Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania ”Wilhelm Filderman”

Astăzi ne-am luat rămas bun de la Domnul ing. Paul Schwartz, președintele Comunității Evreilor din București. Familie, colaboratori, prieteni apropiați au fost alaturi in aceasta zi.
A fost evocat ca un om al comunității, un susținător al celor în vârstă de la căminul Rosen, un om care a reparat sau ridicat monumente funerare ale celor nevoiași, un susținător al tinerilor și un apropiat de istorie și istoria Comunității Evreilor din București. A fost un prieten al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania "Wilhelm Filderman".
Zichrono livraha.

Fie-i memoria binecuvântată

Anunțăm cu profundă tristețe că astăzi ne-a părăsit domnul Paul Schwartz, președintele Comunității Evreiești din București.

Domnul Paul Schwartz și-a dedicat timpul și energia în susținerea comunității noastre de-a lungul mai multor decenii, din rolul de consilier, Vicepreședinte FCER, respectiv în ultimii 13 ani, președinte al Comunității Evreilor din București. Prin activitatea sa, a contribuit semnificativ la păstrarea tradițiilor, consolidarea solidarității și promovarea valorilor comunității evreiești.

Eforturile sale neobosite au fost recunoscute și de Președintele României Klaus Iohannis, care l-a decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

Îi vom păstra vie memoria și îi vom onora moștenirea prin tot ceea ce construim mai departe.

În această perioadă dificilă, gândurile noastre se îndreaptă către familie, prieteni, colegi, toți cei care l-au cunoscut și prețuit.

📣 Noul număr al RIER (Revista de Istorie a Evreilor din România) poate fi ridicat de la sediul CSIER-WF sau poate fi solicitat printr-un email trimis pe adresa Centrului, la [email protected] 📥

🔍 Revista de Istorie a Evreilor din România (cum a fost redenumit, din 2016, Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei istorice a evreilor din România) este o publicație științifică anuală consacrată lucrărilor de cercetare științifică, cu tematica legată de istoria evreilor din spațiul românesc, în context internațional. Revista este editată de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România, și publicată la Editura Hasefer.🖌️

Salutări de la echipa Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România “Wilhelm Filderman”: Cristina Bontaș, Andreea Balaban, Daniela Gîlcă, Maria Mădălina Irimia, Marius Popescu, Livia Libermann, Elena Nechifor, Cătălin Bontaș, Anca Tudorancea, Adrian Cioflâncă.

📆 Pe 26 ianuarie, în cadrul programului ECHOES , Departamentul de Filosofie al Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara a organizat proiecția filmului Memories from the Eastern Front, realizat de Radu Jude și Adrian Cioflâncă, directorul CSIER-WF.

🏛️ Evenimentul, desfășurat în Aula ICAM, a reunit aproximativ 80 de participanți – elevi, studenți, cadre universitare, doctoranzi și membri ai comunităților evreiești din Timișoara și Oradea.

🎥 Filmul, construit pe baza unor documente de arhivă și fotografii realizat de un militar roman pe Frontul de Est 📸, aduce în discuție implicarea armatei române în persecuțiile și crimele comise împotriva evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Proiecția a fost urmată de o dezbatere online cu regizorii 💬, moderată de profesorii Florin Lobonț și Silviu Rogobete.

📜 Relatarea completă a evenimentului a fost realizată de profesorul Florin Lobonț, aici:

https://www.uvt.ro/blog/memorie-adevar-si-responsabilitate-o-seara-de-reflectie-despre-holocaust-la-uvt/

Erinnerung

Morgen, 3. Februar 2026, lädt das Rumänische Kulturinstitut „Titu Maiorescu“ Berlin zur Podiumsdiskussion „Gespiegelte Gewalt: Kristallnacht (1938) und das Bukarester Pogrom (1941)“ sowie zur Deutschlandpremiere des Dokumentarfilms „Die Rebellion und das Pogrom“ ein.

Ort: Neue Synagoge Berlin - Centrum Judaicum, Oranienburger Str. 28, 10117 Berlin

Zeit: 18:00 Uhr ( wegen Sicherheitsvorkehrung wird gebeten sich zwischen 17:00 und 17:30 Uhr einzufinden)

Historiker und Experten diskutieren die Hintergründe und Mechanismen antisemitischer Gewalt, während der Dokumentarfilm aus dem Fundus des Archivs persönliche Geschichten erzählt, die bislang meist anonym bleiben.

Teatrul Evreiesc de Stat, în parteneriat cu Ambasada Statului Israel în România și Ambasada Germaniei la București, prezintă evenimentul ,,O listă a mamelor” dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, inspirat de romanul istoric despre Transnistria „O listă a mamelor” al scriitoarei israeliene Gali Mir-Tibon.

Scriitoarea face parte din a doua generaţie a supravieţuitorilor din Transnistria, are un doctorat în studii despre Holocaust, susținut la Universitatea din Tel Aviv, a petrecut un deceniu de cercetări în arhivele din România și a realizat interviuri personale cu supraviețuitorii din Transnistria, al căror număr a fost, din păcate, unul dintre cele mai scăzute, comparativ cu numărul mare de deportați.

