Cursuri de limba japoneză - Frînculescu Dan

🇯🇵În societatea japoneză, oamenii sunt orientați mai mult către ideea de grup decât cea de individualitate. Armonia generală este mai importantă decât exprimarea propriilor opinii sau sentimente. Prin urmare, astăzi vom discuta despre conceptul de Shuudan Ishiki (集団意識) - Conștiința Colectivă.

🧑‍🏫Spre deosebire de societatea vestică, unde se pune accent pe individualism, cea japoneză tinde să pună preț pe ideea de cooperare sau reconciliere. De aceea, un japonez trebuie să fie bun la folosirea celor două concepte menționate în postarea anterioară : Tatemae (建前) pentru ceea ce este spus și Honne (本音) pentru ceea ce este intenționat. Utilizându-le în mod corect, armonia este menținută chiar și când sunt aduse în discuție subiecte mai sensibile.

🕒De-a lungul istoriei în Japonia au fost mai multe exemple unde acest concept a fost atât benefic cât și dăunător. De exemplu, în al doilea război mondial, toți japonezii au fost forțați să se supună regimului militar, lucru ce a dus la pierderea multor vieți nevinovate. Pe de altă parte, fără această conștiință colectivă a japonezilor, miracolul economic ce a urmat acelui război în ciuda colapsului inițial, nu ar fi fost posibil. La fel este valabil și pentru revenirea de după explozia nucleară din Fukushima în 2011, unde și-au adus contribuția chiar și membrii yakuza la recuperare, trimițând sute de camioane pline cu apă, mâncare și accesorii sanitare pentru a sprijini victimele afectate de această tragedie.

📖Deși acest Shuudan Ishiki (集団意識) poate fi bun pentru o societate, trebuie ținut cont că nu încurajează foarte mult independența. Cum ar spune un proverb japonez, Iwanu ga Hana (言わぬが花). Deși s-ar traduce mot à mot ”Tăcerea este o floare”, o adaptare corectă ar fi ”Tăcerea e de aur”. Sper că v-a plăcut și dacă doriți să discutăm despre o anumită temă, sunt deschis la sugestii. O zi frumoasă tuturor!

📖Astăzi vom discuta despre un concept important pe care japonezii pun foarte mare preț în viața de zi cu zi. Practic acesta este unul din elementele principale ce definește raportarea acestora la societate. Conceptul este alcătuit din două cuvinte : Honne (本音) și Tatemae (建前).

🧑‍🏫Honne (本音) s-ar traduce adevăratul sunet. Acesta face referire la sentimentele și dorințele adevărate ale unei persoane. Pe cealaltă parte, Tatemae (建前), tradus mot à mot ca fațadă, se referă la personalitatea pe care individul o adoptă conform normelor sociale.

🙋‍♀️Deși poate v-ați gândi că și noi aplicăm într-o oarecare măsură aceste concepte în viața de zi cu zi, în Japonia lucrurile sunt mult mai extreme. Honne (本音) este arătat rar de către japonezi și asta doar familiei restrânse sau prietenilor foarte apropiați. În schimb Tatemae (建前) este un element principal al politeții japonezilor, dar și al felului în care aceștia își ascund sentimentele.

🔑Pentru a înțelege mai bine de ce spun că sunt extreme, voi da câteva exemple. Poți primi diverse complimente, dar în realitate aceștia să nu creadă deloc acele lucruri despre tine. De asemenea, îți pot zâmbi ca vecin prietenos de fiecare dată când te văd pe stradă, dar ei în sinea lor să deteste faptul că asculți muzică până târziu sau că îți latră câinele toată noaptea.

🏃În postările următoare vom discuta despre diverse subiecte în ceea ce privește felul în care japonezii și societatea lor funcționează. Dacă doriți să aflați mai multe despre un subiect anume, îmi puteți lăsa mesaj în comentarii și vom discuta într-o postare viitoare. O seară frumoasă!

🌸După cm știți, lunile martie și aprilie reprezintă pentru majoritatea cele mai frumoase luni din Japonia. Pe lângă climatul propice, în această perioadă înfloresc Sakura (さくら) și este un sezon al începuturilor. Astăzi însă, vom discuta despre un anumit concept în Japonia, și anume Oubaitouri (桜梅桃李）.

