Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română

📡 Reuniunea pe tema „ 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐞𝐜𝐨𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐫𝐨𝐧𝐭𝐢𝐞𝐫𝐚̆ 𝐩𝐫𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 (𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐑𝐞𝐬𝐞𝐚𝐫𝐜𝐡 𝐂𝐨𝐮𝐧𝐜𝐢𝐥) 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞” și s-a desfășurat vineri, 12 iunie 2026, în 𝑪𝒍𝒖𝒃𝒖𝒍 𝑨𝒄𝒂𝒅𝒆𝒎𝒊𝒄𝒊𝒆𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓 (Calea Victoriei 125, București) și a fost organizată la inițiativa acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, ca dialog strategic cu prof.dr. 𝑴𝒂𝒓𝒊𝒂 𝑳𝒆𝒑𝒕𝒊𝒏, președinta 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒊𝒍𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑬𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒂𝒏 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝑪𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂𝒓𝒆, în vederea identificării unor modalități de obținere a finanțării europene de către instituțiile de cercetare românești.

Detalii in link-ul de mai jos

𝐃𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐑𝐞𝐬𝐞𝐚𝐫𝐜𝐡 𝐂𝐨𝐮𝐧𝐜𝐢𝐥

🔺Academia Română a organizat, la inițiativa acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, o întâlnire informală cu prof.dr. Maria Leptin, președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC, European Research Council), în vederea identificării unor modalități de obținere a finanțării europene de către instituțiile de cercetare românești.

🔺Reuniunea a avut ca temă „Construirea unui ecosistem de cercetare de frontieră pregătit pentru ERC în cadrul Academiei Române” și s-a desfășurat vineri, 12 iunie 2026, în Clubul Academicienilor (Calea Victoriei 125, București).

🔺Au participat acad. Gabriela Marinoschi, acad. Nicolae Zamfir și acad. Mircea Dumitru, vicepreședinți ai Academiei Române; acad. Maya Simionescu, directoarea Institutului de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“; prof.dr. Radu Băjenaru, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“; prof.dr. Lucian Beznea, directorul Institutului de Matematică „Simion Stoilow“; prof.dr. Adina Dragomirescu, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti“; prof.dr. Ioana Feodorov, Institutul de Studii Sud-Est Europene, cercetător principal și coordonatoare a proiectului ERC „TYPARABIC”; prof.dr. Ștefan Eugen Szedlacsek, Institutul de Biochimie; reprezentanți ai Consiliului European pentru Cercetare în România: prof.dr. Mihaela Constantinescu, ambasador ERC în România, dr. Antoaneta Folea, coordonatoarea Rețelei NCP la nivel național, dr. Laura Chirilă, persoană de contact ERC România.

🔺Discuțiile, moderate de acad. Nicolae Zamfir, au avut ca obiectiv intensificarea contribuțiilor institutelor de cercetare ale Academiei la programele Consiliului European pentru Cercetare.
Prof.dr. Maria Leptin, președinta ERC, a apreciat ca pozitivă dorința organizatorilor acestei întâlniri de a intensifica și a face mai vizibilă cercetarea românească. În acest sens, a precizat că ERC este deschisă oricărei solicitări de calitate, iar succesul unui proiect depinde de implicarea întregii comunități științifice din România. Prof. Leptin a accentuat ideea selecției bazată pe calitate: „Cei mai performanți solicitanți trebuie încurajați, restul descurajați”.

🔺La finalul discuțiilor, acad. Nicolae Zamfir a declarat că, în perioada următoare, Academia Română va iniția un grup de lucru care va avea ca misiune creșterea forței de coeziune a comunității științifice din România, precum și a contribuțiilor instituțiilor de cercetare ale Academiei la programele europene, inclusiv cele ale Consiliului European pentru Cercetare.

🔺Întâlnirea reflectă preocuparea și îngrijorarea Academiei Române privind situația cercetării românești, în condițiile slabei finanțări naționale, iar fondurile puse la dispoziție de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) pot constitui o sursă benefică pentru institutele și centrele de cercetare.