,,Un roman incredibil, pe alocuri sumbru, scris în numele tuturor femeilor care au avut nenorocul să treacă prin complexul de lagăre din Transnistria, fără vreun motiv logic, ci doar pentru că s-au născut evreice’’, scrie Peninah Zilberman în prefața cărții ,,O listă a mamelor’’, apărută în 2017 în limba ebraică, tradusă în română și publicată la Editura Hasefer, în anul 2025, în parteneriat cu Fundația Tarbut Sighet Cultură și Educație Iudaică.

Până unde merge o mamă pentru a salva viața copilului ei? Cercetarea arhivistică riguroasă se împletește cu sensibilitatea literară, scriitoarea Gali Mir-Tibon explorează în profunzime dimensiunea morală și spirituală a acestor destine, vorbește despre sensibilitate, curaj, angajament, eroism feminin. Ea ,,reprezintă vocea femeilor neauzite, ignorate, invizibile și neobservate de-a lungul istoriei Holocaustului; cu precădere, omagiază memoria acelor mame care s-au agățat cu disperare de supraviețuirea propriilor copii, până în ultimul moment al vieții lor. Aceste femei singure, uneori necunoscute, au arătat ce înseamnă curajul și dăruirea față de copii, ce este dispusă să facă o mamă doar pentru a-i putea oferi o felie de pâine copilului ei, câștigând, astfel, câteva zile de „viață” în plus.” (Peninah Zilberman, prefața cărții ,,O listă a mamelor’’).

Distribuție: Geni Brenda Vexler, Katia Pascariu, Andrei Miercure
Pian: Mihai Murariu
Vioară: Alexandru Marian

🗓️ Joi, 29 ianuarie 2026, a avut loc la Jewish Community Center proiecția documentarului „Rebeliunea și Pogromul”. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (CSIER) și a atras un public interesat de istoria comunității.

🎥 Filmul, realizat de Adrian Cioflâncă și Teodora Drăgoi pentru TVR, a fost punctul de plecare pentru o discuție deschisă despre evenimentele care au avut loc în România.

🎙️Au luat cuvântul: Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, care a subliniat relevanța acestor proiecte pentru comunitatea actuală; Adrian Cioflâncă, directorul CSIER-WF și unul dintre realizatorii filmului și Anca Tudorancea, secretar științific în cadrul CSIER-WF.

💡Întâlnirea a oferit participanților ocazia de a discuta direct cu realizatorii și de a analiza documentele de arhivă prezentate în producția TVR.

⚒️ Proiecția a fost organizată în cadrul programului ECHOES of Memory – Interactive Conversations with Holocaust Survivors through AI, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Citizenship, Equality, Rights and Values (CERV).

📅 Vineri, 30 ianuarie, a avut loc, la American Corner, spațiu din incinta Bibliotecii Naționale a României, întâlnirea membrilor consorțiului care implementează proiectul ECHOES of Memory - Interactive Conversations with Holocaust Survivors through AI, finanțat prin Programul Citizenship, Equality, Rights and Values (CERV) al Uniunii Europene 🇪🇺.

🤝 Întâlnirea a reunit, online și în persoană, reprezentanți ai organizațiilor partenere: TWI Hellas și Center for Education and Innovation (Grecia), Lithuanian Jewish (Litvak) Community (Lituania), Terraforming (Serbia), Stowarzyszenie Euro Lider și Muzeum Getta Warszawskiego / Warsaw Ghetto Museum (Polonia), precum și Universitatea de Vest din Timișoara, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Federația Comunităților Evreiești din România, reprezentată prin Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”.

🎓 Proiectul ECHOES of Memory urmărește să sprijine educația despre Holocaust prin dezvoltarea unor instrumente de inteligență artificială construite pe baza mărturiilor supraviețuitorilor, astfel încât procesul de învățare să fie mai accesibil, interactiv și relevant, în special pentru tineri.

🗣️ Discuțiile din cadrul întâlnirii s-au desfășurat pe parcursul mai multor ore și au vizat colectarea, selectarea și procesarea mărturiilor, precum și modul în care aceste istorii de viață pot fi puse în dialog cu arhive, colecții muzeale și materiale educaționale existente.

💡 Un alt subiect central a fost adaptarea mărturiilor la noile instrumente digitale, cu accent pe utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și a conținutului istoric.

⚖️ Participanții au abordat și aspecte etice legate de responsabilitatea față de memoria victimelor, limitele utilizării tehnologiilor AI și necesitatea unor criterii clare privind sursele, acuratețea informațiilor și evitarea distorsionărilor.

💭Nu în ultimul rând, participanții au insistat pe importanța implicării unor organizații diverse din domeniile educației, cercetării, culturii, memoriei și tehnologiei, pentru a construi o abordare comună, responsabilă și sustenabilă de păstrare și transmitere a memoriei Holocaustului.