Olivia citește

O carte specială pentru o zi specială 🎂

Un mieluț la cină, scrisă de Steve Smallman, este o poveste atipică în care lupul pornește hotărât să mănânce mieluțul simpatic, dar nimic nu se întâmplă așa cm te-ai aștepta. În locul unei cine, se naște o poveste despre grijă, prietenie și multe situații amuzante.

Oricât de mult ne-am dori să punem emoțiile pe categorii clare, copiii nu le trăiesc separat. Ele apar adesea împreună: bucurie și dor, entuziasm și grijă. Nu se anulează, nu se contrazic, ci coexistă.

Pentru copii, primul pas nu este să le separe, ci să le recunoască. Să vadă că pot simți mai multe lucruri în același timp și că toate au loc. Aici intervine adultul: nu pentru a corecta sau a grăbi, ci pentru a numi, a reflecta și a normaliza.

Când îi ajutăm pe copii să observe ce simt,chiar dacă emoțiile sunt amestecate, le oferim un cadru sigur. În timp, ei învață să țină cont de toate trăirile lor, fără să le respingă.

Dragă cititorule, îți aduci aminte prima carte cu Gruffalo?

Povestea continuă și-i vei întâlni iar pe șoricelul cel isteț, pe vulpe, pe bufniță și pe șarpe. Iar Gruffalo parcă nu mai este atât de fioros… Acum e tătic, are un pui, o fetiță, curioasă ca tine. Oare e adevărat că în pădure se află un Șoarece Mare și Rău sau e doar o poveste născocită de tatăl Gruffalo pentru serile lungi de iarnă?

Dragă cititorule, știu că ești mic. Uneori treci prin încercări mai grele. Probabil te întrebi nerăbdător "Când o sa fiu mare și puternic?". Chiar acum, îți răspunde această poveste. Dacă ai CURAJ și IMAGINAȚIE, Gruffalo cel fioros și toți cei ca el vor fugi care-ncotro.

Într-o zi, Pete Motanul se trezește cam morocănos. Dar cu ajutorul unor ochelari grozavi, își dă seama că bucuria era chiar acolo, în el! O poveste despre cm putem vedea lucrurile într-un mod frumos, chiar și atunci când totul pare altfel. 😺🕶️🌞

Pete Motanul și ochelarii săi magici De data aceasta, Pete Motanul se trezește puțin morocănos – parcă nimic nu-i merge bine. Insă, datorită unor ochelari de soare minunați, iși dă seama că voia...

Prin aventurile unui șoricel care învață să-și găsească vocea și să înfrunte fricile, copiii sunt încurajați să își folosească vocea interioară pentru a-și apăra convingerile și a-și exprima emoțiile, contribuind astfel la dezvoltarea încrederii de sine și a comunicării asertive.

Te-ai întrebat vreodată ce numără oiţele ca să adoarmă? Sau zebrele, hipopotamii şi balenele?
Dar tu? Ce numeri când vine ora de culcare?
🐑🐑🐑

Ce numără oițele ca sa adoarmă? Te-ai întrebat vreodată ce numără oiţele ca să adoarmă? Sau zebrele, hipopotamii şi balenele?Dar tu? Ce numeri când vine ora de culcare?

La școala urșilor sunt 1,2,3,4... În total doisprezece ursi, toti plini de voie buna. Dintre toți, doar al doisprezecelea este fetita: o cheama Jackie. Ea e cea mai mică, dar și cea mai neastâmpărată. Sună clopoțelul. Începe o noua zi la școala urșilor.

Şcoala urşilor La scoala ursilor sunt 1,2,3,4... in total doisprezece ursi, toti plini de voie buna. Dintre toti, doar al doisprezecelea este fetita: o cheama Jackie. Ea e ...

O poveste care dezvăluie frumusețea prieteniei si oferă o introducere delicata in ecologia naturii, subliniind modul in care cei mici pot juca un rol important in protejarea mediului.

Prietena mea, Albina O poveste care dezvăluie frumusețea prieteniei si oferă o introducere delicata in ecologia naturii, subliniind modul in care cei mici pot juca un rol importa...

George este un uriaș care poartă mereu aceleași haine vechi și ponosite. Nu se știe de ce, poate pentru că în orășelul liniștit în care locuiește nu sunt magazine cu haine pentru uriași. Dar într-o zi, în oraș se deschide o prăvălie nouă unde se găsesc haine foarte-foarte mari. Numai bune pentru George, care nu stă mult pe gânduri și își cumpără de toate. Ce cravată elegantă, ce cămașă fină, ce pantofi strălucitori are acum George... E complet schimbat. Acum, se plimbă vesel pe străzi, depășind în înălțime casele din jur.

Dar, chiar dacă privește totul, vrând-nevrând, de sus, George are timp să fie atent și să-i ajute pe cei pe care îi întâlnește. Oare cravata sa de uriaș n-ar fi bună ca fular pentru această biată girafă cu guturai? Pantofii săi cei noi n-ar fi buni ca adăpost pentru familia de șoricei care a rămas fără casă? Una dintre șosetele sale — că are două, la urma urmei — n-ar fi un sac de dormit moale și călduros pentru puiul de vulpe care hoinărește prin pădure? Iar cămașa, că aproape numai ea i-a rămas, ia uite ce velă minunată ar fi pentru o barcă.

Hainele cele noi sunt doar... haine. Poate că George e cel mai fain uriaș din oraș sau poate că nu. Dar e cu siguranță cel mai prietenos.

Cel mai fain uriaș din oraș George este un uriaș care poartă mereu aceleași haine vechi și ponosite. Nu se știe de ce, poate pentru că în orășelul liniștit în care locuiește nu sunt mag...