Institutul de Sociologie - Academia Română

23/09/2026

🔔🎙️EXPERTIZĂ SOCIOLOGICĂ ÎN SPAȚIUL PUBLIC | Despre competențele digitale ale copiilor din România și de ce eticheta de „nativi digitali” este înșelătoare 🎙️🔔

Colega noastră Anca Velicu, cercetătoare la Institutul de Sociologie - Academia Română și coordonatoarea echipei României în cadrul studiului internațional EU Kids Online, a vorbit pentru EduPedu.ro despre cele mai recente date ale acestui studiu, realizat pe peste 28.000 de copii cu vârste între 10 și 16 ani, din 19 țări europene. Datele pentru România au fost colectate în cadrul proiectului -MD-KidsOnline, finanțat de (PN-IV-PCB-RO-MD-0424/2024).

Trei idei din interviu:
📌Familiaritatea cu tehnologia nu înseamnă competență. Doar sub un sfert dintre elevii români au competențe informaționale superioare.
📌Școala are o responsabilitate majoră în formarea competențelor digitale superioare, care necesită gândire critică, înțelegerea modului de funcționare a algoritmilor și logica economică din spatele lor.
📌Inegalitățile digitale nu țin doar de accesul la tehnologie: o treime dintre copiii din mediul rural folosesc rar computerul, iar diferențele economice și culturale amplifică vulnerabilitatea unor grupuri de copii.

🎙️„Când folosim sintagma «nativi digitali» facem invizibilă drama acestor copii, ignorând că au nevoie de ajutor”, atrage atenția Anca Velicu.

🔓 Interviul complet, pe Edupedu.ro: https://www.edupedu.ro/interviu-anca-velicu-cercetator-principal-pentru-studiul-eu-kids-online-in-romania-cand-folosim-sintagma-nativi-digitali-facem-invizibila-drama-acestor-copii-scoala-are-o-imensa-r/

Copiii din România folosesc internetul, rețelele sociale și inteligența artificială aproape zilnic, însă această familiaritate cu tehnologia este confundată adesea cu competența digitală, avertizea…

14/09/2026

🔔 PARTENERIAT INSTITUȚIONAL: Colocviile de istorie socială şi culturală de la Oneşti 📖🤸🏻🥇📚

Institutul de Sociologie al Academiei Române, pe baza unui acord de colaborare, este partener al Colocviilor de istorie socială și culturală de la Onești. Prima ediție, care va avea loc în perioada 17-18 septembrie la Biblioteca Municipală 'Radu Rosetti' din Onești (Bacău), este dedicată Anului Nadia Comăneci - Sport și transformări sociale în România secolului XX. Colega noastră Angelica Helena Marinescu este coordonatoarea acestui eveniment, care propune un dialog între cercetare, sport, arte, educație și participare comunitară.

07/09/2026

📢🥁 CALL FOR PAPERS - “Frontiers in Political Science”📢🥁

Ne bucurăm să anunțăm că Veronica Dumitrascu, cercetătoare în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române, este Topic Editor, alături de Maria Ferreira (University of Lisbon), pentru Research Topic-ul „Digital Democracy and Political Polarization”, publicat în Frontiers in Political Science.

Tema propune o reflecție actuală asupra impactului tehnologiilor digitale asupra democrației și polarizării politice, reunind contribuții dedicate, între altele, participării politice în mediul digital, comunicării politice mediate de inteligența artificială, dezinformării, încrederii politice și polarizării afective.

⏳ Contribuțiile pot fi trimise până la 26 martie 2027.

🎓Topic Editors: Maria Ferreira, Veronica Dumitrașcu

📌 Mai multe detalii despre Research Topic și modalitatea de înscriere sunt disponibile pe pagina Frontiers in Political Science:

This Research Topic aims to advance theoretical and empirical scholarship on the impact of digital technologies on democracies and political polarization. It...

31/08/2026

📢🥁🌐 EVENIMENT ŞTIINȚIFIC INTERNAȚIONAL 🌐🥁📢

În perioada 25–28 august 2026, la Varșovia, s-a desfășurat cea de-a 17-a Conferință a Asociației Europene de Sociologie (ESA 2026), cu tema “Strengthening Democracies: Social Action, Solidarity, and Sustainable Futures”. La acest eveniment Institutul de Sociologie al Academiei Române a fost reprezentat de colegele noastre Ozana Cucu-Oancea, Anca Velicu şi Bianca Balea.

Ozana Cucu-Oancea, coordonatoarea Laboratorului de Metodologie Calitativă Aplicată din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române, a co-coordonat și moderat, alături de Ismo Kantola (University of Turku), Research Stream-ul Sociology of Celebration (RS02), susținând totodată comunicarea “Two Decades of Writing Christmas Diaries: Participant Reflections on a Longitudinal Approach to Studying Celebration”. Lucrarea a discutat ce face posibil — și ce face dificil — un design longitudinal bazat pe revenirea repetată, prin jurnale, la aceeași celebrare, precum și implicațiile pe care această metodă le are pentru participanți și pentru relația cercetător–participant, pornind de la reflecțiile retrospective ale diaristelor după două decenii de cercetare.