🏯Acest cuvânt este format din caracterele kanji ce definesc următorii copaci : Cireșii, Prunii, Piersicii și Caișii. Deși toți înfloresc primăvara, perioadele de înflorire sunt diferite. Conceptul de Oubaitouri s-ar traduce prin faptul că așa cm orice copac înflorește la timpul lui, orice om se dezvoltă în felul lui. Ne învață cm fiecare dintre noi are un anumit drum în viață și în loc să ne comparăm cu alții, ar trebui să ne concentrăm pe propria persoană.

🗾Japonia este un izvor de concepte și lecții de viață, unele fiind aplicate chiar și în ziua de astăzi de mulți dintre ei. Vom mai discuta despre acestea în postările viitoare. Până atunci succes tuturor ce și-au propus să ia legătura cu limba și cultura acestei țări! O primăvară frumoasă!

În Japonia, oamenii nu folosesc pronumele ”TU” aproape deloc și rareori se strigă doar pe nume. La acesta de obicei mai adaugă ceva : un apelativ. Astăzi vom învăța despre apelativele SAN, KUN, CHAN și SAMA împreună cu Dante, Riki și Mufi. Sunteți gata? Haideți să începem!

Într-o zi, în timp ce molfăia la un ciotoi de pui, motanului Dante i-a venit o idee. Și anume să folosească și el împreună cu ceilalți doi pisici, câteva apelative japoneze. Le-a spus de asta și lui Riki și Mufi, apoi a început distracția. Riki a venit prima dată la Mufi să îi spună:
- Konnichi wa, Mufi-CHAN!
Mufi a ridicat lăbuța la el și i-a spus.
- Vezi că nu sunt nici fată și nici vreun bebe mic și drăguț să îmi spui așa. Dacă vrei să folosești un apelativ prietenos, folosește KUN!
- Mufi-KUN atunci! A strigat Riki fericit.
- Foarte bine!
Tot Rică s-a gândit că lui Dante, fiind mai în vârstă, să i se adreseze mai respectuos. Așa că i-a spus :
- Konnichi wa, Dante-SAN!
- Konnichi wa, Riki-KUN
- Auzi, dar de ce folosești apelativ prietenos când eu folosesc unul respectuos? A întrebat Riki nedumerit
- Deoarece KUN se poate folosi de către un pisic cu statut de senior, unuia cu statut de junior.
- Am înțeles! A exclamat Riki bucuros.
- Dar totuși ai greșit ceva, a mieunat Dante.
- Ce anume?
- Mie îmi spui Dante-SAMA deoarece sunt o zeitate! Apropo, e cea mai înaltă treaptă de politețe și o poți folosi și către clienți sau mari superiori.

Apoi Dante a plecat ridicând din coadă și lăsându-l pe Riki și mai nedumerit.

Bună ziua și la mulți ani! Astăzi Mufi, Riki și Dante ne vor învăța cm spunem că ceva ne aparține! Haideți să vedem ce au de discutat acești motani teritoriali!

Motanii primesc toți trei un plic de mâncare în mod egal. Dante fiind mai pofticios a terminat mai repede și s-a dus la Mufi pentru a îi cere ce mâncare îi rămăsese în bol.

- Mufi, mai termini mâncarea aia sau mi-o dai mie?
- Watashi NO tabemono desu! A mârâit Mufi ținând o lăbuță între castron și Dante.
- Înțeleg că tabemono înseamnă ”mâncare”, watashi înseamnă ”eu”, iar desu înseamnă ”este”. Dar nu înțeleg ce vrei să spui exact.
- Ei bine, a început Mufi, dacă ai fi știut că particula NO arată posesia, ai fi înțeles că am zis ”E mâncarea mea!”.
- Deci Watashi NO înseamnă ”al meu” deoarece NO stă după cine are un anumit lucru în posesie, a spus Dante gânditor.
- Exact, a răspuns Mufi în alertă.
- Iar Watashi NO tabemono înseamnă ”Mâncarea mea” deoarece NO stă înaintea obiectului ce este în posesia cuiva.
- Cam așa ceva.
- Ok, atunci te las și mă duc să îl păcălesc pe Riki să îmi dea mâncarea.

