Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania ”Wilhelm Filderman”

21/08/2026

🗓️Ziua a șasea la Școala de Vară de Istorie a Evreilor

🪧 Pe 8 august, Cătălina Mihalache a susținut prelegerea „Cum să ștergi prin intermediul legislativ memoria prezenței unei comunități. Studiu de caz: orașul Iași și împrejurimile sale”. A analizat tipurile de inscripționare din Iași și a arătat că, deși plăcile și inscripțiile comemorative poartă propria memorie istorică, în cele mai multe cazuri ele rămân nepuse în valoare – iar legislația monumentelor de for public are un rol important tocmai aici.

⚔️ Ziua s-a încheiat cu Felicia Waldman, conf. univ. dr. la Centrul de Studii Ebraice Goldstein-Goren al Universității din București, cu prezentarea „De la rezistență la răzbunare: evrei care au luat legea în mâinile proprii”, urmată de un film documentar și o dezbatere despre Holocaust.

18/08/2026

📅 Ziua a cincea la Școala de Vară de Istorie a Evreilor

👩‍🏫 Pe 7 august, Sylvia Hershcovitz (Universitatea Bar-Ilan) a vorbit despre Jewish women leadership in the aftermath of World War II, urmat de întrebări și răspunsuri. A prezentat trei organizații evreiești internaționale active în România în timpul Holocaustului – ACFE (WIZO România), Centrul pentru Protecția Mamei și Copilului și mișcările de tineret sioniste – și femeile din spatele lor.

⚖️ A urmat avocatul Bogdan Ionescu, cu Regimul juridic al memorialisticii de for public în lumina modificărilor aduse OUG 31/2002 prin Legea 241/2025. Noua lege interzice ca străzi, piețe, parcuri, alte locuri publice sau organizații să poarte numele unor persoane vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război, ori al unor lideri ai organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

🗿 Un exemplu: statuia lui Octavian Goga din Iași a fost înlăturată. Goga a condus Partidul Național Creștin, de extremă dreapta, și a fost prim-ministru între 28 decembrie 1937 și 11 februarie 1938, când a pus în practică politici antisemite.

🎬 Ziua s-a încheiat cu un film documentar și o dezbatere.

13/08/2026

Ziua a patra la Școala de Vară de Istorie a Evreilor

🗓️Pe 6 august, Semion Goldin a vorbit despre „Official antisemitism in the Soviet Union after World War II and in today’s Russia” și a răspuns întrebărilor cursanților.

📜 Adrian Cioflâncă a continuat cu „Procesele criminalilor de război”, trecând în revistă cele șase valuri de violență antisemită din perioada Holocaustului și modul în care aceste violențe au fost anchetate și penalizate după război.

🕍 A urmat workshopul Ancăi Tudorancea: „În calea Victoriei Socialismului. Demolarea sinagogilor din București ca politică de ștergere a istoriei prin mijloace legislative”. Colega noastră a vorbit despre sinagogile distruse sau demolate în timpul Holocaustului și a comunismului.

11/08/2026

Ziua a treia la Școala de Vară de Istorie a Evreilor

🗓️Pe 5 august, Avraham Weber a revenit cu prezentarea „Contemporary issues relating to International Humanitarian Law and contexts of the Holocaust”. A vorbit despre mecanismele dreptului internațional umanitar și rolul jucat de organizațiile neguvernamentale în regimuri politice democratice și nedemocratice. ⚖️

🏫 A urmat cursul cercetătoarei Anca Tudorancea, „Urmări ale politicii de românizare și naționalizare în școlile evreiești din București”, care a urmărit ghetoizarea educației în perioada antonesciană și efectele pe termen lung ale politicilor iudeofobe.

🕰️ Ziua s-a încheiat cu workshopul „Nostalgii radicale”, susținut de Diana Mărgărit și Adrian Cioflâncă. Au fost luate în discuție aplicații în România ale conceptelor de nostalgie reflexivă și nostalgie restaurativă, din literatura de specialitate.

07/08/2026

📖 Ziua a doua la Școala de Vară de Istorie a Evreilor

🗓️Pe 4 august, cursurile au început cu Avraham Weber, specialist în drept umanitar, care a susținut prelegerea "The aftermath of the Holocaust and the creation of the International Humanitarian Law".

🌍 A urmat cursul "Instituționalismul internațional și responsabilitatea de a proteja", susținut de Diana Mărgărit, conferențiară la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde predă despre organizații internaționale.

📚 Ziua s-a încheiat cu Raluca Lazarovici Vereș, cercetătoare, traducătoare, cofondatoare a Editurii Ratio et Revelatio din Oradea, care a susținut workshop-ul "Transformarea legii din instrument de ordine socială în armă a distrugerii în masă. O perspectivă comparată: România și Ungaria". 🔍

07/08/2026

📚 Pe 3 august 2026 s-a deschis la Cristian, județul Brașov, ediția a VI-a a Școlii de Vară de Istorie a Evreilor.

Tema din acest an "Efectele Holocaustului asupra dreptului umanitar internațional. Aspecte legale ale Holocaustului" a atras numeroși candidați interesați atât de istoria evreilor, cât și de dreptul internațional umanitar. Am primit mai multe aplicații decât locuri disponibile, așa că doar o parte dintre cei care au aplicat au fost selectați: în special cercetători, profesori, doctoranzi și masteranzi. 🎓

🎙️ La deschiderea oficială au luat cuvântul:
• Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (CSIER-FW)
• Anca Tudorancea, lector univ. dr. în cadrul Centrului de Studii Ebraice Goldstein-Goren al Universității din București, cercetătoare și secretar științific la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România
• Avraham Weber, specialist în drept umanitar, dr. al Universității «Justus Liebig» din Gießen.
• Sylvie Herșcovici, dr. al Universității Bar-Ilan, cercetătoare în cadrul Departamentului de Istorie Evreiască și Iudaism Contemporan „Israel and Golda Koschitsky”, specialistă în istoria organizațiilor evreiești de femei din România.

