Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română

🎯 Programul de formare european „Bridging the Gender Divide in Informal Long-Term Care – CareDivide” continuă!
𝐂𝐚𝐫𝐞𝐃𝐢𝐯𝐢𝐝𝐞 – Reducerea diferenței de gen în îngrijirea informală pe termen lung, Proiect numărul: 101191097, în care ICCV este unul dintre cei cinci parteneri din cinci țări, implementat între ianuarie 2025 – ianuarie 2027 din Programul: Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori (CERV) finanțat de Comisia Europeană, abordează povara îngrijirii informale, în special pentru membrii familiei vârstnici sau cu dizabilități, purtată în principal de femei.
Peste 7,7 milioane de femei din UE nu sunt angajate din cauza responsabilităților de îngrijire.
🎤 Camera de Comerț și Industrie a României a organizat deja prima sesiune de training la care au participat angajatori, manageri, specialiști HR și alți profesioniști interesați de acest proiec European care urmărește promovarea echilibrului dintre viața profesională și responsabilitățile de îngrijire, precum și dezvoltarea unor practici organizaționale incluzive și sensibile la nevoile îngrijitorilor informali.
Utilitatea practică este se puteți afla:
Cum influențează îngrijirea informală ocuparea forței de muncă și egalitatea de gen;
Exemple de bune practici pentru echilibrul dintre viața profesională și cea personală;
Soluții pentru implementarea programelor flexibile de muncă;
Informații despre cadrul legislativ european și național;
Resurse practice pentru dezvoltarea unor medii de lucru incluzive și echitabile.
Participarea este gratuită. Informațiile sunt disponibile pe platforma proiectului:
https://caredivide.eu/ro/students-4/ După finalizarea tuturor modulelor și evaluărilor, participanții pot solicita și descărca certificatul de absolvire emis în cadrul proiectului.

Împreună contribuim la reducerea inegalităților de gen și la promovarea unor politici organizaționale care sprijină echilibrul dintre muncă și responsabilitățile de îngrijire.

📡 Luni 27 07 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții – ICCV în parteneriat cu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate – ANABI și Asociația Dreptate și Educație pentru Toți – ADEPT au organizat dezbaterea „𝐑𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐣𝐮𝐝𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬 𝐯𝐢𝐜𝐭𝐢𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐬𝐚̆𝐯𝐚̂𝐫𝐬̦𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆, 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢”.Cum poate statul să răspundă mai eficient nevoilor victimelor infracțiunilor? În ce măsură recuperarea produsului infracțiunii și reutilizarea socială a bunurilor confiscate pot contribui la consolidarea justiției sociale?
🖥 Desfășurat în cadrul programului destinat auditorilor de justiție ai Institutului Național al Magistraturii – INM, întâlnirea a reunit aproximativ 60 de participanți: auditori de justiție, reprezentanți ai instituțiilor publice, cercetători, doctoranzi și practicieni din domeniul juridic într- un spațiu de dialog interdisciplinar asupra relației dintre cercetarea socială, politicile publice și practica judiciară.
𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐃𝐫𝐚̆𝐠𝐚𝐧, cercetător în cadrul ICCV, a evidențiat contribuția institutului la fundamentarea politicilor publice destinate protecției victimelor infracțiunilor, implicarea activă care contribuie la formularea unor recomandări bazate pe dovezi empirice și la dezvoltarea unor politici publice și modificări legislative care să răspundă adecvat nevoilor persoanelor și grupurilor aflate în situații de vulnerabilitate, misiunea institutului de a conecta rezultatele cercetării sociale cu procesele decizionale și cu intervențiile instituționale relevante pentru calitatea vieții.
𝐄𝐝𝐮𝐚𝐫𝐝 𝐋𝐞𝐯𝐚𝐢, judecător detașat în cadrul ANABI, a prezentat evoluția cadrului juridic și instituțional privind administrarea bunurilor indisponibilizate, provocările generate de gestionarea unor categorii diverse de active, inclusiv bunuri de valoare ridicată și criptoactive, precum și importanța cooperării naționale și internaționale în procesul de identificare, indisponibilizare și recuperare a produsului infracțiunii.
𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐞𝐚, inspector în cadrul ANABI, a prezentat mecanismele de administrare, valorificare și reutilizare socială a bunurilor confiscate, dat fiind că recuperarea activelor nu reprezintă exclusiv un demers tehnic sau financiar, ci poate deveni un instrument de interes public atunci când resursele recuperate sunt orientate către proiecte și intervenții cu impact social.
𝐆𝐢𝐮𝐥𝐢𝐚 𝐂𝐫𝐢𝐬̦𝐚𝐧avocat și expert al Asociației Dreptate și Educație pentru Toți – ADEPT, a analizat drepturile victimelor infracțiunilor și dificultățile pe care acestea le întâmpină în accesarea măsurilor de sprijin, protecție și compensare, precum și necesitatea unor mecanisme instituționale accesibile, coerente și adaptate nevoilor concrete ale persoanelor afectate de violență.
𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐕𝐨𝐢𝐜𝐮, formator al Institutului Național al Magistraturii și fost judecător, a evidențiat importanța formării profesionale a viitorilor magistrați în domeniul protecției victimelor, dat fiind că aplicarea eficientă a legislației presupune nu doar cunoașterea normelor juridice, ci și înțelegerea contextului social în care apar vulnerabilitatea, victimizarea și dificultățile de acces la justiție.
📌 Dezbaterile au evidențiat faptul că protecția victimelor infracțiunilor constituie un domeniu în care cercetarea științifică, practica judiciară și politicile publice trebuie să funcționeze integrat. Recuperarea prejudiciilor, administrarea eficientă a bunurilor indisponibilizate și reutilizarea lor socială nu sunt doar mecanisme juridice și administrative. Acestea pot deveni instrumente prin care statul contribuie la reducerea vulnerabilităților, la repararea consecințelor sociale ale infracțiunilor și la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile de justiție.
🔏 Informații suplimentare
Institutul de Cercetare a Calității Vieții – ICCV
https://www.iccv.ro/
Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate – ANABI
https://anabi.just.ro/