Dante se duce tiptil în camera lui Riki care abia mâncase jumătate din mâncare. Motanul înfometat se duce direct către bol și îi spune lui Riki :
- Watashi NO tabemono desu.
- Anata NO tabemono desu ka, întreabă Riki nedumerit.
- Hai, adică da! Watashi NO tabemono desu, repetă Dante.

Riki se uită puțin ciudat dar în final îi cedează bolul lui Dante. După o oră de la această întâmplare Riki se întreabă : Dare NO tabemono desu ka. Oare ce s-a întrebat Riki?

🥢Astăzi vom continua seria de mâncăruri japoneze cu deliciosul Tonkatsu (豚カツ). Acesta este foarte similar cu șnițelul nostru, motiv pentru care mulți europeni îl numesc ”Șnițelul japonez”. Vom vedea, însă, că deși prepararea acestuia este asemănătoare șnițelului, el este prezent în diverse tipuri de mâncare din bucătăria japoneză.

🍲Tonkatsu a apărut în Japonia în Epoca Meiji, la sfârșitul secolului XIX, inspirat fiind din preparatele europene. Chiar și numele acestuia are ceva european în el, ”Ton” (豚), însemnând ”porc” în limba japoneză, iar ”Katsu” (カツ) provine din cuvântul englezesc ”Cutlet”, traducându-se ”Cotlet”. Pentru prepararea sa, japonezii îl învelesc în pesmet și îl prăjesc în baie de ulei. Până acum este destul de similar cu șnițelul, nu-i așa?

🥣Totuși, ceea ce face acest ”Șnițel japonez” interesant este faptul că există foarte multe mâncăruri ce au derivat din acesta. Cele mai cunoscute sunt Katsukarē (カツカレー) ce îi adaugă acestui preparat curry și orez, respectiv Katsudon (カツ丼) unde sunt prezente diverse legume, condimente și ou. Un lucru important de notat, Tonkatsu și oricare din variațiunile sale nu se încadrează ca fiind Tempura, deoarece Tempura nu este făcută cu pesmet, ci cu un aluat special.

👨‍🎓Revenind la felul de mâncare Katsudon (カツ丼) menționat mai devreme, acesta este foarte popular înaintea unor examene sau evenimente importante din viața japonezilor. Motivul este că acel ”Katsu” ce provine din cuvântul ”Cutlet” al limbii engleze, se poate traduce și ca ”Victorie” sau ”Câștig”.

🗒Cuvântul zilei de astăzi este Oishii (美味しい), ce înseamnă ”Gustos”. În comentarii aveți un link către un video ce prezintă unul dintre cele mai gustoase restaurante de Tonkatsu din Japonia și prepararea acestuia. Vizionare plăcută!

🥢Astăzi vom începe o nouă serie intitulată ”Mâncărurile Japoneze”. Vom discuta despre cele mai cunoscute și importante mâncăruri din gastronomia japoneză, iar astăzi vă voi prezenta supa tradițională japoneză, Ramen (ラーメン).

🍜Ramen (ラーメン) este o mâncare pe bază de supă și tăiței, la care se pot adăuga diverse ingrediente în funcție de gustul fiecăruia. Baza supei însă o putem împărți în 4 mari categorii : 1. Shio (塩 - sare), fiind cea mai veche dintre toate și este caracterizată, după cm spune numele, prin adaosul de sare destul de mare, dar și culoarea gălbuie a supei ; 2. Shōyu (醤油 - sos de soia), ce are o culoare inchisă datorită prezenței sosului de soia; 3. Miso (味噌) ce a fost dezvoltată în nordul Japoniei, fiind bogată în grăsimi; 4. Karē (カレー Curry) ce este făcută din oase de porc, legume și ingredientul principal, curry.

📖Istoric vorbind, supa Ramen a fost influențată de supele chinezești de tăiței. Primul Ramen a apărut în Yokohama (oraș din apropierea capitalei Tokyo), la începutul secolului XX. De asemenea, primul magazin specializat în supa Ramen a apărut în Asakusa (cartier al orașului Tokyo) în anul 1910, numele său fiind Rairaiken (来々軒). După Al Doilea Război Mondial, japonezii au avut în 1945 cea mai mare criză de orez din ultimii ani. Pentru a compensa lipsa mâncării, aceștia s-au folosit de făina ieftină pe care au primit-o de la americani (ce ocupaseră o parte din teritoriul Japoniei) și au folosit-o pentru a prepara tăiței pentru supa Ramen. Astfel, Ramen a devenit o mâncare de bază în Japonia, fiind asociată treptat cu viața urbană.

