Institutul National al Magistraturii

🏛️ 4 auditori de justiție au participat, în perioada 8-9 iunie 2026 la o vizită de studiu în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene 🇪🇺.

Auditorii au fost primiți de către doamna Octavia Spineanu-Matei, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de către doamna Mirela Stancu și de domnul Ion Gâlea, judecători la Tribunalul Uniunii Europene.

Programul vizitei a cuprins discuții cu judecători, președinți de cameră, membri ai grefei, referenți, experți și juriști-lingviști, având ca teme procedurile în fața Curții, jurisprudența recentă a Curții de Justiție și a Tribunalului, multilingvismul, instrumentele de cercetare și documentare, precum și activitatea bibliotecii Curții. Auditorii au avut, de asemenea, ocazia de a asista la ședința de judecată și de a participa la un tur ghidat al clădirilor Curții.

👩🏻‍⚖️🧑🏼‍⚖️ Avem convingerea că o astfel de experiență, trăită la început de carieră, are aptitudinea de a marca profund parcursul profesional al viitorilor magistrați. Cunoștințele dobândite despre Curte, despre modul de funcționare al acesteia și despre exigențele pe care le presupune exercitarea funcției de judecător în cadrul unei instanțe internaționale vor constitui repere valoroase pentru formarea și devenirea lor profesională.

Seria evenimentelor Agora INM a continuat ieri cu o conferință intitulată: „Drept, societate și politică în perioada comunistă”, susținută de domnul Constantin BUCHET, președintele Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Conferința a propus o reflecție asupra raportului dintre drept, putere politică și societate în perioada regimului comunist. Pornind de la contextul istoric al epocii și de la documentele relevante pentru înțelegerea mecanismelor instituționale ale statului comunist, întâlnirea a oferit o perspectivă asupra modului în care normele juridice, instituțiile și discursul public au fost influențate de ideologia oficială și de exercitarea autorității politice.

Tema este deosebit de relevantă atât pentru viitorii magistrați, cât și pentru magistrații în funcție întrucât permite înțelegerea unor momente în care dreptul a fost pus în relație directă cu presiunea politică, cu limitarea libertăților individuale și cu funcționarea instituțiilor într-un regim nedemocratic.

Conferința a constituit, astfel, un prilej de reflecție asupra importanței independenței justiției, a respectului pentru drepturile fundamentale și a responsabilității profesionale a magistratului.

✌🏻O a doua echipă INM s-a calificat astăzi în Marea Finală a Competiției Themis!!!

💫 Ariana Ardelean, Andrei-Cristian Savu și Maria-Francesca Prejneanu, coordonați de domnul judecător Ionuț Vișinescu s-au clasat pe locul II semifinala A din cadrul Competiției THEMIS desfășurată săptămâna aceasta, la Vilnius, prestația lor câștigând și titlul de “best performance”. De asemenea, lucrarea lor a fost selectată pentru a fi publicată în Themis Journal, revista competiției. 👏🏻

Cea de-a doua echipă INM, alcătuită din Nicolae-Claudiu Bularda, Marius-Gheorghe Cenușă și Beatrice Ismail-Mușel și coordonată de doamna judecător Georgiana Flucuș a fost și ea pe podium, ocupând locul a III-lea.

🤗 Suntem foarte mândri de voi toți, dragii noștri! Felicitări, ați fost fantastici! 🇷🇴

Institutul Național al Magistraturii, în calitatea sa de instituție responsabilă de formarea profesională a judecătorilor și procurorilor, ia act de hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii privind apărarea independenței judecătorilor, precum și de pozițiile exprimate de adunările generale ale judecătorilor la data de 9 iunie 2026, și își exprimă adeziunea față de aceste demersuri.

Independența justiției nu reprezintă o garanție instituită în beneficiul sistemului judiciar, ci constituie una dintre condițiile esențiale ale protecției drepturilor și libertăților cetățenilor. Subminarea acesteia creează o vulnerabilitate directă pentru întreaga societate, întrucât o justiție fragilizată, lipsită de autoritate și de garanțiile necesare exercitării funcției sale constituționale, nu mai poate reprezenta un remediu efectiv împotriva exceselor sau abuzurilor celorlalte puteri ale statului.

În acest context, atacurile populiste îndreptate împotriva drepturilor statutare ale judecătorilor nu pot fi privite izolat, ci trebuie înțelese ca parte a unei dinamici care afectează echilibrul puterilor în stat. În absența unei justiții independente, stabile și respectate, cetățeanul rămâne lipsit de una dintre cele mai importante garanții împotriva arbitrariului puterii publice.

Institutul Național al Magistraturii reafirmă necesitatea conștientizării, interiorizării și asumării valorilor fundamentale ale statului de drept, între care independența magistraturii ocupă un loc central, ca garanție indispensabilă a justiției, a ordinii constituționale și a democrației.