📌 How does declining societal trust contribute to youth radicalisation?
This question was at the heart of the AMALTHEA presentation delivered by Claudia Petrescu on 23 July at the 31st International Congress of Applied Psychology (ICAP 2026) in Florence.
The first findings from AMALTHEA’s baseline research suggest that radicalisation is rarely a sudden or isolated process. It may develop gradually when young people lose trust in institutions, no longer feel that they belong or have a meaningful democratic voice, and encounter environments that transform frustration, exclusion and insecurity into rigid identities and hostility towards others.
Drawing on evidence from France, Greece, Italy and Romania, the research examines how gender, democratic trust, social belonging and digital environments shape young people’s experiences and identifies both individual and structural factors associated with radicalisation and extremism.
A key message of the presentation was that effective prevention should begin by strengthening trust, belonging, participation and hope, creating inclusive communities where young people feel heard and supported.
These findings mark an important first step in the AMALTHEA project and will inform the next stages of our research on youth radicalisation prevention.

📡 The 𝐂𝐚𝐫𝐞𝐃𝐢𝐯𝐢𝐝𝐞 project, coordinated by ICCV, aims to reduce the gender gap in long-term informal care by combating gender stereotypes and promoting a more equitable distribution of caregiving responsibilities.
📝 Across Europe, families play a vital role in supporting older relatives and loved ones. As care needs continue to grow, better recognition, support, and work-life balance measures for carers are essential.
Through , partners in Spain, Greece, Cyprus, Romania, and Italy are working together to promote a fairer and more inclusive future of care.
Supporting carers means strengthening communities.
Across Europe, families play a vital role in supporting older relatives and loved ones. As care needs continue to grow, better recognition, support, and work-life balance measures for carers are essential.
Through CareDivide, partners in Spain, Greece, Cyprus, Romania, and Italy are working together to promote a fairer and more inclusive future of care. Supporting carers means strengthening communities.

💙 Did you know that informal caregiving across Europe is still largely shaped by gender?

The CareDivide – Mapping the Gap Report explores the current state of informal long-term care for older people across Europe and examines how caregiving responsibilities continue to impact gender equality, employment, and work–life balance.

