Courage - InterConectarea Colecțiilor

Ne place sau nu ne place, trecutul comunist este încă o prezență continuă în viața noastră de zi cu zi. Moștenirea lui supraviețuiește în rutine instituționale, practici sociale sau tipare comportamentale. Vom scăpa de această moștenire și vom reuși să avem o societate democratică în România numai atunci când ne vom înțelege pe deplin trecutul nedemocratic de dinainte de 1989. Aceste este scopul proiectului CoMIst – Comunismul în România: Memorie și Istorie, care a debutat cu o prima dezbatere despre moștenirea anilor 1980. Multe alte evenimente vor marca anul în care aniversăm 30 de ani de la căderea comunismului.

Anii 1980 de criză profundă și disperare, încheiați însă total neașteptat prin promisiunea “reîntoarcerii în Europa,” reprezintă deceniul cel mai controversat al istoriei noastre recente. Vă așteptăm joi, 28 februarie, în ultima zi de iarnă, să vorbim din nou despre: “excepționalismul românesc” în context Est-Central European; revoluțiile din 1989 și moștenirea lor la treizeci de ani după; “societatea civilă,” înainte și după 1989; tranzițiile spre democrație și derivele autoritare.

Proiectul COURAGE s-a încheiat! Conferința finală “Memorie și colecții ale memoriei,” organizată între 1-3 noiembrie 2018 la SIBIU, capitala culturală a EUROPEI în 2007, a fost dedicată celor 84 de COLECŢII din registrul digital realizate de echipa COURAGE România. Aceste colecții ilustrează diversele fațete ale comunismului din România, vorbesc despre rezistență, disidență, opoziție față de o dictatură care disprețuia statul de drept; despre natura culturală și/sau politică a gândirii critice; despre acțiunile explicit sau implicit protestatare; despre nonconformismul asumat voluntar sau adoptat involuntar. Pe scurt, colecțiile COURAGE evidențiază originile opțiunii pro-europene ale celor care au gândit sau acționat independent față de regimul Ceaușescu și au pregătit astfel trecerea spre o societate democratică. Despre acești eroi necunoscuți ai istoriei recente, citiți la adresa

http://ro.cultural-opposition.eu/registry/

Se tot vorbește că azi este ziua în care în România se sărbătorește Dragobetele, un anti-Sfânt Valentin, care marchează ziua dragostei, speranței și renașterii naturii. Iată un exemplu perfect de ceea ce se numește “tradiție inventată.” Oare câți tineri din România au mers azi prin pădure, la cules de flori, ca să-și mărturisească dragostea, așa cm ni se spune că este tradiția în România? Spre deosebire de păsări, despre care ni se spune că își caută și ele acum perechea, tinerii aparțin timpului lor și se comportă ca atare, nu potrivit unor tradiții mai mult sau mai puțin inventate. Dacă ar fi să alegem un simbol al dragostei la români, nu ar fi mai frumos să ne gândim la Poarta Sărutului, inspiratul monument UNESCO pe care Constantin Brâncuși l-a imaginat în același timp și universal și ancorat în tradițiile populare din România?

Astăzi se împlinesc 160 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească. Peste 2 zile, Ceaușescu ar fi împlinit 101 ani. În anii 1980, luna ianuarie era dedicată acestor două evenimente, ambele subordonate cultului personalității. Scriitori, pictori, artiști se înghesuiau să contribuie la glorificarea cuplului prezidențial de-atunci, producând opere care mai de care mai ridicole, ce erau însă oficial apreciate. Pictura lui Dan Hatmanu în care Ştefan cel Mare ciocnește un pahar cu familia Ceaușescu este un astfel de exemplu. Dimpotrivă, reproducerea ei în numărul din ianuarie 1983 a revistei studențești Dialog din Iași a adus redacția ei în atenția Securității, care a procedat la perchiziții domiciliare, arestări și interogatorii prelungite. De ce aceste două imagini au produs efecte total diferite puteți afla din poveștile colecțiilor Alexandru Călinescu și Culianu-Petrescu la adresele

http://ro.cultural-opposition.eu/registry/?uri=http://courage.btk.mta.hu/courage/individual/n53232&type=collections

http://ro.cultural-opposition.eu/registry/?uri=http://courage.btk.mta.hu/courage/individual/n89254&type=collections

Colecția privată de fotografii și filme Mirel Leventer reprezintă cea mai bogată arhivă de imagini din perioada de glorie a Clubului A, 1969-1989, atunci când acesta a funcționat ca un club (semi)clandestin și exclusivist, înființat și administrat de studenții de la Arhitectură. Club A era o oază de libertate creată într-un subsol din mijlocul zonei istorice a capitalei, unde se puteau organiza spectacole, dezbateri și concerte alternative față de cultura promovată oficial de regim, un loc unde tinerii se puteau comporta sub dictatura lui Ceaușescu ca și cm ar fi fost liberi. Pe scurt, colecția privată Mirel Leventer păstrează memoria unui loc esențial pentru cultura alternativă a tinerilor din perioada comunismului. Mai multe despre cm era păcălită Securitatea de studenții din Club A la adresa

http://ro.cultural-opposition.eu/registry/?uri=http://courage.btk.mta.hu/courage/individual/n125079&type=collections

