Ioan Sebesan

Membru al Sentului Universității de știință și tehnologie POLITEHNICA din București.

SĂRBĂTORI FERICITE SI LA MULȚI ANI !
Urez atât colegilor de la facultatea de Transporturi, membrilor Senatului universitar cât și celorlalți colegi din Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA din București. Ma adresez de asemenea tuturor universitarilor din țară si străinătate cât si specialiștilor din industrie si cercetare cu care am colaborat.De asemenea vă doresc să aveți bucurii și împliniri alături de cei dragi.

Prof.Univ.Dr.Ing. IOAN SEBEŞAN
Laureat al Academiei Române
Membru al Academiei din Ucraina
Senator de Onoare al Universității
Aurel Vlaicu din Arad
Conducător de Doctorat

Barajele au nevoie să fie golite periodic pentru a putea fi inspectate, reparate și curățate de sedimente, deoarece în timp se acumulează nămol și apar microfisuri care nu pot fi verificate în siguranță cât timp lacul este plin.

De exemplu Vidraru, fiind un obiectiv strategic de o importanță majoră, necesită o monitorizare riguroasă a stării de sănătate a construcției pentru a funcționa la parametri optimi.

Fenomenul de colmatare este un proces natural și inevitabil pentru orice lac de acumulare. Râurile care alimentează bazinul transportă continuu aluviuni, particule de sol, nisip și pietriș, care se depun pe fundul lacului odată ce viteza apei scade. În decursul a zeci de ani, aceste depuneri pot atinge grosimi impresionante, reducând semnificativ volumul util de apă pe care barajul îl poate stoca și riscând să blocheze prizele de apă situate la bază.

Inspectarea paramentului amonte, adică fața barajului care stă permanent sub apă, este o provocare tehnică majoră. Deși tehnologia actuală permite utilizarea roboților subacvatici și a scafandrilor profesioniști, vizibilitatea redusă și presiunea imensă a apei limitează precizia observațiilor. Doar prin eliminarea apei inginerii pot examina vizual betonul în detaliu, identificând zonele unde acesta s-a degradat, s-a erodat sau unde armătura metalică a început să fie expusă coroziunii.

Structura de rezistență a unui baraj, în special a celor în arc precum Vidraru, este supusă unor forțe colosale. Variațiile de temperatură dintre sezoane, precum și micile mișcări seismice, pot duce în timp la apariția unor fisuri fine în corpul barajului. Când lacul este golit, aceste imperfecțiuni pot fi tratate prin injectarea unor rășini speciale sau mortare de înaltă rezistență, operațiune imposibil de realizat eficient sub apă.

Un alt element critic care necesită acces "pe uscat" îl reprezintă echipamentele hidromecanice. Vanele de la golirea de fund și grătarele metalice care protejează turbinele de bușteni sau alte deșeuri sunt supuse unei uzuri constante. Verificarea integrității acestor piese, curățarea lor de rugină și aplicarea unor straturi protectoare noi sunt esențiale pentru a garanta că mecanismele vor funcționa perfect în caz de viitură.

În cazul specific al Barajului Vidraru, inaugurat în 1966, discuțiile despre necesitatea unor reparații capitale au devenit tot mai relevante pe măsură ce construcția a depășit o jumătate de secol de exploatare. Instalațiile și betoanele au rezistat eroic, dar normativele moderne de siguranță impun standarde pe care echipamentele vechi trebuie să le atingă prin retehnologizare. O golire totală sau parțială permite înlocuirea pieselor uzate cu tehnologie de ultimă generație.

Procesul de golire a unui lac de dimensiunile Vidrarului nu este o decizie luată ușor, implicând o logistică complexă. Evacuarea a sute de milioane de metri cubi de apă trebuie făcută controlat pentru a nu inunda localitățile din aval și pentru a nu destabiliza versanții munților din jur prin schimbarea bruscă a presiunii. Planificarea unei astfel de intervenții durează ani de zile și implică colaborarea hidrologilor, inginerilor constructori și a autorităților locale.

Impactul asupra producției de energie este un alt factor care trebuie gestionat. Hidrocentrala asociată barajului este o sursă importantă de electricitate pentru sistemul național, iar oprirea ei pentru reparații necesită găsirea unor surse alternative de energie. Totuși, costul economic al opririi temporare este considerat o investiție necesară pentru a preveni costurile uriașe și riscurile asociate unei avarii majore.

Protejarea ecosistemului acvatic este o prioritate în timpul acestor manevre tehnice. Scăderea nivelului apei se face într-un ritm care să permită, pe cât posibil, salvarea faunei piscicole. În proiectele de anvergură, se organizează acțiuni de transfer al peștilor în alte bazine sau în zonele lacului care păstrează o adâncime suficientă, pentru a minimiza pierderile ecologice.

În concluzie, mentenanța prin golire periodică este "asigurarea de viață" a unui baraj. Indiferent cât de solidă a fost construcția inițială, apa și timpul sunt forțe care necesită o gestionare activă. Prin aceste lucrări de curățare și consolidare, durata de viață a obiectivului este prelungită cu decenii, garantând siguranța comunităților din aval și continuitatea producției de energie verde.

Sub coordonarea prof. Ioan Sebeşan specializarea “vehicule feroviare/rolling stock” a căpătat o formă academică solidă la UPB, iar prin lucrările sale s-a creat o bază teoretică şi practică recunoscută internaţional.

Profesionalizarea și formarea generațiilor de ingineri feroviari: prin doctoranzi, cursuri, cercetare și colaborări — a contribuit la consolidarea capacității de proiectare, cercetare și întreținere a materialului rulant în România.

Promovarea siguranței, calității și inovației în transportul feroviar — contribuțiile sale la dinamica vehiculelor, suspensii, contact roată-șină etc. influențează direct standardele de proiectare și exploatare.

Legături internaționale: colaborări cu universități și institute din diverse țări, ceea ce aduce o punte între comunitatea tehnică românească și cea internațională.

În ansamblu, Ioan Sebeșan este o personalitate marcantă — atât ca profesor, cât și ca cercetător — care a modelat un domeniu de nișă dar strategic pentru transporturi, și care lasă o moștenire tehnică și educațională solidă.