ISPRI - Academia Română

A apărut un nou număr al revistei Romanian Review of Political Sciences and International Relations (Vol. XXIII, Nr. 2/2026), editată de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.

Într-un context internațional marcat de redefinirea raporturilor de putere, provocări la adresa democrației, transformări tehnologice și noi dinamici geopolitice, noul număr propune o selecție de teme de maximă actualitate.

https://ispri.ro/romanian-review-of-political-sciences-and-international-relations-vol-xxiii-no-2-2026/

Relations

Lorena-Valeria Stuparu, CSIII Dr. ISPRI a publicat studiul “The Multivalence of the Labyrinth: Closures and Openings of Space, Time, and SelfAwareness” (pp. 14-26) în numărul 36/2026 al revistei “Hermeneia” (indexată în baze de date prestigioase, începând cu Clarivate Analytics), unde sunt reunite texte prezentate la Conferința Centrului de hermeneutică, fenomenologie și filosofie practică din luna martie, cu tema „Spațiu, memorie, locuire” (dedicat filosofului George Bondor), intervenții ale participanților la Centenarul Foucault, organizat la Tunis, alte contribuții de un real interes.

În studiul său, Lorena Stuparu a pornit de la imaginea clasică a labirintului în care nivelul mitologic și nivelul istoric se întretaie (loc al pierzaniei, o „clădire” cu drumuri înșelătoare care ascund ieșirea), constituit în simbol universal prin devenire hermeneutică pentru a arăta că această construcție poate exprima destinul și istoria (dincolo de situațiile-limită individuale). Pe baza acestei premise, autoarea arată că interpretările lui Mircea Eliade adaugă noi conotații filosofice acestui simbol: acesta poate semnifica o conștiință închisă în propria-i subiectivitate, o rătăcire prin memoria personală, ignoranța sau o viață lipsită de repere fundamentale, dar și prizonieratul într-un spațiu concentraționar și într-un timp al terorii istoriei. La Eliade, ieșirea din labirint este echivalentă cu aflarea sensului trăirilor și întâmplărilor individuale, revelații (spirituale), trecerea de la ignoranță la cunoaștere, dar și cu o evaziune din istorie – condiționarea prin excelență.

👉 Studiul poate fi accesat aici:https://hermeneia.ro/wp-content/uploads/2026/05/02-Stuparu-14-26.pdf

La finalul săptămânii trecute, Lorena-Valeria Stuparu, CSIII Dr. ISPRI, a susținut comunicarea „Hermeneutica imaginativă eliadiană în descifrarea «Păsărilor» lui Brâncuși”, în cadrul Conferinței anuale a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova - C. S. Nicolăescu-Plopșor, sub egida ACADEMIA ROMÂNE, cu tema: Istorie, cultură, civilizație. De la spațiul oltenesc la orizontul european (28-30 mai, 2026).

CSIII Dr. Lorena-Valeria Stuparu a moderat împreună cu CSIII Dr. Iustina NICA Secțiunea a III-a, în cadrul căreia comunicările prezentate au deschis spații de interpretare ale unor fapte antropologic-istorice și ale unor creații culturale de un real interes, nu numai pentru specialiștii domeniilor pe care le ilustrează.

În comunicarea sa, „Hermeneutica imaginativă eliadiană în descifrarea «Păsărilor» lui Brâncuși”, Lorena Stuparu s-a referit la exemplul descifrării „Coloanei infinite“ şi a „Păsărilor“ lui Brâncuşi conform „codurilor” simbolismelor tradiţionale, în contact cu arta modernă. Privitor la „Păsări“, în interpretarea eliadescă potrivit metodei hermeneuticii imaginative, creatoare și încrezătoare, faptul că artistul exprimă în piatră zborul magic, modelând dintr-un material amorf o formă care întrupează esenţa zborului, este un aspect al armonizării contrariilor. Mircea Eliade se referă în multe locuri din scrierile sale la creația lui Constantin Brâncuși, dar textul de căpătâi este «Brâncusi et les mythologies», din Briser le toit de la maison (Paris, Gallimard, 1986) care inițial a apărut în Témoignages sur Brancusi (1967), editată de Ionel Jianu.

Prezentarea a fost totodată un omagiu adus lui Constantin Brâncuși de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 150 de ani și deopotrivă lui Mircea Eliade, de la a cărui trecere în lumea eternă se împlinesc 40 de ani.

Programul conferinței:https://icsu.ro/wp-content/uploads/2026/05/Program_ICSU-Craiova_2026.pdf

A venit luna iunie și ne pregătim pentru International Summer School ISPRI.