COMUNICAT DE PRESĂ
Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României
*
3580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică

În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.

Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.

În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.
Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.
De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Analizând contextul general prin prisma evenimentelor și evoluțiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secția a constatat că acțiunile de denigrare și de destabilizare a puterii judecătorești nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privința regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar, precum și afectarea încrederii publice în justiție. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului și autorității justiției ca putere a statului și ca autoritate publică care înfăptuiește actul de justiție în România.

Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești.

Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cm era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu.

Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.

· Un rezumat al aspectelor cuprinse în hotărâre, Hotărârea Secţiei pentru judecători privind apărarea independenţei puterii judecătoreşti în integralitate și Procesele verbale ale adunărilor generale ale judecătorilor sunt accesibile din link-ul comunicatului în comentarii și pe site-ul Consiliului

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

Ultimul ciclu de formare din cadrul proiectului CiviLink s-a încheiat cu succes!

Odată cu finalizarea celui de-al șaselea ciclu de formare, proiectul CiviLink încheie o etapă esențială dedicată aprofundării cooperării judiciare europene. Acest ultim seminar a debutat în data de 27 mai, printr-o sesiune de pregătire online, și a continuat cu evenimentul de la București, desfășurat în perioada 9-10 iunie.

Sesiunea a reunit 30 de judecători și grefieri din Bulgaria, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania. Aceștia au analizat aspecte practice esențiale și au aprofundat utilizarea sistemului e-CODEX în procedurile transfrontaliere, alături de aplicarea regulamentelor europene relevante.

Privind retrospectiv, proiectul CiviLink a reprezentat un succes incontestabil pentru formarea profesională continuă. De-a lungul celor șase cicluri de pregătire, aproximativ 180 de magistrați și grefieri au fost instruiți la cele mai înalte standarde în materia utilizării platformei e-CODEX și a protecției datelor cu caracter personal. Acest demers a facilitat nu doar transmiterea de cunoștințe tehnice, ci și consolidarea unei rețele de colaborare între profesioniștii din cele șase state membre implicate.

Dorim să exprimăm aprecierea noastră tuturor participanților, experților și partenerilor pentru implicarea deosebită pe parcursul întregului program. În continuarea acestor eforturi, vă invităm să rămâneți alături de noi pentru a afla detaliile viitoarei Conferințe Finale a proiectului CiviLink, care va fi organizată în luna septembrie și care va marca încheierea oficială a acestei inițiative.

Pentru mai multe informații, vă invităm să accesați site-ul proiectului: https://inm-lex.ro/CiviLink/

România este reprezentată în Semifinala A din cadrul competiției 𝗧𝗛𝗘𝗠𝗜𝗦: 𝗘𝗨 𝗮𝗻𝗱 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻 𝗖𝗿𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮𝗹 𝗣𝗿𝗼𝗰𝗲𝗱𝘂𝗿𝗮𝗹 𝗟𝗮𝘄, care se desfășoară în perioada 9 – 12 iunie 2026, la Vilnius, în Lituania, de două echipe de auditori de justiție.

Prima echipă, coordonată de domnul judecător Ionuț Vișinescu, este formată din Ariana Ardelean, Andrei-Cristian Savu și Maria-Francesca Prejneanu.
Cea de-a doua echipă, coordonată de doamna judecător Georgiana Flucuș, este alcătuită din Nicolae-Claudiu Bularda, Marius-Gheorghe Cenușă și Beatrice Ismail-Mușel.

Suntem cu gândul aproape de voi și vă ținem pumnii! 🇷🇴

Am deschis ieri seria întâlnirilor culturale „Agora INM” cu un invitat special, domnul Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale ale României, care ne-a propus o reflecție asupra legăturii dintre magistratură, istorie și memoria documentară a statului român.

Pornind de la documentele păstrate în Arhivele Naționale, discuția ne-a oferit o perspectivă asupra rolului arhivelor în înțelegerea trecutului instituțional și asupra importanței memoriei instituționale în păstrarea identității ființei naționale.

Întâlnirea a fost un prilej de a descoperi o carte deosebită, scrisă de Laura Millar – A Matter of Facts: The Value of Evidence in an Information Age, un manifest despre importanța dovezilor și a documentelor autentice într-o eră digitală marcată de fenomenul post-adevăr și de proliferarea așa-numitelor „fapte alternative”.

Mulțumim pentru dialogul captivant și pentru incursiunea în universul arhivelor și al documentelor istorice!

