Cristian Presură

Cristian Presură Mă puteți susține aici: https://www.patreon.com/cristianpresura Stiinta Povestita
(1)

Fizica a suferit anul acesta o reducere a numărului de ore la uman. De acum, aproximativ 75-80% dintre toți elevi vor av...
28/09/2026

Fizica a suferit anul acesta o reducere a numărului de ore la uman. De acum, aproximativ 75-80% dintre toți elevi vor avea doar o oră de fizică pe săptămână, și asta doar în clasele a IX-a și a X-a, apoi niciuna.

Nu vă așteptați să mă plâng; cam același lucru se întâmplă și în Olanda, unde se întărește o idee: dacă tot mai rămân 20-25% care fac fizică pe bune, atunci să o facă bine! Văd asta în ceea ce eu identific drept „principiul celor 3 T” în sistemul olandez:

* Testează corect.
* Testează-i pe toți cei care învață materia.
* Testează din tot.

Toate trei sunt o consecință a principiului elementar: „Elevul nu învață decât dacă are de dat examen”. Nu e ce ne dorim, e o observație practică. Și atunci, dacă vrei să învețe ceva, pune elevul să dea examen din ce are de învățat. Să le luăm pe rând.

1. Testează corect. Notele dintr-o clasă olandeză sunt mereu pe curba lui Gauss. Zece nu se dă decât de câteva ori în viață, nouă de câteva ori pe an, vreo 10% dintre elevi iau 8, restul se luptă pentru 6 și 7, că 5 nu e notă de trecere. Se dau și 3 și 4, că poți trece anul și cu două corigențe (se fac punctaje).

2. Testează-i pe toți cei care învață materia. La orice materie învățată se dă bacalaureat. Ai făcut fizică? Dai bacalaureat. Și la bacalaureat acceptă două note insuficiente. Se face iar punctaj. Atât punctajul, cât și (cred eu) dificultatea se mai ajustează. Ideea este că elevii vor învăța pentru că dau bacalaureatul, iar acesta este și o măsură concretă prin care sistemul poate vedea cât de bine se învață. La noi, bacalaureatul la fizică este la alegere; puțini îl dau și atunci majoritatea pot ignora lecțiile de fizică.

3. Testează din tot. La noi, la fizică, se dă bacalaureatul doar din materia claselor a IX-a și a X-a. Nu știu cine a inventat asta. Inutil să mai spun că puțini mai învață în clasele a XI-a și a XII-a fizică atomică și nucleară, să spunem. Am remarcat că asta devine o problemă pentru cei care vor să studieze în străinătate; unele facultăți cer aceste cunoștințe. În Olanda se testează din tot, pentru ca nota de la bacalaureat să reprezinte o măsură corectă a ceea ce știe cel care intră la facultate.

Deci:

* Testează corect.
* Testează-i pe toți cei care învață materia.
* Testează din tot.

Poza este din manualul de clasa a IX-a pe care l-am coordonat la Editura Corint, si care tocmai a iesit "pe piata". Avem atât varianta pentru trunchiul comun (TC), cât și pe cea pentru TC + CS (curriculum de specialitate). Ministerul iar a întârziat procedura, așa că, deși școala a început, elevii nu au încă manualele, pentru că profesorii sunt încă așteptați să le selecteze.

Dacă sunteți profesor de fizică și nu ați făcut încă alegerea, puteți arunca o privire și pe manualele noastre. La fizica, ambele manuale sunt singurele care au primit punctajul maxim (90 de puncte) de la evaluatorii tehnici!

https://www.proeducatie.eu/manual/fizica-tc-cs-clasa-a-ix-a/
https://www.proeducatie.eu/manual/fizica-tc-cs-clasa-a-ix-a/

28/09/2026

Și forma modernă de vaccin ce înseamnă? Forma modernă de vaccin, în bună parte seamănă cu ce numim vaccin, dar nu într-o formă atât de primitivă. Vaccinul conține elemente care creează o reacție de apărare din partea organismului și sunt forme purificate de antigen, eventual forme neagresive, nevirulente, de viruși, de bacterii. De la caz la caz, în funcție pentru ce facem vaccinarea. Ce vroiam să spun însă e faptul că noțiunea asta de vaccinare, în înțelesul general, este aceea de aplicare a unui Hai să zicem tratament preventiv. Ceva care pregătește organismul împotriva unui agent. Deci bolnavul sau pacientul respectiv nu are absolut nicio problemă. E tratat cu acest vaccin, deci e vaccinat și ca urmare este prevenită îmbolnăvirea pacientului de boala respectivă.

 Vezi video întreg aici: https://youtu.be/27Q_iAqG5os

 Mulțumim membrilor care contribuie la această pagină: https://www.patreon.com/presura

28/09/2026

E foarte bună ideea ta. Așa aș zice și eu, să începem cu noțiunea de vaccin, pentru că vei vedea, până la urmă avem o reținere când la noua descoperire îi spunem vaccin. Punem un bemol la vaccin. De fapt, vaccinul a apărut de foarte multă vreme, nu este așa de recentă descoperirea asta. În 1796, un american, Edward Jenner, a avut o observație. A observat că o boală a bovinelor, variola, era cauzată de un virus cowpox. În momentul în care boala apare la oameni, apare într-o formă destul de blândă, dar există, pe de altă parte, aceeași boală, variola, la om, într-o formă mult mai gravă și mult mai serioasă.