🗾În zilele noastre, Japonia are peste 32.000 de restaurante specializate în Ramen, aproximativ 10.000 fiind doar în Tokyo. Majoritatea acestora au la intrarea în magazin un aparat de Ramen automat, de unde îți poți selecta tipul de ramen și ce ingrediente extra dorești. Aparatul îți eliberează bilețele cu alegerile făcute, pe care i le dai apoi angajatului din restaurant. Prețul unei supe Ramen este undeva între 600 și 1200 de yeni, echivalentul a 18-36 RON în banii noștri.

🥣Cuvântul zilei de astăzi este Tabemono (食べ物), ce se traduce ca ”mâncare”. În comentarii vă las un videoclip cu un restaurant ce prepară Ramen de la zero. Și o mică întrebare : Care este mâncarea voastră preferată japoneză? Mulțumesc și vizionare plăcută!

🧳Astăzi vom încheia seria de insule din Japonia cu discuția despre Okinawa (沖縄). Cu plajele ei frumoase, această insulă are o diversitate culturală foarte mare prin prisma ocupației americane, dar și prin poziționarea sa aproape de China și Taiwan.

🏖Cum spuneam mai devreme, Okinawa (沖縄) este în primul rând cunoscută pentru plajele sale printre care se numără Plaja Furuzamami　(古座間味) ce este faimoasă pentru multitudinea de țestoase sau pentru recifele de corali, Plaja Sunayama (砂山) ce este cunoscută pentru stâncile în formă de arc, sau Plaja Tokashiku (渡嘉志久) cu o apă de un albastru atât de frumos încât este considerată una dintre cele mai clare și frumoase plaje din lume. De asemenea, Okinawa oferă și alte puncte de atracție precum Castelul Shuri (首里城), acvariul Okinawa Churaumi (沖縄美ら海水族館) sau monumentul natural realizat în cursul a 300.000 de ani, Peștera Gyokusendo (玉泉洞).

🍔Datorită poziționării sale și a ocupației americane, Okinawa a fost influențată foarte mult de culturile din exterior. Fiind la numai 750km de Taiwan, comparativ cu 1500km față de Tōkyō, unii consideră Okinawa ca fiind mult mai similară Taiwanului decât Japoniei. De asemenea, chiar și în ziua de astăzi există baze militare americane active în Okinawa, iar influența americană a fost atât de puternică încât stilul de viață și alimentația locuitorilor din Okinawa sunt din ce în ce mai similare cu cele ale americanilor. Există până și un complex enorm de cumpărături și diverse activități în Okinawa intitulat Satul American Mihama.

🥋Un lucru interesant este faptul că din Okinawa provine cel mai cunoscut sport japonez din lume, Karate (空手). Acesta a pornit ca o formă de apărare deoarece mulți cetățeni de rând nu aveau voie să dețină arme între secolele XIV-XVI, perioadă în care au avut loc multe conflicte și invazii. Karate a fost introdus oficial la începutul secolului XX, devenind popular ca activitate extracurriculară printre studenții universitari.

🏝Cuvântul zilei de astăzi este Umi (海) ce se poate traduce ca mare sau ocean. Pentru iubitorii de plajă și apă Okinawa este o destinație perfectă. Cu asta am încheiat seria de insule, iar data viitoare vom începe o altă serie surpriză. O vacanță frumoasă și plină de relaxare tuturor!

👨‍🏫Până acum am văzut istoria și frumusețile insulelor Hokkaidō (北海道), Honshū (本州) și Shikoku (四国). Astăzi vom vorbi despre a treia insulă ca mărime din Japonia, insula Kyūshū (九州) ce reprezintă 10% din populația Japoniei.

⛰Kyūshū (九州) este o insulă muntoasă și pe teritoriul ei se află cel mai activ vulcan din Japonia, Muntele A*o. Printre cele mai mari orașe se numără Fukuoka, al șaselea oraș ca mărime din Japonia și al doilea port după cel din Yokohama ; Kumamoto, unde se poate admira atât castelul cu același nume, cât și grădinile și parcurile naturale ale acestui oraș sau Kagoshima poreclit și "Napoli al lumii vestice" datorită locației, climatului cald și stratovulcanului Sakurajima.

