Centrul de Drept Constitutional si Institutii Politice

24/08/2026

Ucraina nu organizează alegeri parlamentare pe durata aplicării legii marțiale. Constituția Ucrainei interzice în mod explicit încetarea mandatelor de membru al Parlamentului pe durata aplicării legii marțiale.

The Constitution explicitly prohibits terminating the powers of the Verkhovna Rada while martial law remains in force.Olha Aivazovska, head of the Civic Network OPORA, said this in an interview with C

24/08/2026

Ieri, 23 august 2026, au avut loc alegeri parlamentare în Kazahstan. Alegătorii au ales cei 145 de membri ai Parlamentului (Kurultai), noul Parlament unicameral kazah care a înlocuit cele două camere ale parlamentului țării, urmare a schimbării Constituției care a intrat în vigoare în urmă cu șapte săptămâni. Fiecare loc este disputat într-o singură circumscripție națională, prin reprezentare proporțională cu liste închise, cu un prag electoral de 5% din voturile valide. Deputații au un mandat de cinci ani. Acesta este primul scrutin național organizat în conformitate cu noua ordine constituțională și primul în care fiecare loc din legislativ este ocupat prin alegeri. Vechiul Parlament era alcătuit dintr-o cameră inferioară aleasă, Mazhilis, și un Senat format din 50 de membri, dintre care 10 erau numiți de președinte. Niciuna dintre aceste camere nu mai există în prezent, iar Kurultai nu are locuri ocupate prin numire.

Voters in Kazakhstan choose all 145 seats of the Kurultai on Sunday, filling the single-chamber legislature that replaced the country's two houses of parliament and completing an institutional change

20/08/2026

Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat în 14.08.2026 că rămâne deschis la ideea de a-și scurta mandatul prezidențial dacă acest lucru este necesar pentru a asigura adoptarea unui amendament constituțional, reiterându-și în același timp sprijinul pentru trecerea la un sistem cu mandat prezidențial de patru ani. Lee a afirmat că acceptarea unui mandat prezidențial mai scurt, dacă este necesar pentru reforma constituțională, a fost poziția sa oficială în timpul campaniei prezidențiale din 2022 și că punctul său de vedere nu s-a schimbat. „Promisiunea mea electorală și poziția mea consecventă au fost de a modifica Constituția într-un mod care să consolideze autonomia locală și drepturile fundamentale ale cetățenilor”. Lee a afirmat că există un consens larg în rândul opiniei publice cu privire la faptul că Constituția Coreei de Sud, care a rămas în mare parte neschimbată timp de aproape patru decenii, nu mai reflectă pe deplin nevoile vremurilor actuale.

South Korean President Lee Jae Myung said Friday he remains open to shortening his presidential term if doing so is necessary to secure a constitutional amendment, while reiterating his support for ch

20/08/2026

Parlamentul Boliviei a votat în 18.08.2026 moțiunea de cenzură împotriva ministrului Economiei. Guvernul a calificat-o drept neconstituțională și a anunțat că o va contesta în fața Tribunalului Constituțional. Conform Constituției Boliviei, Primul-ministru are la dispoziție 24 de ore pentru a-l demite din funcție pe un ministru care a făcut obiectul unei moțiuni de cenzură. Guvernul susține însă că votul de cenzură nu a respectat cerințele constituționale și că problema ar trebui examinată de Tribunalul Constituțional înainte ca ministrul să fie demis.

Bolivia’s Congress voted on Tuesday to censure Economy Minister Jose Gabriel Espinoza, a decision President Rodrigo Paz’s government said was unconstitutional and signaled would be challenged before t

19/08/2026

Franța a legalizat oficial dreptul la moarte asistată. Legea a fost promulgată astăzi, 19 august 2026 de președintele Macron. Actul normativ introduce posibilitatea ca anumiți pacienți aflați în stadii terminale să își poată încheia viața în condiții strict reglementate: persoana trebuie să fie majoră, cetățean francez sau rezident pe termen lung în Franța și să sufere de o boală „gravă și incurabilă”, aflată într-un stadiu terminal sau într-un stadiu „avansat”. Pacientul trebuie, de asemenea, să sufere de dureri fizice insuportabile și să fie capabil să își exprime o decizie informată până în momentul procedurii. Eligibilitatea pentru moartea asistată va fi determinată de un medic și mai mulți profesioniști din domeniul sănătății.
Textul legii a fost analizat și de Consiliul Constituțional francez care a stabilit că nicio prevedere a legii nu încalcă Constituția Franței.

Legea care instituie dreptul la moarte asistată a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial al Franței, după ce a fost promulgată de președintele Emmanuel Macron. Actul normativ introduce posibilitatea ca anumiți pacienți aflați în stadii terminale să își poată încheia viața în ...

18/08/2026

Un grup de miniștri germani dorește să consacre protecția climei în Constituția Germaniei. Miniștrii din cadrul Partidului Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, parteneri minoritari de coaliție ai conservatorilor cancelarului Friedrich Merz, promovează acest amendament ca o modalitate de a colabora mai eficient cu autoritățile locale și regionale în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice. Propunerea SPD, ar urma să consfințească o „misiune comună pentru adaptarea la schimbările climatice și conservarea naturii” în Constituția germană. Propunerea prevede, de asemenea, un „plan național de acțiune împotriva caniculei”, modificări ale legilor privind urbanismul precum și noi legi ale muncii menite să reglementeze munca în condiții de temperaturi extrem de ridicate.