📒 În 10 iunie 2026, la ora 11, în cadrul Școlii Doctorale de Sociologie și Științe Juridice, la sediul ICCV din Calea 13 Septembrie nr. 13, sala 2374, a avut loc susținerea publică a tezei de doctorat intitulată „𝐌𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐫𝐨𝐛𝐢𝐞𝐢 𝐭̦𝐢𝐠𝐚𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬𝐜 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐢𝐥𝐨𝐫”, elaborată de student-doctorand 𝑭𝒖𝒓𝒕𝒖𝒏𝒂̆ 𝑨𝒅𝒓𝒊𝒂𝒏 𝑵𝒊𝒄𝒐𝒍𝒂𝒆.
𝐶𝑜𝑚𝑖𝑠𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑠𝑡̦𝑖𝑛𝑒𝑟𝑒 a tezei a avut următoarea componență: Președinte: CS I Simona Stănescu, ICCV, Academia Română, Conducător științific de doctorat: CS I Sorin Cace, ICCV, Academia Română, Referenți: Prof.univ.dr. Marius Turda, Centre for Medical Humanities, School of Education,Humanities and Languages, Oxford Brookes University, Gipsy Lane, Marea Britanie Conf.univ.dr. Grigore Delia Mădălina, Universitatea București, Facultatea de
Literaturi și Limbi Străine, CS I, dr. Preoteasa Ana Maria, ICCV, Academia Română.
📝 Punctul de plecare al cercetării este observația că, deși sclavia romilor a reprezentat o instituție fundamentală a societăților din Țara Românească și Moldova timp de aproape cinci secole, acest episod istoric este absent sau marginal în memoriile colective locale și în memoria publică națională. Din punct de vedere teoretic, teza se bazează pe contribuțiile lui Maurice Halbwachs privind memoria colectivă, pe distincțiile lui Jan Assmann între memoria comunicativă și memoria culturală, precum și pe ideea de „traumă culturală” formulată de Jeffrey C. Alexander.

Textul integral al tezei poate fi consultat, în format tipărit, la Biblioteca Institutului de Cercetare a Calității Vieții.

📌 Miercuri, 3 iunie, Institutul de Cercetare a Calității Vieții a organizat dezbaterea 𝐋𝐨𝐜𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥ă î𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝟏𝟗𝟒𝟕-𝟏𝟗𝟖𝟗: 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦ăr𝐢, 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢 ș𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐢𝐧ț𝐞 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧 𝐥𝐮𝐧𝐠.
Evenimentul a oferit un cadru de reflecție și dialog asupra evoluției locuirii individuale în perioada regimului socialist (1947-1989). Au fost puse în discuție principalele transformări, politicile care le-au influențat și efectele pe termen lung asupra condițiilor de locuire.

📖 În cadrul dezbaterii, conf. univ. dr. Dragoș Dordea a susținut o prezentare a volumului 𝐌𝐮𝐭𝐚ț𝐢𝐢 î𝐧 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐧ț𝐞𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥𝐞 î𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝟏𝟗𝟒𝟕–𝟏𝟗𝟖𝟗 (București, Editura Universitară Ion Mincu, 2024). Construcția locuințelor individuale a fost analizată pe medii de rezidență, precum și prin categoria „alt cadru”, utilizată de autor pentru a grupa locuințe secundare, de vacanță, cabane turistice și vile speciale.

🧾 Pe baza evoluției stilurilor arhitecturale și a politicii de stat privind locuințele individuale, Dragoș Dordea propune următoarea periodizare: continuități sub ocupație (1947-1957), funcționalism internațional (1957-1967), diversitate – diversiune (1967-1973), lirism național (1973-1980) și postrealism (1980-1989).

Dragoș Dordea predă la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. Este arhitect, membru al Ordinului Arhitecților din România (OAR) și al Societății Inginerilor și Arhitecților Elvețieni (SIA). A fost premiat cu Premiul SIA și Premio di Comune di Padova.

📌 „Tema dezbaterii este deopotrivă relevantă și necesară pentru studiul calității vieții din România. În cadrul lucrărilor realizate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) privind calitatea vieții în România la 100 de ani de la Marea Unire din 1918, problematica locuirii a ocupat un loc important. Transformările produse în perioada 1947-1989 continuă să influențeze realitățile actuale. Majoritatea covârșitoare a fondului de locuințe de astăzi, la aproape 40 de ani de la încheierea perioadei comuniste, reprezintă construcții realizate în perioada respectivă. Configurația actuală a localităților, atât urbane, cât și rurale, poartă amprenta politicilor de locuire și a intervențiilor urbanistice realizate în acel interval”, a subliniat 𝗜𝘂𝗹𝗶𝗮𝗻 𝗦𝘁ă𝗻𝗲𝘀𝗰𝘂, director adjunct al ICCV.

Miercuri, 3 iunie, de la ora 10:30, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) organizează dezbaterea 𝐋𝐨𝐜𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝟏𝟗𝟒𝟕-𝟏𝟗𝟖𝟗: 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢, 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧 𝐥𝐮𝐧𝐠, pornind de la volumul semnat de conf. univ. dr. Dragoș Dordea, 𝐌𝐮𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝟏𝟗𝟒𝟕-𝟏𝟗𝟖𝟗.

📌Dezbaterea va avea loc la sediul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române din Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, Aripa Vest, Etajul 2, Sala 2374.

Accesul este liber publicului larg.

