Centrul de Drept Constitutional si Institutii Politice

We are pleased to announce the 𝐎𝐩𝐞𝐧𝐢𝐧𝐠 𝐑𝐞𝐦𝐚𝐫𝐤𝐬 of this year’s Bucharest Arbitration Days, delivered by:
𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐃𝐞𝐚𝐜𝐨𝐧𝐮, President of the The Court of International Commercial Arbitration attached to the Chamber of Commerce and Industry of Romania
and
𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐓𝐚̆𝐧𝐚̆𝐬𝐞𝐬𝐜𝐮, President of the Constitutional Court of Romania
Their presence will set the tone for this year’s discussions, bringing together institutional perspective and practical experience at the highest level.
📌 Be part of the conversation.
🔗 Registration for in-person attendance is open, and the full agenda is available on the event website: https://bucharestarbitrationdays.com/2026-edition/

Echipa de Drept Constitutional de la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti formata din studentii Alexandru Marinescu si Nancu Dima, coordonata de dra. drd. Larisa Ionescu, a obtinut Locul III la Concursul studențesc „HEXAGONUL FACULTĂȚILOR DE DREPT” care s-a desfasurat anul acesta la Chisinau, Republica Moldova.

In Clasamentul final pe echipe, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti a obtinut Locul II.

Performanțele evidențiază nivelul ridicat de pregătire, implicarea și capacitatea de adaptare a studenților, precum și dedicația și profesionalismul cadrelor didactice care i-au îndrumat și pregătit pentru aceste competiții complexe.

Clasamentul general HEXAGON 2026
Locul I: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Locul al II-lea: Universitatea din București
Locul al III-lea: Universitatea de Vest din Timișoara
Locul al IV-lea: Universitatea din Craiova
Locul al V-lea: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Locul al VI-lea: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Locul al VII-lea: Universitatea de Stat din Moldova

Rezultatele confirmă standardele academice asumate de facultățile participante și relevanța acestui demers în formarea viitorilor profesioniști ai dreptului.

Descoperă rezultatele finale https://bit.ly/4mLmeF4

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat în data de 1.04.2026, că dispozițiile art.70 alin.(2) teza finală din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt neconstituționale.

Rezumat

Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile legale criticate, potrivit cărora Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea în funcția de inspector din cadrul Inspecției Judiciare se aprobă prin ordin al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, contravin prevederilor art.1 alin.(3) și (5) din Constituție care consacră caracterul de stat de drept al statului român și, respectiv, principiul legalității, în componenta referitoare la supremația legii, precum și celor ale art.73 alin. (3) lit.l) din Constituție, care impun reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate, Curtea a reținut, în esență, că:

În jurisprudența sa, a statuat în mod constant că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii. Curtea a stabilit că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispozițiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie și a subliniat că în aceste considerente se înscrie și statutul juridic al judecătorilor și procurorilor, astfel cm rezultă din art.73 lit.l) din Constituție.
În ceea ce privește organizarea și desfășurarea concursului pentru funcția de inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare, ținând cont de specificul funcției de inspector judiciar, determinat, pe de o parte, de proveniența acestora din rândul magistraților, și, pe de altă parte, de rolul Inspecției Judiciare în sistemul judecătoresc, rezultă similitudinea dintre situația juridică a inspectorilor judiciari și cea a judecătorilor și procurorilor, privită din perspectiva necesității reglementării prin lege organică a aspectelor esențiale privitoare la statutul și cariera acestora. Ca atare, reglementările referitoare la organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcția de inspector din cadrul Inspecției Judiciare trebuie stabilite prin lege organică, iar nu prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare.

Transferul judecătorilor de la instanțele civile la cele militare, neconstituțional.
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis în data de 31.03.2026 excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.32 alin.(2) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, care nu precizează condițiile transferului de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, este neconstituțională.

Rezumat

Prevederile art.32 alin.(2) din Legea nr.303/2004, care nu cuprind detalii în legătură cu modalitatea concretă de transfer a judecătorilor de la instanțele civile la instanțele militare, stabilind că aceasta se face potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale, așadar printr-un act infralegal, sunt neconstituționale, încălcând dispozițiile constituționale cuprinse în art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat și alin.(5) privind calitatea legii, art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului, art.125 alin.(2) privind transferul judecătorilor și art.133 alin.(1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii.

Argumente

Curtea a constatat că:

– cu privire la condițiile în care se realizează transferul judecătorilor, prin Decizia nr.454 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.655 din 24 iulie 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.60 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară Legii nr.242/2018, și în art.60 alin.(1) din Legea nr.303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr.242/2018, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor, precum și art.60 alin.(3) din Legea nr.303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr.242/2018, și a constatat că aceste prevederi legale, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor, sunt neconstituționale.

