combaterii dezinformării, educației civice și promovării valorilor democratice.

În intervenția sa, dr. Nicolae Țîbrigan a evidențiat necesitatea dezvoltării competențelor de gândire critică și a unei abordări integrate privind educația mediatică, în contextul amplificării campaniilor de dezinformare, al utilizării inteligenței artificiale în producerea și distribuirea conținutului manipulator și al provocărilor tot mai complexe la adresa rezilienței cognitive. Evenimentul a inclus, de asemenea, o sesiune de dialog cu tinerii și reprezentanții societății civile, precum și un atelier de schimb de bune practici între organizațiile partenere din regiune.

În cadrul proiectului E-MPACT – Ensemble pour une Mobilisation Participative et Active Contre la Désinformation, dr. Nicolae Țîbrigan a avut un rol activ atât în implementarea activităților educaționale, cât și în dezvoltarea conținutului metodologic al proiectului. Acesta a contribuit la elaborarea conceptului pedagogic, redactarea și coordonarea conținutului a două instrumente educaționale cu acces liber – „Hai să demascăm FAKE NEWS. Ghid de educație civică și mediatică pentru tineri” și „Învață, Gândește, Participă – Democracy Toolkit” – destinate dezvoltării competențelor de educație democratică, alfabetizare media și combatere a dezinformării în rândul tinerilor și al formatorilor. Cele două ghiduri au fost elaborate în cadrul parteneriatului dintre Freedom House România, CEDEM (Muntenegru) și Transparency International Moldova, în cadrul proiectului finanțat de Organizația Internațională a Francofoniei (OIF).

https://freedomhouse.ro/wp-content/uploads/2026/06/Ghid-de-educatie-civica-si-mediatica-pentru-tineri.pdf

REVISTA DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE​VOL. XXIII, NR. 2/2026BOGDAN-GEORGE RĂDULESCU – IDENTITATEA NARATI...
31/07/2026

REVISTA DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE
​VOL. XXIII, NR. 2/2026

BOGDAN-GEORGE RĂDULESCU – IDENTITATEA NARATIVĂ ȘI RĂZBOIUL COGNITIV

Te-ai întrebat vreodată de ce anumite teorii, știri sau povești din mediul online stârnesc emoții atât de puternice încât ajung să dezbine comunități întregi? Noul articol publicat în revista Institutului nostru ”Identitatea narativă și războiul cognitiv”, semnat de cercetătorul Bogdan-George Rădulescu, explorează un fenomen fascinant și din ce în ce mai prezent: războiul cognitiv. Miza noului câmp de luptă geopolitic nu mai este reprezentată doar de controlul teritoriilor sau de simplele „fake news-uri”, ci de însăși structura mentală prin care ne construim percepția asupra realității, memoria colectivă și identitatea culturală. Consecințele asupra participării politice sunt imense.

Studiul introduce conceptul de „arbori narativi”, arătând că memoria și identitatea noastră funcționează sub forma unor structuri de sens ramificate. Actorii ostili implicați în războiul cognitiv nu încearcă să ne schimbe opiniile în mod brutal, ci folosesc tehnologia pentru a „planta” discret ramificații narative alternative. Prin repetiție și manipulare semantică, acești arbori artificiali reconfigurează treptat modul în care înțelegem trecutul, prezentul și viitorul, slăbind coeziunea societăților democratice.

În acest proces, rețelele de socializare funcționează ca adevărate „uzine de vizibilitate” și amplificatoare de emoții. Algoritmii prioritizează conținutul care generează frică, indignare sau reacții viscerale, transformând spațiul digital într-un mediul ideal pentru difuzarea strategiilor de dezinformare. Articolul analizează comparativ modul în care marii jucători geopolitici exploatează aceste vulnerabilități: în timp ce Rusia mizează pe o anarhie cognitivă și pe relativizarea radicală a adevărului, China urmărește redefinirea treptată și subtilă a cadrelor conceptuale globale.

Articolul semnat de Bogdan-George Rădulescu include și o analiză aplicată pe cazul Călin Georgescu, exemplificând modul în care discursul antisistem, miturile surogat și „revrăjirea” anti-rațională a realității sunt folosite ca unelte de inginerie narativă. Astfel de discursuri exploatează frustrările sociale pentru a fragmenteze consensul public și a slăbi încrederea în parteneriatele euro-atlantice. În final, autorul argumentează că reziliența unei societăți nu depinde doar de securitatea cibernetică sau de verificarea faptelor (fact-checking), ci de capacitatea de a ne proteja coerența identitară și valorile comune.