🙋🏻‍♀️🙋🏻‍♂️ Pentru a participa la acest eveniment, vă rugăm să vă înscrieți în formularul din comentariu.

📡 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐮𝐡, 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, a fost invitat al emisiunii „Piața Victoriei”, Radio Europa FM, realizator: Mădălina Dobrovolschi
📚 Domnia sa a subliniat importanța vitală pe care o au familia și profesorii în primii ani de viață în transmiterea valorilor necesare modelării personalității umane: „Familia cultivă respectul pentru școală…au fost copii care proveneau din familii sărace și care aveau drag de carte și au ajuns mari intelectuali în această țară…Deoarece familia respectivă avea respect pentru muncă și pentru școală…În plus, a fi profesor este categoric o chestiune de vocație”
📜 „Academia nu se poate substitui unui guvern dar poate sprijini inițiativele Ministerului Educației și trebuie să facă acțiuni care să atragă tineretul, să atragă publicul spre cunoaștere, spre înțelegerea lucrurilor așezat și nu să se lase pradă teoriilor conspiraționiste. Există, de pildă, la Sala «Dalles», în fiecare lună o conferință care este susținută de către un membru al Academiei Române, pe o temă de interes larg, cu intrare liberă, ca la toate activitățile și conferințele Academiei Române”
Mai multe detalii în linkul de mai jos.

Președintele Academiei Române, Marius Andruh, despre apetitul românilor pentru lectură: „Nu e adevărat că lumea nu citește. Citește mail-uri, citește pe social media, TikTok” | AUDIO Suntem pe ultimele locuri în Europa la lectură, fapt care se poate răsfrânge și asupra fenomenului analfabetismului funcțional. Cu toate acestea, nu p...

🔎 The 𝐆𝐁𝐕-𝐖𝐚𝐭𝐜𝐡 𝐒𝐚𝐥𝐨𝐧𝐬 project (funded by the Citizens, Equality, Rights and Values -CERV program of the European Commission), in which Claudia Petrescu, Adriana Neguț, and Flavius Mihalache, ICCV researchers, take part, confirmed for Italy, Greece, Romania, and Bulgaria that gender-based violence is widespread and deeply rooted structural problem, shaped by social norms, institutional gaps, and unequal access to support.
📌 𝐁𝐞𝐚𝐮𝐭𝐲 𝐒𝐚𝐥𝐨𝐧𝐬 can become part of a wider response to 𝐠𝐞𝐧𝐝𝐞𝐫-𝐛𝐚𝐬𝐞𝐝 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐧𝐜𝐞, but only with the right support, training, and institutional recognition.
See more details in the link below.

GBV-Watch Salons: What we’ve learned

Findings from the GBV-Watch Salons project confirm a consistent pattern across countries: in Italy, Greece, Romania, and Bulgaria, gender-based violence remains a widespread and deeply rooted structural problem, shaped by social norms, institutional gaps, and unequal access to support.

Although each country has its own legal and cultural context, the research reveals a common reality: there is still a significant gap between formal commitments to prevention and protection and the everyday experiences of disclosure, help-seeking, and response.

At the same time, the project highlights an important and still underused resource: the beauty and wellness sector. Because of the trust and continuity built in these spaces, beauty professionals may be uniquely placed to notice early signs of distress and offer safe pathways to information and referral.

Across all four countries, one conclusion stands out: beauty salons can become part of a wider response to GBV, but only with the right support, training, and institutional recognition.

⌚️ 𝐂𝐚𝐫𝐞𝐃𝐢𝐯𝐢𝐝𝐞 – Bridging the gender gap in informal long-term care, Project number: 101191097, in which ICCV is one of the five partners from five countries, implemented between January 2025 – January 2027 from the Program: Citizens, Equality, Rights and Values (CERV) funded by the European Commission, addresses the burden of informal care, especially for elderly or disabled family members, carried mainly by 𝐰𝐨𝐦𝐞𝐧. More than 7.7 million women in the EU are not employed due to caring responsibilities.
💻 CareDivide 𝐭𝐫𝐚𝐢𝐧𝐢𝐧𝐠𝐬 are expected to begin in June on topics such as flexible working arrangements, gender equality in the workplace, the inclusion of informal caregivers in the labour market, and practical approaches to identifying and tackling care-related inequalities.

More details in the link below.

