Anxiety Journaling

08/01/2020

În prezent, există dovezi științifice substanțiale referitoare la efectele izolării sociale asupra creșterii mortalității premature. De asemenea, simptomele depresiei sau ale anxietății ar putea fi ameliorate prin includerea pacienților în diferite grupuri sociale. Puteți citi mai multe pe internet despre conceptul de Social Prescribing.
https://raportuldegarda.ro/articol/social-prescribing-terapia-prin-activitati-sociale/

„Social prescribing” este o nouă abordare terapeutică în îngrijirile medicale primare și își propune să acopere golul dintre serviciile de sănătate și nevoile pacienților prin implicarea comunității

03/01/2019

Un text pentru noi, cei ce ne-am împrietenit cu anxietatea și care încercăm să lăsăm în urmă Xanaxul sau Anxiarul. Tot ce mai pot adăuga la ce a scris Simina Diaconu este pledoaria pentru terapia cognitiv-behaviorală.
via Vlad Stroescu

Câteva idei pentru cei care au anxietate, bazată pe experiența personală. Câteva practici pe care le-am adoptat și cm mi-au schimbat starea mentală.

02/12/2018

Să citiți articolul ăsta. Explică frumos istoria antidepresivelor, dar și fenomenologia socială îngrijorătoare.

In this extract from his new book, Johann Hari, who took antidepressants for 14 years, calls for a new approach

10/07/2018

"Inflaţia de cuvinte, în absenţa cuiva care să le asculte, este însingurare. Cineva trebuie să asculte, pentru că altfel nimeni nu va mai şti ce merită să fie spus şi ce nu, iar raportul semnal – zgomot va deveni indeterminabil. Ceea ce înseamnă haos. Iar haosul produce anxietate. Iar anxietatea vă va aduce la mine la cabinet. Ca să nu mai fim singuri, însă, nu e suficient să căpătăm o audienţă. Trebuie să facem noi înşine parte din ea." Dr. Vlad Stroescu, extras din articolul de mai jos.

În psihiatrie, excesul de cuvinte este cunoscut şi codificat semiologic: se cheamă logoree. Echivalentul mental al logoreei e trecut, aristote

24/05/2018

De observat.

Anxiety disorders are the most common forms of mental illness in the U.S.

10/05/2018

https://www.inc.com/melanie-curtin/neuroscience-says-listening-to-this-one-song-reduces-anxiety-by-up-to-65-percent.html

New neuroscience research helps us maintain a work-life balance, handle job stress, increase success and wellbeing, and experience more happiness.

17/03/2018

via Leapșa de Sănătate:

Nu vorbim suficient de mult despre tulburările psihice (îndeosebi depresie) care contează enorm în sănătatea noastră. Am spus cândva că cea mai mare luptă a noastră în viață este probabil aceea de a rămâne normali la cap până la final. Și de multe ori nu putem. Ajungem în medii c...

22/09/2017

If — to rephrase Kierkegaard — anxiety is the price humans pay for freedom, LeDoux thinks that that cost can be reduced by incorporating a more sophisticated understanding of the brain into the psychological treatment of fear and anxiety disorders.

And he thinks it may be his fault.

09/05/2017

Când eşti anxios de-o viaţă, reuşeşti, la un moment dat, să trăieşti cu senzaţiile fizice supărătoare şi cu gândurile repetitive şi negative. Pui mâna pe cărţi şi înveţi cât poţi de mult despre ce ţi se întâmplă, încerci să înţelegi reacţiile chimice din creierul tău, procesezi info noi din domeniul neurologiei şi comportamentelor umane, ce mai, aproape că-ţi poţi da licenţa în psihologia anxietăţii. Cu toate astea... procesul este dificil şi lung, şi rămâi cu întrebarea: cm naiba voi reuşi să-l învăţ, eu, pe creierul meu, să nu mai reacţioneze în felul disfuncţional în care o face, la pericole inexistente, când, tocmai el îmi alcătuieşte mintea şi-mi dă gândurile?
http://cortisol.com/

Cortisol.com does not provide medical advice, diagnosis or treatment. The products, articles and other content on cortisol.com are not offered for the diagnosis, cure, mitigation, treatment, or prevention of any disease or disorder nor have any statements herein been evaluated by the Food and Drug A...

03/03/2017

Da, se întâmplă, la un moment dat, să devii conştient de patternuri de comportament. Mă refer la reacţiile pe care le avem la diferiţi stimuli, de-a lungul vieţii. Ne obişnuim să reacţionăm într-un anumit fel, chiar dacă nu este nici productiv şi nici nu ne face bine, nici nouă, nici celor cu care interacţionăm. Automatisme pe care încercăm să le schimbăm, în virtutea minunatei capacităţi a creierului de a fi plastic. Dar aceste patternuri se formează inconştient, în funcţie de experienţele pe care le-am avut şi aşa învăţăm cm să reacţionăm în situaţii similare. Să le schimbi, însă, e un proces conştient, iar asta e treabă grea şi de lungă durată. Iar cel mai frustrant e atunci când raţionezi o situaţie, iar impulsul obişnuinţei te ia pe dinainte şi te bagă în acelaşi bucluc.

Sursă imagine: http://highered.mheducation.com