30/08/2026
Săptămâna aceasta, Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu a fost prezentă activ în cadrul International Summer (Thematic) School in Health 2026 – „Future Professionals: Health, AI and Society. An Interdisciplinary Approach”, organizată de Universitatea Titu Maiorescu în cadrul Q-Helix European University Alliance.
Ne bucură faptul că Facultatea de Drept și-a confirmat rolul de partener implicat în activitățile alianței, atât prin intervențiile academice, cât și prin prezența cadrelor didactice și a studenților pe parcursul întregii săptămâni.
Dreptul a intrat firesc în dialog cu medicina, inteligența artificială, neuroștiințele și etica, iar ultima zi a fost dedicată Neurolaw, reunind teme privind comportamentul, responsabilitatea juridică, liberul arbitru, determinismul biologic, neurotehnologiile și libertatea cognitivă.
Ne-am bucurat de prezența și intervențiile prof. univ. dr. Manuela Tăbăraș, Decanul Facultății de Drept, și prof. univ. dr. Marieta Safta, precum și de participarea reprezentanților comunității noastre în managementul universitar: prof. univ. dr. Iosif Robi Urs, Președintele Universității Titu Maiorescu și al Consiliului de Administrație, și prof. univ. dr. Smaranda Angheni, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație.
Facultatea de Drept a fost reprezentată și de studenții Alexandra Nidelea, Bianca Munteanu, Briana Plopeanu, David Chiriac, Delia Văidean, Georgiana Petre-Frischhertz și Radu Schin, membri ai Asociației Studenților Maiorescieni la Drept, pentru care această participare a reprezentat o experiență deosebită, atât academică, cât și umană, într-un cadru internațional și interdisciplinar.
Ziua dedicată Neurolaw a adus în prim-plan unele dintre cele mai dificile întrebări pe care întâlnirea dintre drept și neuroștiințe le ridică astăzi.
Intervenția Decanului Facultății de Drept, prof. univ. dr. Manuela Tăbăraș – „Free will vs. biological determinism; forensic expertise and neuroimaging” – a pornit de la o întrebare esențială pentru drept: cât de liberă este alegerea unei persoane atunci când biologia, structura cerebrală sau alți factori pe care nu îi controlează îi influențează comportamentul și, în consecință, în ce măsură poate fi atribuită răspunderea juridică?
Dezbaterea a fost ilustrată prin cazuri concrete – People v. Weinstein, cazul Abdelmalek Bayout și cazul Taylor Parker – în care neuroimagistica, datele genetice sau alte probe neuroștiințifice au readus în discuție raportul dintre explicația biologică a comportamentului și responsabilitatea juridică.
Iar pentru că uneori o discuție dificilă se ține minte mai bine dacă este însoțită de ceva familiar, Eugeniile în culorile tricolorului au devenit, pentru câteva minute, parte din dezbaterea despre liber arbitru și determinism. 😊🇷🇴
Intervenția prof. univ. dr. Marieta Safta – „Artificial Intelligence, Neurotechnologies and Democratic Sovereignty: Protecting Cognitive Freedom in Constitutional Democracies” – a continuat perspectiva juridică printr-o temă aflată la intersecția dintre drept constituțional, tehnologie și protecția persoanei: libertatea cognitivă și autonomia individului în contextul dezvoltării inteligenței artificiale și al neurotehnologiilor.
Dincolo de intervenții și programul academic, rămâne pentru noi o idee simplă: recunoștința și aprecierea sunt valori pe care o Facultate de Drept are datoria să le cultive și să le transmită.
De aceea, mulțumirile noastre se îndreaptă către toți cei care au făcut posibilă această ediție: conducerea Universității, echipa Q-Helix, coordonatorii și organizatorii, cadrele didactice, invitații și speakerii, colegii implicați în organizare, participanții și partenerii internaționali.
O alianță universitară nu există doar prin instituțiile care o compun, ci mai ales prin oamenii care lucrează împreună.
Vă invităm să urmăriți postările dedicate fiecărei zile a International Summer School 2026 și să descoperiți oamenii, temele și momentele care au construit această săptămână.
Mulțumim tuturor! 💙⚖️🧠🌍