📖Istoric vorbind, datorită locației sale în apropierea Chinei și a Coreei de Sud, Kyūshū (九州) a fost un loc de preluare al influențelor culturale, religioase și artistice din Asia, dar și un punct de contact cu restul lumii. Primul împărat al Japoniei, împăratul Jimmu, s-a înființat prima oară în Kyūshū (九州), plecând mai apoi în Nara, insula Honshū (本州). Deși multă lume a auzit de cuvântul Kamikaze, tradus ca Zeul Vântului, acesta a avut inițial o altă utilizare. Acest cuvânt a apărut în secolul XIII în Kyūshū, când invaziile mongole au fost oprite de vânturi puternice care au distrus flotele acestora.

🎮Deși numele Kyūshū (九州) s-ar traduce ca "9 provincii", ele în prezent sunt șapte. Totuși istoric vorbind acestea au fost nouă, iar numele a fost păstrat în această idee. Pentru iubitorii de jocuri video, una din aceste provincii vechi, devenită mai apoi insulă de sine stătătoare, este insula Tsushima din jocul Ghost of Tsushima (Fantoma din Tsushima), ce arată lupta Japoniei cu prima invazie mongolă amintită mai sus.

🧗‍♀️Pentru iubitorii de natură, istorie și munte, Kyūshū (九州) este un loc perfect de vizitat. Cuvântul zilei de astăzi este Kazan (火山), care înseamnă vulcan. O zi frumoasă tuturor!

Bună ziua și bine ați venit la o nouă lecție cu Mufi și Riki. Astăzi vă vor învăța ceva nou legat de limba japoneză. Sunteți gata? Haideți să începem!

Mufi și Riki stau și se uită pe geam. La un moment dat din spatele lor apare un alt motan. Mufi îl întreabă.
-Anata wa dare desu ka.
-Watashi wa Dante desu, răspunde motanul.

Riki se uită la ei de parcă i s-ar fi furat conserva cu mâncare.
-Ce te uiți așa la noi? Întreabă Mufi.
-Ce l-ai întrebat? A răspuns Riki tot cu o întrebare.

Apoi Mufi cu lăbuțele lui pufoase i-a scris lui Riki pe o hârtie “Anata wa dare desu ka”. Dedesubt scria traducerea “Cine ești tu?”
-Ok, zice Riki. ”Anata” bănuiesc că înseamnă ”Tu”.
-Exact, răspunde Mufi.
-Iar ”Dare” înseamnă ”Cine”.
-Corect din nou.
-Ok, înțeleg că l-ai întrebat cine e, dar nu văd semnul întrebării.

Dante auzind conversația începe să râdă ținundu-se de burtă.
-Ce e așa amuzant? Întreabă Riki supărat.
-Fii mai atent, spune Dante. Uite că mai ai acolo ceva.

Riki se uită din nou la foaie, apoi vede acel ”KA”.
- Ce e cu acest ”KA”, îl întreabă pe Mufi.
- KA este particula care arată semnul întrebării, răspunde acesta. Oricând vrei să întrebi ceva, pui KA la sfârșit.
- Am înțeles acum! Exclamă Riki triumfător.
- Ok atunci, eu mă duc în bucătărie să văd ce găsesc de mâncare, spune Dante din spatele lor. Apropo, anata wa dare desu ka, îl întreabă pe Riki.
- Watashi wa Riki desu, răspunde Riki mândru de el.

Iar Dante pleacă în bucătărie să mai caute de mâncare, în timp ce Mufi și Riki se uită în continuare pe geam.
-Frumoasă japoneza asta, șoptește Riki.
-Așa este, răspunde Mufi. Uite, ne-am făcut acum și un prieten datorită ei!

🏃‍♂️Continuând seria de insule din Japonia, astăzi vom discuta despre Shikoku (四国). Deși este mai puțin cunoscută decât celelalte două despre care am vorbit dățile trecute, Hokkaidō (北海道) și Honshū (本州) vom vedea că are și ea particularitățile și frumusețile ei, fiind un loc perfect pentru iubitorii de natură.