As much of Europe swelters under a heatwave, a group of German ministers wants to enshrine climate protection in the constitution, a plan that sparked pushback from within the government Monday.The de

18/08/2026

În data de 17 august 2026, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor și Grupului parlamentar SOS România și a constatat că Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal şi creştere economică) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington, la 16 aprilie 2026, este constituțională, în raport de criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că procedura legislativă privind adoptarea legii criticate s-a desfășurat cu respectarea art.1 alin.(5), art.61 alin.(1), art.74 alin.(4), art.111 alin.(1) teza finală și art.138 alin.(5) din Constituție.

Argumente

1. Curtea a reținut cǎ a fost îndeplinită cerința constituțională referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ și cǎ au fost solicitate Guvernului atât punctul de vedere asupra inițiativei legislative, cât și fișa financiară aferentă, fiind realizată informarea Guvernului. Potrivit jurisprudenței Curții, este suficient să se facă dovada solicitării fișei financiare și a informării Guvernului, netransmiterea acestora de către autoritatea competentă neputând constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare a actului normativ.

Rațiunea art.111 alin.(1) teza a doua din Constituție este evitarea adoptării de către Parlament a unor legi care cuprind măsuri cu impact bugetar necunoscute Executivului. Or în prezenta cauză, Guvernul a aprobat el însuși, prin Memorandum, negocierea și semnarea Acordului de împrumut, iar ministrul finanțelor a semnat direct instrumentul, iar acestea sunt elemente esențiale care indică o cunoaștere instituțională deplină a conținutului financiar al legii de ratificare, diminuând riscul pe care norma constituțională de la art.111 alin.(1) teza a doua urmărește să îl prevină. În jurisprudența sa, Curtea a sancționat doar acele propuneri legislative care creau obligații bugetare noi, complet necunoscute Guvernului.

2. Criticile autorilor obiecției de neconstituționalitate, prin care au fost preluate unele observații formulate de Consiliul Legislativ prin avizul consultativ transmis în procedura legislativă, nefiind nici însuşite și nici motivate de autori ca și critici de neconstituționalitate extrinsecă, nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate, nefiind veritabile critici de neconstituționalitate.

Întreg Comunicatul CCR aici: https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-iii-17-august-2026/

17/08/2026

⚖În data de 17 august 2026, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cuprinsul art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] și pct.5 [cu referire la art.4 alin.(9)], precum și dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității sunt neconstituționale. De asemenea, cu majoritate de voturi, a constatat că dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.1-42] din legea analizată sunt neconstituționale, iar cele ale art.II pct.17 [cu referire la art.25 alin.(1) și (2)] și ale art.X alin.(1) și (2) din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

✅Rezumat
Sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cuprinsul art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] și pct.5 [cu referire la art.4 alin.(9)] din legea analizată este contrară cerințelor de calitate a legii și dreptului la viață privată, prevăzute de art.1 alin.(5) și art.26 din Constituție.
Dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6)] din lege sunt contrare Deciziei Curții Constituționale nr.297/2025, ceea ce conduce la încălcarea art.147 alin.(4) din Constituție.
Curtea a constatat că dispozițiile legale tranzitorii cu privire la aplicarea în timp a regimului sancționator a conflictelor de interese/ incompatibilităților cuprinse în art.X din lege nu sunt contrare art.15 alin.(2) din Constituție.

🔍Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate, Curtea a constatat că:
- Sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este imprecisă prin conținutul său normativ. Totodată, legiuitorul nu poate atașa obligații juridice în privința persoanelor care au relații personale nerecunoscute juridic de stat.
- Publicarea declarațiilor de interese financiare ale persoanelor care dețin funcții/ demnități publice, precum și ale soților/ soțiilor acestora pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate contravine Deciziei Curții Constituționale nr.297/2025, prin care s-a stabilit că astfel de măsuri aduc atingere dreptului la viață privată.
- Reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituție.

Întreg Comunicatul CCR aici: https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-i-17-august-2026/

17/08/2026

,,Lipsa de claritate, predictibilitate si viziune a legiuitorului afecteaza grav nu doar viata de zi cu zi a fiecaruia dintre noi, dar si actul de justitie. O justitie dreapta se face d**a legi clare. La umbra unei legi neclare sta totdeauna arbitrariul, iar arbitrariul conduce spre nedreptate''.
https://www.juridice.ro/434375/stefan-deaconu-lipsa-de-claritate-predictibilitate-si-viziune-a-legiuitorului-afecteaza-grav-nu-doar-viata-de-zi-cu-zi-a-fiecaruia-dintre-noi-dar-si-actul-de-justitie.html

17/08/2026

În data de 17 august 2026, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 este constituțională în raport de criticile formulate.