Desfășurată în perioada 26 iunie – 25 septembrie 2026, Școala de Vară ISPRI reunește cercetători, cadre academice și participanți interesați de explorarea unor problematici conceptuale actuale prin intermediul dezbaterii științifice și al schimbului de perspective teoretice.

Obiectivul acestei inițiative, coordonate de CS III dr. Viorella Manolache, CS II dr. Henrieta Șerban și AS dr. Oana Preda, este acela de a stimula dialogul interdisciplinar și de a dezvolta reflecția critică asupra unor teme contemporane situate la intersecția filosofiei, spațiului social și imaginarului cultural.

Programul Școlii de Vară este structurat în jurul unor dezbateri tematice care investighează relația dintre filosofie și spațiul social, abordând subiecte precum heterotopiile și filosofia umorului, experiența solitudinii în spațiul urban, dimensiunile filosofice ale relației dintre om, animalitate și mediul urban, precum și dezvoltarea conceptelor integrative în gândirea filosofică.

Vă așteptăm să explorăm împreună spațiile gândirii filosofice!

Cercetătorul științific III al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, Dr. Nicolae Țibrigan a participat în perioada 28-29 mai 2026 la Conferința Internațională „Communism for Young People. Passing on the Recent Past in Central and Eastern Europe”, organizată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Evenimentul s-a desfășurat la sediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din București și a reunit istorici, sociologi, cercetători și experți din numeroase state europene și nord-americane preocupați de studiul memoriei comunismului și al transmiterii trecutului recent către noile generații.

Dr. Nicolae Țîbrigan a susținut comunicarea științifică intitulată „Reframing Digital Communism: Youth, Memory, and Geopolitics” în cadrul Panelului I – Communism from/for Youth Perspective, alături de cercetători din Statele Unite, Regatul Unit și România. Sesiunea a fost prezidată de cercetătoarea Dalia Báthory (IICCMER).

Lucrarea prezentată de cercetătorul ISPRI a analizat modul în care memoria comunismului este reconfigurată în mediul digital prin intermediul platformelor sociale precum TikTok, YouTube, Facebook și X. Studiul a evidențiat faptul că, pentru generațiile tinere care nu au trăit experiența regimului comunist, rețelele sociale devin spații informale de învățare istorică, unde trecutul este adesea reinterpretat prin narațiuni nostalgice, simplificate sau depolitizate. Pornind de la date empirice privind percepțiile contemporane asupra comunismului în România și de la analiza unui corpus extins de conținut digital, cercetarea a propus conceptul de „hybrid memory warfare” pentru a descrie modul în care memoria trecutului poate fi instrumentalizată în contexte informaționale și geopolitice contemporane.

Conferința a inclus nouă paneluri tematice și două conferințe plenare susținute de specialiști internaționali, abordând teme precum educația tinerilor în regimurile comuniste, politicile memoriei, nostalgia postcomunistă, reprezentările vizuale ale comunismului, patrimoniul muzeal, literatura propagandistică și moștenirea socialismului în Europa Centrală și de Est. Printre participanți s-au numărat cercetători din România, Republica Moldova, Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania, Austria, Macedonia de Nord, Georgia, Statele Unite și Regatul Unit.

Participarea cercetătorului ISPRI la această manifestare științifică internațională se înscrie în preocupările Institutului privind analiza proceselor de memorie colectivă, a dezinformării și a impactului noilor tehnologii asupra culturii politice și a rezilienței democratice în Europa Centrală și de Est.

Paula-Sorina Toma, AC ISPRI, a abordat în cel mai recent număr al Revistei de Științe Politice și Relații Internaționale o temă curajoasă și necesară – „Diplomația Chinei în Orientul Mijlociu sub conducerea lui Xi Jinping: între pragmatism economic și afirmare geopolitică”.
Articolul propune o analiză a dinamicii tot mai complexe a prezenței Chinei în Orientul Mijlociu, într-un context internațional aflat în continuă transformare.

📌 "Într-o lume în care Orientul Mijlociu rămâne una dintre cele mai tensionate și disputate regiuni ale globului, China lui Xi Jinping își construiește treptat propria influență geopolitică printr-o combinație de pragmatism economic și diplomație strategică. Articolul Paulei-Sorina Toma analizează modul în care Beijingul încearcă să transforme puterea economică în capital geopolitic, evitând implicarea militară directă ce a caracterizat marile puteri occidentale. De la investițiile în energie și infrastructură până la extinderea inițiativei „Centura și Drumul”, China își redefinește poziția în ordinea internațională și își consolidează rolul de actor diplomatic în regiune.