– având în vedere cele statuate în jurisprudența sa, respectiv Decizia nr.454 din 24 iunie 2020, anterior citată, și în acord cu jurisprudența sa constantă referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor, Curtea a reținut că elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al acestora trebuie reglementate prin lege organică, iar nu printr-un act cu forță juridică inferioară acesteia.

– în condițiile în care art.32 alin.(2) din Legea nr.303/2004 nu stabilește criteriile și procedura de transfer a judecătorilor militari, și face referire la stabilirea acesteia printr-un regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale, stabilirea, prin acte cu forță juridică infralegală, a unor elemente esențiale ale raportului de muncă al judecătorului și, implicit, ale statutului acestuia, relativizează în mod nepermis condițiile în care se dispune transferul. Aceste norme, pe lângă faptul că încalcă art.125 alin.(2) din Constituție, sunt contrare și exigențelor constituționale de stabilitate, previzibilitate și claritate, cuprinse în art.1 alin.(5), iar prin faptul că permit emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie, determină o stare de incertitudine juridică.

– în acord cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, actele normative date în executarea legilor se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă și, ca atare, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. Or, reglementarea procedurii de transfer a judecătorilor și procurorilor militari prin regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale, în temeiul art.32 alin.(2) din Legea nr.303/2004, textul de lege criticat în prezenta cauză, determină și încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului şi art.133 alin.(1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii. (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr.454 din 20 iunie 2020, paragraful 34).

Presedintele Romaniei a promulgat Legea privind pensiile magistratilor: https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-nicusor-dan1772178258

A fost publicata si motivarea Deciziei CCR cu privire la pensiile magistratilor. Intreg textul aici:https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2026/02/Decizie_153_2026.pdf

Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023.

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

https://www.youtube.com/watch?v=Vbwb2ojIV2I

Numărul 2/2025 al Revistei de Drept Constituțional oferă o perspectivă comparativă solidă asupra provocărilor constituționale contemporane, de la suveranitate și sancțiuni internaționale până la drepturi fundamentale și justiție constituțională.
Comandă acum cel de-al doilea număr: https://cutt.ly/jtcyXdu5

In data de 4.02.2026, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi a admis obiecția de neconstituționalitate cu privire la soluția legislativă prevăzută la art.12 ind.4 din legea criticată, care instituie interdicția de acces în incinta Palatului Parlamentului, și a constatat că aceasta este neconstituțională în măsura în care nu este însoțită de garanții și criterii obiective de apreciere pentru aplicarea sa justă și proporțională;
Curtea Constituțională a reținut că interdicția temporară de acces în incinta Palatului Parlamentului are un scop legitim, însă pentru asigurarea deplină a constituționalității măsurilor propuse este necesar ca acestea să fie însoțite de criterii obiective privind aplicarea proporțională a duratei acestei interdicții, precum și de garanții referitoare la posibilitatea exercitării unei căi de atac.
Intreg Comunicatul CCR aici: https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-4-februarie-2026/

In data de 4.02.2026, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că sunt neconstituționale atât Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2025, cât și dispozițiile art.II din Ordonanța Guvernului nr.7/2025, cu referire la art.V alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.180/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri cu privire la acordarea concediilor medicale.
Curtea Constituțională a statuat că măsurile referitoare la dezvoltarea și funcționarea unei noi aplicații informatice (Registrul Unic Electronic de Boli Transmisibile – i-RUBT) în vederea raportării şi supravegherii evoluţiei bolilor transmisibile nu pot, în sine, aduce atingere, prin scopul urmărit, dreptului la viață privată și nici demnității umane [art.26 și art.1 alin.(3) din Constituție], însă acestea nu respectă condiția impusă de art.1 alin.(5) din Constituție sub aspectul instituirii prin lege a unor garanții corespunzătoare și adecvate asociate acestui drept fundamental, astfel că atât legea de aprobare, cât și prevederile art.II din Ordonanța Guvernului nr.7/2025 [cu privire la măsurile legislative cuprinse în art.V alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.180/2020] sunt neconstituționale.
Intreg Comunicatul CCR aici: https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-iii-4-februarie-2026/

In data de 4.02.2026, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.81 alin.(4) din Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii sunt neconstituționale.
Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile criticate, care permiteau excluderea operatorilor economici din procedura de atribuire a contractelor de concesiune doar pe baza existenței unei proceduri judiciare de investigație, fără hotărâre judecătorească de condamnare contravin principiului egalității în drepturi, prevăzut de art.16 din Constituție, încalcă prezumția de nevinovăție prevăzută de art.23 alin.(11) din Constituție și reprezintă o restrângere nejustificată a exercițiului unui drept, contrar art.53 din Constituție.
Intreg Comunicatul CCR aici: https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-iv-4-februarie-2026/