Anca Velicu și Bianca Balea au prezentat lucrarea “Between Participation and Protection: Children’s Online Civic Participation, Cyberhate Involvement, and Views on Social Media Regulation. Evidence from Romania”, realizată de asemenea împreună cu Gyöngyvér Tőkés și Monica Barbovschi, în cadrul sesiunii “Children Online and Engaged”. Prezentarea –– care este parte a studiului RO-MD Kids Online, finanțat de UEFISCDI, cod proiect PN-IV-PCB-RO-MD-2024-0424 –– analizează cm anume participarea civică online a copiilor și implicarea lor ca victime în cyberhate influențează opiniile acestora privind inițiativa de interzicere a accesului copiilor la social media.

Patru zile intense de prezentări, dezbateri și întâlniri profesionale, în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente ale comunității sociologice europene.

19/08/2026

📢 🏙️ CALL FOR PAPERS 🏙️ 📢

Comitetul editorial al Revistei Române de Sociologie invită cercetătorii și specialiștii interesați să contribuie la numărul special 1–2/2027:

„Orașe performative: Gentrificare, practici culturale și autoreprezentare urbană în spațiul urban contemporan”

Această ediție specială își propune să deschidă o conversație critică despre viața socială în schimbare a Bucureștiului și despre modurile în care spațiul urban funcționează din ce în ce mai mult ca un teritoriu al performanței, aspirației, distincției și contestării.

📌 Coordonator număr: Monica Mitarcă
⏳ Termen-limită pentru trimiterea rezumatelor: 15 octombrie 2026
📝 Termen-limită pentru trimiterea articolelor: 30 noiembrie 2026
✅ Notificarea acceptării: 15 ianuarie 2027
📖 Publicarea numărului: aprilie 2027
📧 Contact: [email protected]; [email protected]

Numărul special este dedicat transformării orașelor contemporane prin practici culturale emergente, consum urban și noi forme de vizibilitate și autoreprezentare în spațiul public. Sunt invitați să contribuie cercetători, sociologi, manageri culturali, arhitecți, teoreticieni ai artei și urbanismului, activiști și specialiști din domenii conexe.

În ultimele decenii, ca urmare a unor modificări ale locuirii datorate turismului, marile orașe au trecut prin procese accelerate de reconfigurare spațială și rebranding simbolic. În București, de exemplu, zone precum Calea Victoriei – în special în weekendurile pietonale – au devenit fundalul unor noi practici cultural-urbane ale vizibilității și apartenenței performative. Cafenelele, magazinele de gelaterie artizanală din jurul Pieței Romane și locații precum Casa Mița Biciclista funcționează din ce în ce mai mult nu doar ca facilități urbane, ci și ca infrastructuri simbolice de diferențiere socială, validare a stilului de viață și acumulare de capital cultural.
Acest număr special își propune să exploreze modul în care cultura urbană contemporană (din București și din alte orașe, din România și din străinătate) remodelează relațiile dintre spațiul public, identitatea de clasă, managementul cultural și autoreprezentare. Suntem interesați în mod special de tensiunile dintre revitalizarea urbană și perturbarea cotidiană: dintre producția de capital social și experiența excluziunii, a congestiei, a spectacolului sau a alienării în rândul rezidenților pe termen lung.

Acest număr al revistei își propune să adune contribuții empirice, teoretice și interdisciplinare care abordează Bucureștiul ca un loc unde cultura, consumul și identitatea urbană se intersectează în moduri din ce în ce mai vizibile și contestate.

🎯 Subiectele sugerate includ (dar nu se limitează la):
• Gentrificarea și reînnoirea urbană simbolică a orașelor
• „Orașul Instagramabil” și consumul urban performativ
• Managementul cultural și guvernarea spațiilor de agrement urbane
• Pietonalizarea de weekend și politica spațiului public
• Auto-reprezentare, vizibilitate și stiluri de viață urbane
• Practici de consum și estetica apartenenței
• Cultura cafenelei, gastronomia de tip boutique și noi identități ale clasei de mijloc
• Branding urban și comercializarea autenticității
• Rețelele sociale și producerea dezirabilității urbane
• Locuitori, zgomot, aglomerare și conflicte privind spațiul urban
• Capital cultural și distincție spațială în orașele post-socialiste
• Viața de noapte, economiile de agrement și excluziunea simbolică
• Transformarea clădirilor de patrimoniu în situri culturale de prestigiu
• Bucureștiul ca spectacol: evenimentificare, turism și performanță urbană
• Ierarhii informale, economii de prestigiu și semnalizare a statutului în oraș
• Încurajăm în special propunerile care implică sociologia urbană critică, studiile culturale, antropologia, geografia, studiile media și politica urbană.