Regimul comunist a prigonit nu numai textele care foloseau cuvinte ce puteau fi mai ascuțite decât spada, ci și imaginile: multe opere de artă nu și-au găsit niciodată un loc în galeriile și muzeele oficiale datorită nonconformismului lor. Autorii lor au supraviețuit numai datorită celor care colecționau lucrările lor refuzate. Dintre ei, Sorin Costina este probabil cel mai consecvent: în locuința sa din Brad, județul Hunedoara, se găsește cea mai semnificativă și bogată colecție de lucrări de artă plastică din anii 1970 și 1980, ce s-au sustras canoanelor estetice oficiale ale regimului Ceaușescu prin intrarea direct în colecții private. Colecția Sorin Costina este cu atât mai valoroasă cu cât artiștii ce se regăsesc în ea, marginali în ultimele două decenii ale comunismului, atunci când controlul ideologic a devenit din ce în ce mai strict, au primit după 1989 recunoașterea valorii lor pe plan național și internațional. Horia Bernea și Ion Grigorescu sunt numai doi dintre cei mai cunoscuți artiști din colecție. Mai multe despre fabuloasa poveste a colecției Sorin Costina puteți citi la

http://ro.cultural-opposition.eu/registry/?uri=http://courage.btk.mta.hu/courage/individual/n123272&type=collections

Proiectul H2020 COURAGE, care a realizat un registru electronic cu colecții de “opoziție culturală” create în timpul regimului comunist (http://ro.cultural-opposition.eu/), a ajuns la ora bilanțului! Cristina Petrescu și Cristi Pătrășconiu le-au împărtășit colegilor de la UB din experiența lor din ultimii trei ani. Ce înseamnă un proiect European care finanțează cercetarea numai cu condiția ca rezultatele să fie accesibile gratuit publicului larg într-o formă adecvată pentru cititori care nu sunt neapărat specialiști? Ce înseamnă digitizarea științelor sociale și umaniste și ce probleme apar la crearea bazelor de date electronice? Ce fel de evenimente de diseminare sunt absolut necesare pentru a demonstra că finanțarea unei cercetări nu se face numai în interesul cercetătorului sau al instituției sale, ci al unor categorii cât mai largi de grupuri țintă? În sfârșit, ce puteți spera să obțineți pentru propria carieră profesională la sfârșitul unui proiect H2020?

REVISTA 22, prestigiosul săptămânal editat de Grupul pentru Dialog Social, recomandă expoziţia RISK FACTORS – Colecţii ale opoziţiei culturale. Expoziţia este deschisă în Holul de marmură (Etajul I) al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Dacă aveţi puţin timp în aceste zile de vacanţă, vă invităm să vizitaţi expoziţia noastră care vă vorbeşte despre lucruri cu adevărat importante: adevăr, curaj, credinţă, solidaritate şi, mai ales, libertate... Echipa COURAGE România.

https://revista22.ro/

Acum 29 de ani, pe 22 decembrie 1989, dictatura comunistă din România s-a prăbușit! Atunci nu a regretat-o aproape nimeni. Toți s-au bucurat de libertatea pe care au câștigat-o. Să ne amintim că totul a pornit de la Timișoara, de la poetul Ion Monoran care a oprit tramvaiele ce treceau prin Piața Maria. Să ne amintim de cei care atunci și-au pierdut viața sau au fost răniți. Lor le datorăm libertatea de care ne bucurăm cu toții astăzi, uitând sau neștiind ce înseamnă să nu o ai. Povești din zilele dramatice care au schimbat soarta României acum 29 de ani găsiți cu un click pe

http://ro.cultural-opposition.eu/registry/?uri=http://courage.btk.mta.hu/courage/individual/n18306&type=collections
http://ro.cultural-opposition.eu/registry/?uri=http://courage.btk.mta.hu/courage/individual/n10295&type=collections
http://ro.cultural-opposition.eu/registry/?uri=http://courage.btk.mta.hu/courage/individual/n37720&type=collections

Expoziția “Risk Factors: Colecții ale opoziției culturale” a ajuns în sfârșit la Universitatea din București! Îi mulțumim lui Ovidiu Taloș și firmei Mood Factory din Brașov pentru transformarea unor vechi fotografii în excepționalele imagini de pe panouri. Mulțumim Facultății de Istorie și doamnei decan Florentina Nițu pentru găzduirea acestei expoziții. Mulțumim lui Cristi Pătrășconiu, Dragoș Petrescu și Corneliu Pintilescu pentru montarea expoziției în timp record. Mulțumim tuturor studenților care au venit la vernisaj și au studiat cu atenție panourile. Îi invităm pe toți cei care nu au ajuns încă să treacă pe acolo ca să vadă cât de mult prețuia generația părinților lor libertatea de gândire și acțiune. Echipa COURAGE Romania

Expoziția “Risk Factors: Colecții ale opoziției culturale” a ajuns în sfârșit la Universitatea din București! Îi mulțumim lui Ovidiu Taloș și firmei Mood Factory din Brașov pentru transformarea unor vechi fotografii în excepționalele imagini de pe panouri. Mulțumim Facultății de Istorie și doamnei decan Florentina Nițu pentru găzduirea acestei expoziții. Mulțumim lui Cristi Pătrășconiu, Dragoș Petrescu și Corneliu Pintilescu pentru montarea expoziției în timp record. Mulțumim tuturor studenților care au venit la vernisaj și au studiat cu atenție panourile. Îi invităm pe toți cei care nu au ajuns încă să treacă pe acolo ca să vadă cât de mult prețuia generația părinților lor libertatea de gândire și acțiune. Echipa COURAGE Romania