🗾Shikoku (四国) tradusă ca "4 țări/provincii", este formată din prefecturile Ehime, Kagawa, Kōchi și Tokushima. Printre orașe se numără Matsuyama (松山市), cel mai mare oraș din Shikoku, cunoscut și sub numele de "Regatul Mandarinelor", producând un număr foarte mare de citrice sau Takamatsu (高松市), cu parcul său splendid Ritsurin (栗林公園) ce adăpostește 75 de hectare de pini negri, lacuri și doi munți artificiali.

📖Istoric vorbind, Shikoku a fost destul de izolată de restul Japoniei, prin urmare a reușit să își păstreze caracteristicile țării pentru mai mult timp, în special din punct de vedere al vegetației și arhitecturii, având foarte multe temple budiste. Cea mai faimoasă mâncare este Udon (うどん), o supă din tăiței destul de simplă din punctul de vedere al ingredientelor și asezonării și, cm am menționat și mai devreme, regăsim în această insulă un număr foarte mare de citrice precum mandarine sau yuzu (柚子).

🏞Deși are foarte multe puncte de atracție precum Parcul Risturin, Castelul Matsuyama sau Muntele Ishizuchi, cel mai interesant este Pelerinajul Shikoku (Shikoku Henro-四国遍路), un pelerinaj de 88 de temple ce acoperă o distanță de 1200km și se spune că ar dura undeva între 30 și 60 de zile. Deși se poate acoperi o parte din el și cu transportul în comun, doar cei ce îl parcurg cu bicicleta sau pe jos primesc titlul de "Pelerinul Ambasador al celor 88 de temple". Acest pelerinaj este asociat cu un călugăr budist Kūkai născut pe această insulă în anul 774. Kūkai (空海) a fost o figură importantă în Japonia ce a întemeiat o școală budistă și a răspândit învățăturile acestei religii.

🍊Cuvântul zilei de astăzi este Mikan (みかん), care înseamnă mandarină. Deși este mai puțin cunoscută față de celelalte insule, Shikoku merită totuși vizitată (măcar pentru mandarine!). O zi frumoasă tuturor!

Bună ziua tuturor! Astăzi vă invit la o lecție de japoneză. Vom învăța cm să ne prezentăm și cm funcționează ordinea în limba japoneză. Sunteți gata? Haideți să începem!

Mufi și Riki se întâlnesc. După ce își dau târcoale unul altuia Mufi începe să se prezinte :

- Watashi wa Mufi desu.
- Ce ai spus? Întreabă Riki.
- Eu sunt Mufi.
- Dar cm ai făcut asta, continuă Riki nedumerit.

Apoi Mufi îi dă o foaie cu diverse cuvinte traduse lui Riki. Pe ea scrie:
Watashi = Eu
Mufi = Mufi
Desu = Sunt

Riki o citește și este încă nedumerit. Apoi își face curaj și întreabă.
- Ce este atunci cu acel WA?
- Wa este o particulă, răspunde Mufi.
- Ce este o particulă? se miră Riki.
- Limba japoneză este o limbă plină de particule. Practic ele sunt cuvinte ajutătoare care arată sau marchează câte ceva. Se pun de cele mai multe ori fix după cuvântul pe care vor să îl arate.
- Atunci dacă WA stă după Watashi, vrea să îl arate pe Watashi, nu?
- Așa este. Vrea să arate că Watashi este subiectul sau tema propoziției.
- Deci WA arată tema sau subiectul! Exclamă Riki triumfător.
- Exact!

Riki stă apoi puțin pe gânduri. A înțeles ce face WA, dar ceva nu îi dă la socoteală. E ceva legat de ordinea în propoziție.
- Auzi, mai prezintă-te odată, îl roagă Riki pe Mufi.
- Watashi wa Mufi desu.
- Dar dacă urmez ordinea, ar ieși Eu Mufi Sunt.

Apoi Mufi a început să râdă.
- Ce e așa amuzant, întreabă Riki nerăbdător.
- Am uitat să îți spun. La noi ordinea este Subiectul (Eu) , Verbul (Sunt), apoi Obiectul (Mufi).
- Așa și?
- În japoneză ordinea este Subiectul (Eu), Obiectul (Mufi), apoi la final Verbul (Sunt).
- Ce ciudat! Exclamă Riki
- De acord, japoneza e ciudată, dar frumoasă. Ține minte, verbul stă mereu la final. Dacă vrei ordinea neapărat ține minte S-O-V!
- Ok! Watashi wa Riki desu!
- Super!