Rezumat

Curtea a constatat că, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, rezultă că, din punct de vedere formal, a fost respectată cerința solicitării fișei financiare și a informării asupra implicațiilor bugetare, fiind astfel respectate imperativele constituționale ale art.111 alin.(1) și ale art.138 alin.(5) din Legea fundamentală.

Totodată, a constatat că este neîntemeiată critica autorilor sesizării de neconstituționalitate referitoare la subrogarea Parlamentului în atribuțiile Guvernului, fiind respectate dispozițiile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și (4), art.61 alin.(1), art.65 alin.(2) lit.f), art.102 alin.(1) și art.108 alin.(2) din Legea fundamentală, precum și că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate intrinsecă.

Argumente

– Referitor la faptul că nu a fost stabilită sursa de finanțare a cheltuielilor bugetare pe care le implică legea criticată, Curtea a reținut că Senatul a solicitat ca Guvernul să comunice, pe de o parte, punctul de vedere și informarea asupra implicațiilor bugetare, în conformitate cu prevederile art.111 alin.(1) din Constituția României și ale Legii nr.314/2003 pentru modificarea art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, precum și, pe de altă parte, fișa financiară, în conformitate cu prevederile art.15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. În consecință, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, rezultă că, din punct de vedere formal, a fost respectată cerința solicitării fișei financiare și a informării asupra implicațiilor bugetare.

– Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea prevederilor art.1 alin.(4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat din perspectiva reglementării prin act normativ de nivelul legii, Curtea a constatat că Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 sunt instrumente de politică publică prin care se pune în practică Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030, care schițează poziția Uniunii Europene privind cadrul post-2020 în materie de biodiversitate și al căror obiectiv este de a pune biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, în beneficiul naturii, al oamenilor și al climei. În consecință, Curtea a reținut că atât strategia antereferită, cât și planul de acțiune aferent se încadrează noțional în ceea ce reprezintă o „politică nouă” pe care, în temeiul art.37 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ un Guvern demis nu ar putea să o promoveze pe calea unei hotărâri de Guvern. În consecință, în condițiile în care la data de 5 mai 2026, actualul Guvern și-a încetat mandatul, ca urmare a adoptării moțiunii de cenzură, de la acea dată aflându-se în situația prevăzută de art.110 alin.(4) din Constituție, în prezent, în fapt, nu se poate prevedea un termen scurt sau o dată certă la care ar urma să funcționeze un Guvern cu puteri depline și care ar putea adopta o hotărâre de Guvern în aplicarea funcției sale proprii de reglementare, astfel încât singura modalitate de legiferare care să permită respectarea datei-țintă de 1 septembrie 2026 este adoptarea unei legi de către Parlament. Acesta, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, are, de principiu, obligația constituțională de a legifera în orice domeniu și în privința oricărui raport juridic reflectat din viața socială, economică, culturală, juridică a statului, deținând, prin voința Adunării constituante, monopol de legiferare.

– Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă privind nerespectarea cerințelor de calitate a legii, Curtea a constatat că textele de lege criticate sunt clare, fluente și inteligibile, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce care să le împiedice în a fi aplicate. Curtea a subliniat că inserarea strategiei naționale și a planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 în două anexe ale legii criticate reprezintă un element de tehnică legislativă care nu impietează asupra coerenței textului normativ. Totodată, folosirea unor termeni generali în legea criticată este neconstituțională doar dacă aduce atingere în final unor drepturi, libertăți sau principii de rang constituțional. Or, nu se încadrează într-o astfel de tipologie nici obligația de adoptare a unor măsuri legislative viitoare, care pot fi promovate de legiuitorul primar sau de către cel delegat, nici invocarea unor proiecte de interes strategic național ori european, definite ca atare în instrumentele de prezentare şi motivare ale proiectelor de acte normative care să permită identificarea lor de către orice persoană interesată, și nici invocarea actelor obligatorii ale Uniunii Europene în materie, în condițiile în care cele două instrumente de politică publică pun în practică politica Uniunii Europene în materia biodiversității. Mai mult, sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare – ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret. Or, funcţia decizională acordată instanţelor serveşte tocmai la îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent, cu atât mai mult cu cât una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive.

– În ceea ce privește critica de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la nerespectarea controlului judecătoresc al actelor administrative, Curtea a constatat că autorii obiecției de neconstituționalitate sunt nemulțumiți, în realitate, de modalitatea de reglementare aleasă, ceea ce nu constituie per se un element de neconstituționalitate care să fie cenzurat de Curtea Constituțională, astfel încât critica nu poate fi reținută.

– Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă privind afectarea caracterului deliberativ și a autonomiei autorităților locale, Curtea a reținut că aceasta este o falsă problemă, iar critica de neconstituționalitate nu poate fi reținută, în condițiile în care, de esența hotărârilor consiliilor locale și ale consiliilor județene este faptul că acestea sunt adoptate prin vot, indiferent de caracterul acestora. De altfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ prevede expres, la art.139 alin.(1) și art.182 alin.(1), că, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local/județean adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz, fără să facă distincție între hotărâri cu caracter individual sau normativ.

Întreg Comunicatul CCR aici: https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-ii-17-august-2026/