Developed through collaboration between partners in Romania, Cyprus, Greece, Spain, and Italy, the report also highlights good practices, policy insights, and practical recommendations for creating a more equitable and sustainable care system.
📖 Explore the CareDivide Results page to access the Mapping the Gap Report and other project resources:
🌐 https://caredivide.eu/results/

Together, we can better understand the challenges facing informal caregivers and work towards meaningful, lasting change.

A apărut Vol 37 No 2 (2026) al revistei 𝑪𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝑽𝒊𝒆𝒕̦𝒊𝒊 care poate fi accesat la linkul
https://revistacalitateavietii.ro/journal/en

În cuprinsul său găsiți 𝗮𝗿𝘁𝗶𝗰𝗼𝗹𝗲 pe teme ca:
”Navigarea umorului sexist: De la toleranță la confruntare”, de Ionela Vlase, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, ”Între așteptări și realitate: Experiențele de studiu și traiectoriile post-universitare ale studenților internaționali non-UE în Lituania”, de Suat Aksu, Centrul de Științe Sociale din Lituania, ”Între informație și acuzație: Anatomia jurnalismului de criză în cazul Spitalului Sf. Pantelimon din București”, de Radu Mihai Dumitrescu, Universitatea București, ”Prezentare istorică a muncii sociale în România: Rădăcini și perspective”, de Doru Buzducea, Universitatea București, precum și ”𝐼𝑛 𝑀𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑎𝑚 Profesor Dr Maria Larionescu (1939-2026)”, de Zoltán Rostàs.

📊 În cadrul lucrărilor 𝐬𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐚𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐚𝐝𝐮𝐧𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 (𝐀𝐂𝐨𝐑), 𝑰𝒖𝒍𝒊𝒂𝒏 𝑺𝒕𝒂̆𝒏𝒆𝒔𝒄𝒖, 𝒅𝒊𝒓𝒆𝒄𝒕𝒐𝒓 𝒂𝒅𝒋𝒖𝒏𝒄𝒕 𝒂𝒍 𝑰𝒏𝒔𝒕𝒊𝒕𝒖𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝑪𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂𝒓𝒆 𝒂 𝑪𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒊 𝑽𝒊𝒆𝒕̦𝒊𝒊, Academia Română, a susținut prelegerea 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮 𝗶̂𝗻 𝗿𝗲𝗰𝗲𝘀𝗶𝘂𝗻𝗲: 𝗰𝗮𝘂𝘇𝗲, 𝗰𝗼𝗻𝗱𝗶𝘁̦𝗶𝗶, 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗲𝗰𝗶𝗻𝘁̦𝗲.
📈 Prelegerea a cuprins o analiză a cauzelor structurale și imediate ale intrării României într-o perioadă de recesiune tehnică, precum și a efectelor sociale și teritoriale ale acesteia. România nu se confruntă doar cu o perioadă de recesiune sau stagnare economică, ci și cu o criză a modelului de creștere economică. În această situație, statul nu doar gestionează criza, ci decide și cine plătește costurile acesteia.
📰 Consolidarea fiscală este necesară, dar nu prin austeritate, ci printr-o corecție graduală. Depășirea crizei presupune trecerea la un alt model de creștere economică, bazat pe politică industrială, creșterea producției agroalimentare și de energie electrică, reducerea dependenței de importuri, investiții publice cu multiplicator ridicat, venituri fiscale mai mari și susținerea dezvoltării locale.
La eveniment au participat primari de comune din întreaga țară, alături de reprezentanți ai sindicatelor, mediului de afaceri, instituțiilor publice și organizațiilor civice.