🔎 Posibile întrebări de cercetare/teme
• Cum contribuie practicile contemporane de agrement la reproiectarea simbolică a Bucureștiului?
• În ce moduri experiențele urbane curatoriate produc legitimitate socială și diferențiere culturală?
• Cum sunt transformate spațiile publice în scene pentru auto-performanță și validare socială?
• Ce forme de excluziune sau strămutare însoțesc „locurile-unde-să-fii-văzut” emergente ale Bucureștiului?
• Cum modelează strategiile de management cultural imaginarul urbane și modelele de consum?
• Pot spațiile urbane pietonale și cele orientate spre evenimente să încurajeze comunitatea și în același timp să contribuie la fragmentarea socială?

📌 Invităm autorii să ne trimită:
• Articole de cercetare complete
• Studii comparative
• Intervenții etnografice
• Eseuri de sociologie vizuală
• Contribuții teoretice
• Comentarii critice scurte
• Recenzii de carte realizate asupra unor seminale recente în domeniu

🌐 Contribuțiile pot fi redactate în română, engleză sau franceză și trebuie să fie originale, nepublicate anterior. Rezumatele vor avea 300–500 de cuvinte, iar articolele complete, 6.000–8.000 de cuvinte. Titlul, rezumatul și cuvintele-cheie vor fi prezentate în toate cele trei limbi, indiferent de limba articolului. Stilul de citare solicitat este APA.

📩 Rezumatele și articolele vor fi trimise la [email protected] și [email protected].

Ghidul pentru autori este disponibil aici:
🔗 [https://www.revistadesociologie.ro/content/ghid-pentru-autori](https://www.revistadesociologie.ro/content/ghid-pentru-autori)

Modul de prezentare a manuscriselor la Revista română de sociologie Peer reviewing - procesul de peer review este descris in fisierul de aici.

19/07/2026

🏆🌟🌐 RECUNOAȘTERE INTERNAȚIONALĂ 🌐🌟🏆

Ne bucurăm să anunțăm o nouă realizare de prestigiu a colegei noastre, Irina Stahl, cercetător în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române.
Fotografia sa, intitulată „The Victory of Faith: Resacralising the City”, realizată la București pe 24 octombrie 2011, în timpul procesiunii dedicate Sfântului Dimitrie cel Nou, a fost distinsă cu „Portraying Religions in the Public Space Photo Award”, acordată de Comisia pentru Antropologia Religiei și Comisia pentru Antropologie Urbană din cadrul International Union of Anthropological and Ethnological Sciences (IUAES).

Mai mult, imaginea câștigătoare a fost selectată pentru coperta calendarului internațional „Portraying Religions in the Public Space” 2027, o recunoaștere a valorii științifice și artistice a cercetării antropologice derulate de colega noastră.

Această distincție confirmă încă o dată vizibilitatea internațională a cercetătorilor Institutului de Sociologie și contribuția lor la promovarea cercetării românești în cele mai prestigioase foruri academice internaționale.

🔗 Anunțul poate fi vizionat aici:
https://waunet.org/iuaes/wp-content/uploads/2026/06/WINNING-PHOTOS.pdf
https://waunet.org/iuaes/commission/anthropology-of-religion/

👏 Felicitări, Irina Stahl, pentru această realizare remarcabilă!

19/07/2026

📢🥁🌐 EVENIMENT ȘTIINȚIFIC INTERNAȚIONAL 🌐🥁📢

Institutul de Sociologie al Academiei Române continuă să fie reprezentat activ în importante reuniuni științifice internaționale. Colega noastră, Irina Stahl, cercetătoare în cadrul laboratorului Religie şi Societate din cadrul institutului, a participat vara aceasta la conferința intermediară a International Society for Folk Narrative Research (ISFNR) 2026, desfășurată la Reykjavík, Islanda.

În cadrul evenimentului, Irina Stahl a co-moderat panelul „Ritual Narratives: Animals and Plants in Ritual Contexts” (P39), alături de Mare Kõiva, Jenny Butler și Tatiana Minniyakhmetova, reunind contribuții dedicate rolului animalelor și plantelor în narațiunile și practicile rituale din diferite contexte culturale.

Totodată, aceasta a susținut comunicarea științifică intitulată „Religious Rituals and Sacred Flora: Symbolism, Beliefs, and Practices Connected to the Use of Plants in Romania”, o cercetare aflată în curs de dezvoltare, care explorează simbolismul, credințele și practicile asociate utilizării plantelor în ritualurile religioase din România.