Redăm în cele ce urmează câteva pasaje din comunicatul de presă al auditorilor de justiție din cadrul Institutului Național al Magistraturii referitor la proiectul legii salarizării:

“ (...) Considerăm că problema nu privește exclusiv nivelul remunerației, ci capacitatea sistemului judiciar de a atrage și păstra oameni bine pregătiți. Accesul în magistratură presupune promovarea unor concursuri de admitere deosebit de dificile, urmate de ani de formare profesională și de asumarea unui regim strict de incompatibilități, interdicții și responsabilități. Tocmai de aceea considerăm că efortul profesional, pregătirea continuă și nivelul de răspundere pe care magistratura le presupune trebuie să fie reflectate în mod adecvat de cadrul normativ și de condițiile pe care statul le oferă celor care aleg această carieră. În acest context, remunerația ar trebui să fie pe măsura exigențelor profesiei și a responsabilităților pe care aceasta le implică.

Realitatea sistemului judiciar este cunoscută de toți cei care își desfășoară activitatea în cadrul acestuia: volumul de muncă este ridicat, numărul posturilor vacante rămâne semnificativ, iar activitatea profesională depășește frecvent programul normal de lucru. Soluționarea cauzelor presupune adesea studiu suplimentar, redactarea hotărârilor și pregătirea dosarelor în afara orelor de program, inclusiv în weekenduri. În raport cu aceste realități, nivelul salarial propus de noul proiect legislativ riscă să devină un puternic factor demotivant pentru absolvenții facultăților de drept care analizează posibilitatea unei cariere în magistratură. (...)

În spațiul public se vorbește frecvent despre necesitatea înnoirii generaționale a magistraturii și despre intrarea tinerilor în sistem pentru a ocupa posturile care se vor vacanta în anii următori. Considerăm însă că această preocupare trebuie însoțită de măsuri care să atragă viitoarele generații în magistratură. Vocația este esențială, dar ea nu poate suplini la nesfârșit absența unor condiții care să reflecte importanța socială a muncii depuse, complexitatea activității și sacrificiile profesionale asumate. (…)”

👉🏻 Textul integral al comunicatului poate fi accesat pe site-ul INM: https://inm-lex.ro/comunicat-de-presa-al-auditorilor-de-justitie-referitor-la-proiectul-legii-salarizarii/

La data de 3 iunie 2026 Institutul Național al Magistraturii a participat la cea de-a 9-a Reuniune Regională a Rețelei Instituțiilor de Formare Judiciară din Europa de Sud-Est — SEE JTI, fiind reprezentat de doamna judecător Amelia Onișor, director adjunct.

Evenimentul s-a desfășurat la Sofia și a fost organizat de Institutul Național al Justiției din Bulgaria, în cooperare cu Consiliul de Cooperare Regională — RCC.

Reuniunea a adus împreună reprezentanți ai instituțiilor de formare judiciară din regiune și a prilejuit un schimb de idei pe teme de actualitate, precum utilizarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar și digitalizarea cooperării judiciare, cu accent pe provocările și oportunitățile generate de transformarea digitală a justiției.

COMUNICAT DE PRESĂ
Poziţia Institutului Național al Magistraturii faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Institutul Național al Magistraturii atrage atenția asupra efectelor grave pe care le va avea, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată, de natură să destabilizeze profund sistemul judiciar.

Pe termen scurt, adoptarea proiectului de lege va genera plecări masive din corpul magistraților, accentuând deficitul deja existent de judecători și procurori. În prezent, sunt vacante peste 800 de posturi de judecător și 470 de procuror, iar o diminuare suplimentară a numărului de magistrați va conduce nu doar la creșterea volumului de activitate, care depășește deja orice limită rezonabilă, ci și la închiderea altor instanțe si parchete, cu efect direct asupra accesului cetățenilor la justiție.

Atacurile publice și mesajele deformate despre rolul magistraților au avut un efect concret și periculos: tot mai puțini tineri își doresc să devină judecători și procurori. Dacă în anul 2015 peste 4.100 de candidați s-au înscris la concursul de admitere în magistratură, în sesiunea 2024–2025 s-au prezentat doar 1.816 candidați. Implementarea unor reglementări de felul celor cuprinse în proiect va duce la o scădere dramatică a numărului și a nivelului de pregătire a candidaților dispuși să parcurgă toate examenele și etapele specifice profesiei.

Timp de zeci de ani, magistratura a recrutat unii dintre cei mai buni absolvenți ai facultăților de drept, care concurau între ei pentru un loc la Institutul Național al Magistraturii. Afectarea statutului magistraților îi va determina pe absolvenții de top să se reorienteze către alte cariere, care să le ofere un nivel de trai corespunzător pregătirii lor profesionale și responsabilităților asumate. Calitatea actului de justiție depinde, în mod direct, de calitatea oamenilor care intră în sistem și care îi asigură funcționarea.

Diminuarea atractivității profesiei de magistrat va afecta, inevitabil, nivelul de pregătire, stabilitatea și capacitatea sistemului judiciar de a răspunde așteptărilor societății, punând în discuție însăși viabilitatea statului de drept.

https://inm-lex.ro/pozitia-institutului-national-al-magistraturii-fata-de-proiectul-de-lege-privind-salarizarea-personalului-platit-din-fonduri-publice/