A apărut Vol 24 No 1 din 2026 al revistei 𝙎𝙤𝙘𝙞𝙤𝙡𝙤𝙜𝙞𝙚 𝙍𝙤𝙢𝙖̂𝙣𝙚𝙖𝙨𝙘𝙖̆ (director onorific - acad. Cătălin Zamfir, director - Sorin Cace, director ICCV, Academia Română, redactor șef – Simona Maria Stănescu, CS I, ICCV, Academia Română), și poate fi accesat la linkul https://revistasociologieromaneasca.ro/sr/issue/view/2026-1

În cuprinsul său găsiți 𝒂𝒓𝒕𝒊𝒄𝒐𝒍𝒆 pe teme ca:
”Părerea profesioniștilor din domeniul sănătății cu privire la legislația referitoare la participarea la muncă a persoanelor cu boli cronice în România”, autori – Adela Popa, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, și Felicia Morândău, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu,
”Pedagogia umilinței: violență simbolică și formare profesională în educația medicală românească. O analiză sociologică a discursului profesional în mediul online medical”, autor – Radu-Mihai Dumitrescu, Universitatea București,
”Educația preventivă pentru copiii afectați de consumul de substanțe de către părinți: Oportunități de politică pentru Pilonul European al Drepturilor Sociale”, autor – Ana-Maria Teleoacă, Școala de Studii Avansate, Academia Română,
”Riscuri sociale pentru familiile cu copii în România”, autor – Mariana Stanciu, ICCV, Academia Română,
”Arhivarea prezentului: conflictul social între românii de acasă și cei din diaspora pe TikTok”, autor – Cristina Oana Cristea, Universitatea București,
”Rădăcinile sistemice ale violenței sexuale în timpul războiului ruso-ucrainean: o analiză multidimensională”, autor – Geanina Roșca, Universitatea București,
”România anilor 1990 reexaminată: Putere, tranziție și politică externă în jurnalul lui Ioan Mircea Pașcu”, autor – Iulian Stănescu, ICCV, INCE, Academia Română.

Secțiunea 𝐼𝑛 𝑀𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑎𝑚 cuprinde:
”Maria Larionescu sau despre "existența-valoare"”, autor – Ștefan Ungurean,
”Maria Larionescu (1939-2026) – in memoriam”, autor – Sorin Mitulescu,
”Personalitățile fără de care nu ar fi posibil. In memoriam Maria Larionescu (1939-2026). Profesor universitar, sociolog”, autor – Gabriela-Cătălina Danciu,
”Ioan Mărginean, omul”, autor – Bogdan Voicu, ICCV, Academia Română,
”Mulțumesc, Domnule Profesor”, autor – Raluca Popescu, Universitatea București,
”Despre profesorul și omul Ioan Mărginean”, autor – Marian Vasile, Universitatea București,
”In memoriam Ioan Mărginean: un mentor”, autor – Florin Lazăr, Universitatea București

Secțiunea 𝑅𝑒𝑐𝑒𝑛𝑧𝑖𝑖 include:
”Misiunea sociologiei românești în perioada comunistă. Din memoriile sociologilor. Editura Academiei Române, București, 2025. Cătălin Zamfir, Elena Zamfir (eds.)”, autor – Sebastian Fitzek, ICCV, Academia Română,
”Asistența socială a persoanelor vârstnice în România post-decembristă. Editura Pro-Universitaria, București, 2025. Carmen Marcela Ciornei”, autor - Viorica Cristina Cormoș, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Suceava,
”Perspective sociologice în dinamica turismului românesc. Calitatea vieții localnicilor și turiștilor din sudul litoralului. Editura Pro-Universitaria, 2025. Georgiana Oprescu”, autor – Claudia Delu, ICCV, Academia Română.