CareDivide trainings are expected to launch in June!
🌷 In the coming period, we will roll out a training programme aimed at building the skills of employers, managers, HR staff, and HR specialists across all partner countries.
🌻 The programme will address key topics such as flexible working arrangements, gender equality in the workplace, the inclusion of informal caregivers in the labour market, and practical approaches to identifying and tackling care-related inequalities.
🌸 Our partners in each country will soon open a call for participants. Stay tuned for updates and further details.
🔗 Learn more: caredivide.eu

🎤 𝐃𝐫. 𝙎𝙞𝙢𝙤𝙣𝙖 𝙎𝙩𝙖̆𝙣𝙚𝙨𝙘𝙪, cercetător științific în cadrul ICCV, a fost recent invitată la emisiunea 𝗢𝗯𝘀𝗲𝗿𝘃𝗮𝘁𝗼𝗿 𝗔𝗻𝘁𝗲𝗻𝗮 𝟑 pentru a discuta despre ce lipsește din viața multor seniori din România și "Paradoxul singurătăţii" la bătrâneţe.

Viața la vârsta a treia vine cu o serie de provocări individuale printre care „paradoxul singurătății”: într-o societate tot mai tehnologizată, persoanele în vârstă se simt din ce în ce mai puțin conectate cu ceilalți. Printre factorii care contribuie la o calitate diferită a vieții menționăm: apartenența la mediul rural sau urban, diferențele de statut social, experiența de viață, nivelul pensiilor sau accesul la servicii de sănătate. Identificarea unor modalități plăcute de petrecere a timpului precum programele de voluntariat, implicarea în comunitate sau apropierea familiei pot schimba perspectiva persoanelor vârstnice asupra vieții.

📺 Interviul integral se poate viziona aici : https://observatornews.ro/social/paradoxul-singuratatii-la-batranete-ce-lipseste-din-viata-multor-seniori-din-romania-si-cum-se-pot-regasi-654564.html

📡 Pe 4 mai 2026, la Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Română, a avut loc dezbaterea internațională „Violența și fundamentalismul în societatea contemporană”.
🎤 Experți din România, Franța, Spania și SUA au analizat relația dintre radicalizare, religie și identitate, oferind perspective esențiale asupra uneia dintre cele mai sensibile teme ale prezentului.
De la memorie și istorie, la societate și politică, concluziile sunt mai complexe decât par.
👉 Află mai mult: https://www.romaniasociala.ro/violentasi-fundamentalism-in-societatea-contemporana-reflectii-interdisciplinare-in-cadrul-unei-dezbateri-internationale-organizate-de-academia-romana/

📡 Luni, 4 mai 2026, în intervalul 12:00-15:00, vă invităm la dezbaterea internațională “𝑽𝒊𝒐𝒍𝒆𝒏𝒕̦𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒇𝒖𝒏𝒅𝒂𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒍𝒊𝒔𝒎 𝒊̂𝒏 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒆𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒆𝒎𝒑𝒐𝒓𝒂𝒏𝒂̆”, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, la sediul din Calea 13 Septembrie, nr. 13, și moderată de Dr. Laurențiu Tănase, cercetător științific în cadrul institutului.
Scopul dezbaterii este analiza curentelor ideologice fundamentaliste din societatea contemporană care pot alimenta forme de violență socială, pentru a înțelege condițiile istorice și culturale ce favorizează emergența discursurilor intolerante și a practicilor violente, precum și mecanismele prin care acestea se legitimează și se propagă.

🎤 Agenda Dezbaterii
Cuvânt de deschidere: Dr. Iulian STĂNESCU, Director adjunct ICCV, Acad. Dr. Wilhelm DANCĂ, Vicepreședinte Academia Română
Dr. Marian SIMION, Harvard Divinity School, Cambridge, MA; “George Mason” University, Arlington, Virginia, USA: Radicalism and Violence: Why We Forget the Lessons of History
Dr. Lucian DINCĂ, Facultatea de Teologie Catolică, Universitatea București: Intégrisme, fondamentalisme, traditionalisme et réconciliation au Conseil de Ferrara-Florența (1438-1439)
Dr. Jean-François PETIT, Institut Catholique de Paris: Lutter contre les fondamentalismes politiques. Virgil Gheorghiu, au coeur de la tourmente totalitaire
Dr. Franck DUBOIS, Vice-rector, Institut Catholique de Lille: Fondamentalisme, nationalisme: la voie orthodoxe?
Dr. Benoist De BAENST, Institut Catholique de Lille: Éclairage à partir des sens de l’Écriture
Dr. Cathy LEBLANC, Institut Catholique de Lille: Fondamentalisme religieux et génocides
Dr. Yann RAISON DU CLEUZIOU, Université de Bordeaux: Fondamentalisme et nationalisme; réflexion sur le cas français
Av. Lucian BONDOC, Analist de politici publice, București: Certains facteurs sociaux favorisant la violence à présent
Concluzii: Dr. Laurențiu TĂNASE, Dr. Cezar DASCĂLU – ICCV
📝 Pentru participare, vă rugăm să vă înscrieți în formular, https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdmzEZEn-Yx95K2UmbMj-ujQLSDWnm4FCZ2LElKdgInbiu_Ww/viewform