Mai multe detalii:https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_1fcc9de43869471f9e7e86a9676e13c1.pdf

Revista poate fi accesată aici: https://journalrspri.wixsite.com/journal/arhiva

Astăzi am avut o nouă (in)curs(iune) avizat-extinsă, de această dată în universul solitudinii urbane, parte a celei de-a...
24/07/2026

Astăzi am avut o nouă (in)curs(iune) avizat-extinsă, de această dată în universul solitudinii urbane, parte a celei de-a doua întâlniri a Școlii de Vară, cea care a reafirmat, prin dialog și schimb angajant de idei, tocmai în-comun-ul/sensul lui împreună.

Lorena-Valeria Stuparu, CSIII Dr. ISPRI, a publicat studiul “The Multivalence of the Labyrinth: Closures and Openings of...
23/07/2026

Lorena-Valeria Stuparu, CSIII Dr. ISPRI, a publicat studiul “The Multivalence of the Labyrinth: Closures and Openings of Space, Time, and SelfAwareness” (pp. 14-26) în numărul 36/2026 al revistei “Hermeneia” (indexată în baze de date prestigioase, începând cu Clarivate Analytics), unde sunt reunite texte prezentate la Conferința Centrului de hermeneutică, fenomenologie și filosofie practică din luna martie, cu tema „Spațiu, memorie, locuire” (dedicat filosofului George Bondor), intervenții ale participanților la Centenarul Foucault, organizat la Tunis, alte contribuții de un real interes.

În studiul său, Lorena Stuparu a pornit de la imaginea clasică a labirintului în care nivelul mitologic și nivelul istoric se întretaie (loc al pierzaniei, o „clădire” cu drumuri înșelătoare care ascund ieșirea), constituit în simbol universal prin devenire hermeneutică pentru a arăta că această construcție poate exprima destinul și istoria (dincolo de situațiile-limită individuale). Pe baza acestei premise, autoarea arată că interpretările lui Mircea Eliade adaugă noi conotații filosofice acestui simbol: acesta poate semnifica o conștiință închisă în propria-i subiectivitate, o rătăcire prin memoria personală, ignoranța sau o viață lipsită de repere fundamentale, dar și prizonieratul într-un spațiu concentraționar și într-un timp al terorii istoriei. La Eliade, ieșirea din labirint este echivalentă cu aflarea sensului trăirilor și întâmplărilor individuale, revelații (spirituale), trecerea de la ignoranță la cunoaștere, dar și cu o evaziune din istorie – condiționarea prin excelență.

Articolul integral poate fi găsit aici:https://hermeneia.ro/wp-content/uploads/2026/05/02-Stuparu-14-26.pdf

Revista Hermeneia este disponibilă aici:https://hermeneia.ro/wp-content/uploads/2026/06/00-Hermeneia-36-final.pdf

Capitolul „Relații Internaționale” din cel mai recent număr al revistei noastre, Romanian Review of Political Sciences a...
20/07/2026

Capitolul „Relații Internaționale” din cel mai recent număr al revistei noastre, Romanian Review of Political Sciences and International Relations, Vol. XXIII, No. 2/2026, analizează transformările actuale ale ordinii politice și de securitate internaționale prin studii de caz privind relațiile UE–Turcia, teoria chineză a relațiilor internaționale, evoluția securității regionale în Asia de Sud-Est și declinul influenței americane în Orientul Mijlociu.

https://ispri.ro/romanian-review-of-political-sciences-and-international-relations-vol-xxiii-no-2-2026/

CS lll dr CRISTINA VOHN, ASEAN Political Security Community – A Long-Term Vision -https://ispri.ro/wp-content/uploads/2026/06/199-213-Cristina-Vohn.pdf
CS lll dr IOANA CONSTANTIN-BERCEAN, The Rise and Fall of American Hegemony in The Middle East in The Post-Cold War Erahttps://ispri.ro/wp-content/uploads/2026/06/214-232-Ioana-C-Bercean.pdf

Cele patru articole converg către ideea unei schimbări structurale în relațiile internaționale contemporane: diminuarea monopolului paradigmelor occidentale, apariția unor modele alternative de organizare globală și trecerea de la dominația unilaterală la competiția strategică între mai mulți actori.

Revista este disponibilă pentru achiziție pe Librăria ISPRI: https://l.ispri.ro/index.php?route=product/product&product_id=386

Address

IULIU MANIU 1-3, CORP A, ET. 7, SECTOR 6
Bucureşti Sectorul 6
061071

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when ISPRI - Academia Română posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The School

Send a message to ISPRI - Academia Română:

Shortcuts

Share