📒 În 22 iunie 2026, la ora 11, la sediul ICCV din Calea 13 Septembrie nr. 13, sala 2374, a avut loc susținerea publică a tezei de abilitare în domeniul Sociologie intitulată „𝐄𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐥𝐢𝐧𝐜𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢. 𝑷𝒆𝒓𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒆”, elaborată de dna Ciuchi Oana-Mariana.
𝐶𝑜𝑚𝑖𝑠𝑖𝑎 a avut următoarea componență: Președinte - CS I dr Sorin Cace, director general ICCV, Membri titulari - prof.univ.dr. Daniela Cojocaru, Universitatea ”Al.I. Cuza” din Iași, prof.univ.dr. Gabriel Mugurel Dragomir, Universitatea Politehnica Timișoara, Membri supleanți - prof.univ.dr. Ștefan Antonio Sandu, Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, CS I dr. Simona Stănescu, ICCV.
📝 𝑹𝒆𝒛𝒖𝒍𝒕𝒂𝒕𝒆𝒍𝒆 𝒄𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂̆𝒓𝒊𝒊 reliefează că: frecvența și gravitatea delictelor sunt în proporție directă cu nivelul disfuncțiilor mediului de proveniență al individului care le-a comis, delincvenții de carieră au nivel de școlarizare scăzut, personalitatea deviantă/delincventă trebuie abordată din perspectivă multidisciplinară – psihologic, sociologic, juridic, asistențial – pentru a facilita reinserția socială.
Sunt necesare: Programe de terapie comportamentală și de control a agresivității, Programe de dezvoltare a abilităților sociale, Programe de informare juridică. Singura cale de reușită socială fiind socializarea pozitivă prin cultivarea și menținerea relațiilor sociale armonioase și asumarea responsabilă a rolurilor sociale de către fiecare individ.

📡 Într-un context în care încrederea publicului în instituții și surse de informare este tot mai des pusă la încercare, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a organizat luni 22 iunie 2026 ora 13h00, la sediul ICCV din Calea 12 Septembrie nr 13, în sala 2374, dezbaterea „𝐂𝐫𝐞𝐝𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐮𝐫𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚”, reunind cercetători, experți în comunicare, reprezentanți ai Consiliului Național al Audiovizualului și participanți interesați de impactul dezinformării asupra societății.
🎤 Iulian Stănescu, dir.adj.ICCV, a vorbit despre despre nevoia de a înțelege transformările profunde prin care trece societatea românească și modul în care tehnologia, platformele digitale și noile forme de comunicare au schimbat relația dintre cetățeni, informație și puterea publică, generând riscuri legate de dezinformare, polarizare și neîncredere socială.
🎤 Dr. Sebastian Fitzek a prezentat rezultatele unei cercetări realizată în co-autorat cu prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, dr. Elena Negrea-Busuioc și dr. Corina Drăgan, care analizează felul în care comunitatea științifică internațională înțelege fenomenul dezinformării. Studiul, bazat pe analiza a peste 2.500 de lucrări academice publicate în ultimii ani, identifică dezinformarea ca virus, ca război informațional, ca poluare a ecosistemului informațional și ca efect al mecanismelor platformelor digitale.
🎤 Dr. Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, și Aona Antara Calistru, specialist în comunicare și educație media au prezentat instrumente concrete pentru evaluarea credibilității surselor și dezvoltarea gândirii critice, având ca studiu de caz informațiile contradictorii din perioada COVID-19.
🎤 Dr. Monica Marin a adus în atenție experiențe concrete din comunități izolate în perioada pandemiei, exemple de colaborare între instituțiile publice și liderii locali și importanța relațiilor sociale și a capitalului de încredere în combaterea dezinformării.
🎤 Dr. Flavius-Cristian Mărcău, cercetător în domeniul științelor sociale și reprezentant al revistei științifice Research and Science Today, a vorbit despre dezinformare, încrederea socială și securitatea societală, precum și despre reziliența unei societăți care depinde de accesul la informație și de capacitatea cetățenilor de a evalua critic mesajele primite și de a menține dialogul între grupuri cu perspective diferite.
Dialogul a fost un prilej de a clarifica cm funcționează 𝒂𝒔𝒕𝒓𝒐𝒕𝒖𝒓𝒇𝒊𝒏𝒈 -ul, care este diferența între 𝒎𝒊𝒔𝒊𝒏𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒆𝒛𝒊𝒏𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒔̦𝒊 𝒎𝒂𝒍𝒊𝒏𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒓𝒆, și mai ales ce este 𝒇𝒍𝒖𝒆𝒏𝒕̦𝒂 𝒆𝒖𝒓𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒂̆ care ne face să credem informații eronate datorită ușurinței cu care putem procesa sau înțelege o afirmație.
Evenimentul, care s-a bucurat și de prezența jurnaliștilor de la Agerpres și Radio România, face parte din seria de dezbateri cu acces liber organizate regulat de ICCV la sediul său pe diverse teme de interes pentru societate, dedicate popularizării rezultatelor cercetării și dialogului între cercetători, experți și publicul larg.