Analiza devine cu atât mai captivantă cu cât ridică o întrebare esențială pentru viitorul politicii internaționale: “Poate China să rămână o putere „neutră”, concentrată pe cooperare economică, sau ascensiunea sa o va obliga să își asume și responsabilități strategice și de securitate?” În spatele discursului despre dezvoltare și parteneriate se conturează o competiție discretă pentru influență globală, iar articolul oferă o perspectivă actuală asupra modului în care Orientul Mijlociu a devenit un teren-cheie pentru ambițiile geopolitice ale Beijingului și pentru transformarea echilibrului de putere mondial în secolul XXI."

Articolul poate fi citit integral aici:https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_e6062601ddda4d0bb9a6fa7f35731530.pdf

Încheierea dezbaterilor academice de vinerea trecută a avut loc sub semnul realităților imediate (cu o analiză pertinentă îndreptată în direcția cuantificării culturii politice actuale — masterand Moriann Cohen-Tzedec), dar și a dinamicilor și orizontului deschis al edițiilor care vor urma.

Două perspective conjugate prin chiar tema/tematica actuală în seria Dezbaterilor Academice de Vineri.

Drd. Diana Vardianu – despre Turcia în tripla ipostază de partener strategic tranzacțional, actor indispensabil/partener vital și mediator regional, iar drd. Mihai Dan – cu privire la provocările și realitățile Uniunii Europene/societăților europene în raport cu/în fața războiului din Ucraina.

În cel mai revent număr al Revistei de Științe Politice și Relații Internaționale, VOL. XXIII, NR. 1/2026, Ana Negoiță ne propune un articol interesant despre “Imagini ale rezistenței. Politică și activism în artă contemporană”.

"În plan social, istoric și politic arta reprezintă un instrument extrem de puternic pentru promovarea, criticarea sau dislocarea ideologiilor politice și a structurilor sociale. Inserția diferitelor forme artistice, de tip manifest sau activism, au provocat adesea schimbări ale cadrului normativ- legislativ, dar mai ales au schimbat maniera în care publicul se raportează la diverse teme socio-politice, prin mesaje care au fost transmise prin intermediul unor structuri artistice: vizuale, muzicale, literare etc. Studiu urmărește, prin exemple vizuale punctuale, o serie de manifestări artistice de la propagandă la protest prin care arta a fost un catalizator social reclamând, prin vocabular propriu, inechități sociale, ideologice etc, promovând diverse mișcări, fiind cenzurată de către autorități; situații care certifică importanța artei în modelarea raportului dintre individ și societate. În relație directă cu politicul pot fi identificate câteva roluri definitorii ale artei: rolul de propagandă, arta fiind utilizată, cu un profund impact emoțional, de structurile statale sau chiar de mișcări de rezistență pentru a promova și comunica agende specifice. Un alt rol al artei a fost cel de mecanism de „comentariu social” care reliefa disparitățile de clasă, drepturi civile, politici de gen etc. De asemenea, arta a jucat un rol extrem de important în activismul social și în formele de protest, alimentând mișcările disidente, culturale, politice și sociale, uneori sub forma anonimatului (exemplu, Banksy, Guerrila Girls, Public Enemy).”

Articolul poate fi citit integral aici:https://79dd720e-4b65-4316-bb39-526d8ea1c51d.filesusr.com/ugd/d1cf60_1abeb23c5bdf4bb5b693b8882c71c1e3.pdf

Illustratie foto:
Joanie Lemercier – Projection Rebellion
Buckingham Palace - London – 2.XI.2019

copywright@Studio Lemercier

Dezbateri Academice, ediția a VI-a. Ateliere de dezbatere cu tineri cercetători.

În Atelierele de Dezbatere din cadrul de vineri, doctoranda Andreea Ignat și masterandul Mihai Dumitru au oferit, din perspective distincte, dar complementare, incursiuni critice în imaginarul cultural și ideologic.

Drd. Andreea Ignat, prin prezentarea „Sfinții ciumei – o iconografie apotropaică și didactică”, a propus un (ex)curs documentat în a privi și a lectura rolul și locul sfinților și al artei sacre drept modalitate de reprezentare-răspuns dat bolii, dar și ca parte a unui imaginar specific.

Masterandul Mihai Dumitru a vorbit despre „Metamodernismul pe compasul politic: între ironie și angajament”, parcurgând lecturile-manifest și (con)text(ualizările) curentului pentru a se raporta critic la spațiul de dincolo de cinism, acolo unde „compasul” numit indică reconstrucție și prevalența oscilatoriului.

Proiect coordonat de CS lll dr Viorella Manolache - ISPRI, Oana Preda - asistent universitar dr. DSC, Constantin Emil Bucur - asistent universitar dr. DSC.