După deschiderea oficială a urmat prezentarea participanților. 🤝

🏛️ Școala de vară este posibilă prin colaborarea dintre Centrul de Studii Ebraice Goldstein-Goren al Universității din București, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, Ambasada Republicii Federale Germania din București și J.W. Association – Creating Interethnic Bridges.

🙏 Ediția din 2026 a fost sprijinită financiar de Ambasada Republicii Federale Germania din București și de Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic. Le mulțumim pentru sprijin.

29/06/2026

🕯️ 85 de ani de la Pogromul de la Iași

În perioada 28–30 iunie 1941, la Iași s-a desfășurat unul dintre cele mai grave episoade ale Holocaustului din România. În urma violențelor organizate de autoritățile române, mii de evrei au fost uciși în oraș sau au murit în timpul deportării cu „trenurile morții”, devenite simbol al crimelor comise în acele zile.

📸 Fotografiile publicate surprind momente ale arestării și umilirii evreilor pe străzile orașului, violențele petrecute în curtea Chesturii de Poliție și consecințele dramatice ale deportării cu „trenurile morții”. Dincolo de valoarea lor documentară, aceste imagini constituie mărturii esențiale pentru înțelegerea mecanismelor violenței antisemite din vara anului 1941.

🗂️La 85 de ani de la Pogromul de la Iași, comemorarea victimelor este mai tristă când supraviețuitorii nu mai sunt printre noi și un nou val de negationism încearcă să rescrie istoria. Este momentul cercetării istorice, a valorificării documentelor de arhivă și a combaterii negării sau distorsionării faptelor istorice.

29/06/2026

📍 Łódź, Polonia | 85 de ani de la pogromul de la Iași

🕯️ Acum, când se împlinesc 85 de ani de la pogromul de la Iași și de la valul de masacre antisemite din Estul Europei din 1941, istoricul Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, a participat la un dialog desfășurat la Łódź, alături de respectatul și influentul istoric Jan Tomasz Gross, profesor emerit la Princeton University.

📚 Profesorul Jan Tomasz Gross este cunoscut mai ales pentru volumul Vecini, publicat în limba polonă în 2000, tradus în engleză în 2001 și în română, la Polirom, în 2002. Lucrarea a generat o amplă dezbatere în Polonia în urmă cu peste două decenii. Analizând masacrul de la Jedwabne, din 10 iulie 1941, Gross a adus în discuție participarea civililor polonezi la Holocaust, provocând o furtună de reacții în societatea poloneză. Germania a traversat o criză similară de conștiință în anii ’80, odată cu „cearta istoricilor”, iar România începând din 2004, după publicarea Raportului Final al Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România.

🎙️ Dialogul de la Łódź, moderat de Przemysław Witkowski, a pornit de la comparația dintre pogromul de la Iași și masacrul de la Jedwabne și a ajuns, inevitabil, până la provocările prezentului, marcate de ascensiunea extremismului și de criza politică.

🏛️ Evenimentul a avut loc la Centrul pentru Dialog „Marek Edelman”, pe 25 iunie, fiind organizat de Institutul Cultural Român din Varșovia, în cadrul programului Pop-up Rumunia.

🗂️ Cu acest prilej, a fost evocată și o vizită de documentare la Jedwabne, efectuată în august 2019 de Adrian Cioflâncă împreună cu Sabra Daici.

📸 Fotografiile de la evenimentul din Łódź au fost realizate de Grzegorz Habryn.

20/06/2026

Școala de Vară de Istorie a Evreilor 2026 | 3–9 august | Cristian, Brașov | Apel deschis până la 1 iulie

📢 S-au deschis înscrierile pentru Școala de Vară de Istorie a Evreilor 2026

📚 Tema ediției:
Efectele Holocaustului asupra dreptului umanitar. Aspecte legale

📅 3–9 august 2026
📍 Cristian, Brașov

Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren” al Facultății de Litere, Universitatea din București, și Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România (FCER) anunță organizarea celei de-a patra ediții a Școlii de Vară de Istorie a Evreilor.

🤝 În acest an, școala se desfășoară în colaborare cu Asociația „Jean Waldman” și beneficiază de sprijinul financiar al Ambasadei Republicii Federale Germania la București.

Pe parcursul unei săptămâni, participanții vor lua parte la:
🔹 prelegeri academice;
🔹 ateliere didactice;
🔹 cursuri practice;
🔹 dezbateri;
🔹 proiecții de film;
🔹 întâlniri cu experți din România și Israel.

👥 Școala de vară se adresează masteranzilor, doctoranzilor, cercetătorilor și profesorilor interesați de studiul istoriei evreilor din perspectivă multidisciplinară.

📄 Dosarul de candidatură trebuie să conțină:
* CV actualizat;
* scrisoare de intenție (1–2 pagini) privind motivația participării la școala de vară, interesele academice și modul în care tema ediției se raportează la preocupările de studiu și cercetare.

📧 Aplicațiile se trimit la: [email protected]
⏳ Termen-limită: 1 iulie 2026
📢 Rezultatele selecției vor fi comunicate până la: 6 iulie 2026

🏡 Costurile de cazare și masă pentru participanții selectați vor fi acoperite integral de organizatori.

Vă așteptăm!

15/06/2026