📡 Reuniunea pe tema „ 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐞𝐜𝐨𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐫𝐨𝐧𝐭𝐢𝐞𝐫𝐚̆ 𝐩𝐫𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 (𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐑𝐞𝐬𝐞𝐚𝐫𝐜𝐡 𝐂𝐨𝐮𝐧𝐜𝐢𝐥) 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞” și s-a desfășurat vineri, 12 iunie 2026, în 𝑪𝒍𝒖𝒃𝒖𝒍 𝑨𝒄𝒂𝒅𝒆𝒎𝒊𝒄𝒊𝒆𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓 (Calea Victoriei 125, București) și a fost organizată la inițiativa acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, ca dialog strategic cu prof.dr. 𝑴𝒂𝒓𝒊𝒂 𝑳𝒆𝒑𝒕𝒊𝒏, președinta 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒊𝒍𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑬𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒂𝒏 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝑪𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂𝒓𝒆, în vederea identificării unor modalități de obținere a finanțării europene de către instituțiile de cercetare românești.

Detalii in link-ul de mai jos

𝐃𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐑𝐞𝐬𝐞𝐚𝐫𝐜𝐡 𝐂𝐨𝐮𝐧𝐜𝐢𝐥

🔺Academia Română a organizat, la inițiativa acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, o întâlnire informală cu prof.dr. Maria Leptin, președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC, European Research Council), în vederea identificării unor modalități de obținere a finanțării europene de către instituțiile de cercetare românești.

🔺Reuniunea a avut ca temă „Construirea unui ecosistem de cercetare de frontieră pregătit pentru ERC în cadrul Academiei Române” și s-a desfășurat vineri, 12 iunie 2026, în Clubul Academicienilor (Calea Victoriei 125, București).

🔺Au participat acad. Gabriela Marinoschi, acad. Nicolae Zamfir și acad. Mircea Dumitru, vicepreședinți ai Academiei Române; acad. Maya Simionescu, directoarea Institutului de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“; prof.dr. Radu Băjenaru, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“; prof.dr. Lucian Beznea, directorul Institutului de Matematică „Simion Stoilow“; prof.dr. Adina Dragomirescu, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti“; prof.dr. Ioana Feodorov, Institutul de Studii Sud-Est Europene, cercetător principal și coordonatoare a proiectului ERC „TYPARABIC”; prof.dr. Ștefan Eugen Szedlacsek, Institutul de Biochimie; reprezentanți ai Consiliului European pentru Cercetare în România: prof.dr. Mihaela Constantinescu, ambasador ERC în România, dr. Antoaneta Folea, coordonatoarea Rețelei NCP la nivel național, dr. Laura Chirilă, persoană de contact ERC România.

🔺Discuțiile, moderate de acad. Nicolae Zamfir, au avut ca obiectiv intensificarea contribuțiilor institutelor de cercetare ale Academiei la programele Consiliului European pentru Cercetare.
Prof.dr. Maria Leptin, președinta ERC, a apreciat ca pozitivă dorința organizatorilor acestei întâlniri de a intensifica și a face mai vizibilă cercetarea românească. În acest sens, a precizat că ERC este deschisă oricărei solicitări de calitate, iar succesul unui proiect depinde de implicarea întregii comunități științifice din România. Prof. Leptin a accentuat ideea selecției bazată pe calitate: „Cei mai performanți solicitanți trebuie încurajați, restul descurajați”.

🔺La finalul discuțiilor, acad. Nicolae Zamfir a declarat că, în perioada următoare, Academia Română va iniția un grup de lucru care va avea ca misiune creșterea forței de coeziune a comunității științifice din România, precum și a contribuțiilor instituțiilor de cercetare ale Academiei la programele europene, inclusiv cele ale Consiliului European pentru Cercetare.

🔺Întâlnirea reflectă preocuparea și îngrijorarea Academiei Române privind situația cercetării românești, în condițiile slabei finanțări naționale, iar fondurile puse la dispoziție de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) pot constitui o sursă benefică pentru institutele și centrele de cercetare.