 Vezi video întreg aici: https://youtu.be/27Q_iAqG5os

 Mulțumim membrilor care contribuie la această pagină: https://www.patreon.com/presura

27/09/2026

Și atunci colapsul cuantic poate să fie interpretat ca un pas între potențialitate și realitate. Adică, înainte să facem măsurarea poziției particulei, da, particula avea potențialitatea de a se găsi în toate aceste, ă, poziții și în momentul când are loc colapsul cuantic, pentru că vedem unde este, în momentul respectiv, electronul sau particula chiar acolo este, pentru că, în esență, ea s-a mutat din potențialitate în realitate, a devenit o realitate clasică. O realitate clasică în sensul că este acolo și lucrul acesta nu mai poate fi schimbat.

 Vezi video întreg aici: https://youtu.be/d1NAow155Js

 Mulțumim membrilor care contribuie la această pagină: https://www.patreon.com/presura

27/09/2026

Și asta mă duce la a doua chestie fundamentală că acest colaps cuantic cred că are de-a face cu realitatea. Cu alte cuvinte, cred personal că nu putem să anulăm colapsul cuantic. De ce nu putem să îl anulăm? Pentru că, în esență, colapsul cuantic ce înseamnă el? Înseamnă o aduce-le în realitate dintr-un spațiu al posibilităților. De fiecare dată când încerc să-mi imaginez lucrul acesta, mă gândesc la versurile lui Eminescu, care vorbea despre neființă. Vis al neființei, universul cel himeric. Adică ce vrea să zică lucrul ăsta? Dacă noi vrem să explicăm realitatea ca ceva ce există. Există, noi, de fapt, trebuie să explicăm cm este posibil ca din neființă să apară ființă, cm zicea Eminescu. Cu alte cuvinte, din ceva ce nu există, cm poate să apară din ceva ce nu există, ceva ce există? Pentru că dacă nu există nimic, atunci nu există nici posibilitatea de a apare ceva. Înțelegeți argumentul ăsta? Deci, dacă nu există nimic, nu există nici posibilitatea ca să apară ceva. Și atunci este, este imposibil ca să existe ceva.

 Vezi video întreg aici: https://youtu.be/d1NAow155Js

 Mulțumim membrilor care contribuie la această pagină: https://www.patreon.com/presura

26/09/2026

Ei, și aici regăsim elementele fundamentale, zic eu, ale filozofiei mecanicii cuantice și înțelegerii a noastre despre lume. Pentru că avem elementul de alegere. Da? Atenție! Colapsul cuantic, faptul că noi găsim particula în dreapta și nu în stânga este o alegere. Nu este o alegere personală a mea. Este o alegere a universului, conform unor legi pe care încă nu le cunoaștem. Noi știm doar faptul că această alegere este aleatorie, iar probabilitatea de a găsi electronul într-o zonă sau alta, da? Este dată de amplitudinea de probabilitate. Deci noi putem să spunem care este probabilitatea, dar este adânc aleatorie, pentru că această alegere pe care o face Universul, da? Întotdeauna satisface curba de probabilitate. Dar rămâne o alegere. Nu a noastră, dar a universului.

 Vezi video întreg aici: https://youtu.be/d1NAow155Js

 Mulțumim membrilor care contribuie la această pagină: https://www.patreon.com/presura

26/09/2026

Și acum să ne întoarcem la călătoria înapoi în timp, da? Și să presupunem că electronul era aici, nu ne uitam la el, circulă pe una dintre liniile de univers și apoi îl găsim aici, în dreapta. În momentul când l-am găsit, în esență am făcut o alegere. Și să spunem „Domnule, știi ceva? Mie nu-mi place că este în dreapta." Da? „Oare n-aș putea ca să dau timpul înapoi, ca după aceea să-l găsesc în stânga?"

 Vezi video întreg aici: https://youtu.be/d1NAow155Js

 Mulțumim membrilor care contribuie la această pagină: https://www.patreon.com/presura

25/09/2026

Ștefania Mărăcineanu pleacă din București și se alătură laboratorului Mariei Skłodowska-Curie. Horia Hulubei vine de la Iași și lucrează în cadrul comunității științifice pariziene, Marie Skłodowska-Curie făcând parte din comisia sa de doctorat.

 Vezi video întreg aici: https://youtu.be/m7jWnLLhTZQ

 Mulțumim membrilor care contribuie la această pagină: https://www.patreon.com/presura

25/09/2026

Dacă există un nume românesc cunoscut aproape tuturor celor care lucrează în fizica teoretică fundamentală, acela este Alexandru Proca.

 Vezi video întreg aici: https://youtu.be/m7jWnLLhTZQ

 Mulțumim membrilor care contribuie la această pagină: https://www.patreon.com/presura

24/09/2026

Născut la Iași în 1896, Horia Hulubei a avut o biografie aproape cinematografică. Primul Război Mondial i-a întrerupt studiile la Facultatea de Științe; a servit în armată, apoi a fost trimis în Franța pentru a se pregăti ca pilot și, în cele din urmă, a luptat pe Frontul de Vest. A fost rănit și decorat cu Legiunea de Onoare.

 Vezi video întreg aici: https://youtu.be/m7jWnLLhTZQ

 Mulțumim membrilor care contribuie la această pagină: https://www.patreon.com/presura

Address

Calea Victoriei
Bucharest
010068

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cristian Presură posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The School

Send a message to Cristian Presură:

Shortcuts

Share

Category