Participarea la această manifestare științifică reflectă implicarea constantă a Institutului de Sociologie al Academiei Române în dialogul academic internațional și contribuția cercetătorilor săi la dezvoltarea studiilor de antropologie, etnologie și folclor.

🔗 Programul panelului poate fi consultat aici: https://nomadit.co.uk/conference/isfnr2026/p/17218

19/07/2026

📢🥁🌐 VIZIBILITATE INTERNAȚIONALĂ PENTRU CERCETAREA ROMÂNEASCĂ 🌐🥁📢

În ultimii ani, Institutul de Sociologie al Academiei Române și-a consolidat prezența atât în spațiul public din România, cât și pe scena academică internațională. Cercetătorii noștri au contribuit la elaborarea unor legi importante și au fost tot mai prezenți în dezbaterile publice și în mass-media.

Ne bucurăm să evidențiem și o realizare importantă la nivel internațional. Colega noastră, Irina Stahl, a îndeplinit timp de patru ani, în două mandate consecutive, funcția de membru al Comitetului Executiv al Societății Internaționale de Etnologie și Folclor (SIEF), fiind prima cercetătoare din România care a ocupat această poziție după reputatul etnolog Mihai Pop.
Implicarea sa în cadrul SIEF este una de lungă durată. Timp de zece ani, Irina Stahl a fost secretara grupului de lucru „Ritual Year”, contribuind activ la dezvoltarea acestuia și organizând conferința internațională a grupului la București, în anul 2018. Din 2025, deține funcția de co-președintă a grupului de lucru.

Felicitări pentru această contribuție remarcabilă la promovarea cercetării românești și la consolidarea prezenței acesteia în rețelele academice internaționale! 👏👏👏


https://www.siefhome.org/about/board/board_2021.shtml
https://www.siefhome.org/about/board/board_2023.shtml

03/07/2026

📢 🌐🏛️ EVENIMENT ŞTIINȚIFIC INTERNAȚIONAL 🏛️ 🌐 📢

Joi, 2 iulie, colega noastră, Ecaterina Balica, coordonatoarea Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (laborator de cercetare din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române), a participat la masa rotundă cu tema: „A Socio-Professional and Multidisciplinary Approach”.

Evenimentul a fost organizat în cadrul școlii de vară CIVIS „The fundamental rights of prisoners face to the States’ international commitments, prison realities and a necessary evolution of prison and repression concepts”, desfășurată în perioada 29 iunie – 3 iulie 2026 la Facultatea de Drept a Universității din București şi finanțată de CIVIS și Uniunea Europeană.

Organizatorii evenimentului au fost: Aix-Marseille Université, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Universitatea din București, Universitatea liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Sapienza Università di Roma, Universitatea din Stockholm, Eberhard Karls Universität Tübingen, Universitatea din Glasgow, Universitatea din Salzburg și Universitatea din Lausanne.

În cadrul panelului moderat de drd. Iuliana Cărbunaru (Direcția Națională de Probațiune), au fost prezentate punctele de vedere ale unor profesioniști din sistemul de justiție, societatea civilă și mediul academic privind prevenirea criminalității și a recidivismului, rolul sancțiunilor alternative și al sancțiunilor punitive în reducerea recidivei, principalele aspecte care ar putea să îmbunătățească activitățile derulate în penitenciare.

Ecaterina Balica a subliniat necesitatea implementării în penitenciarele din România, dar nu numai, a unor programe de intervenție de lungă durată dedicate unor tipuri de detinuti: condamnați pentru comiterea unor infracțiuni cu violență, condamnați pentru infracțiuni sexuale și condamnați pentru infracțiuni contra proprietății. A atras atenția si asupra necesității formării profesioniștilor care să implementeze aceste programe.

La masa rotundă au participat, în calitate de speakeri, următorii profesioniști:
• Prof. asociat Giorgios Giannoulis, Director Centru de Cercetări Criminologice și Penologie, National and Kapodistrian University of Athens
• Prof. univ. dr. Ioan Durnescu, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București
• Lector univ. dr. Radu Geamănu, Ministerul Justiției, Universitatea “Nicolae Titulescu”
• Georgiana Gheorghe, Director executiv, APADOR CH
• Drd. Iuliana Cărbunaru, inspector, Direcția Națională de Probațiune - Ministerul Justitiei
• Avocat Constantin Pintilie, Baroul București
• Dr. habil. Ecaterina Balica, coordonator Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor, Institutul de Sociologie, Academia Română

17/06/2026

📢 📊 EXPERTIZĂ SOCIOLOGICĂ ÎN EDUCAȚIA MEDIA 📊📢

Institutul de Sociologie, prezent la dezbaterea „Gândire critică în era dezinformării", organizată la Camera Deputaților!

Colega noastră Anca Velicu a participat ieri, 16 iunie, la dezbaterea privind introducerea disciplinei „Educație media și digitală" ca materie obligatorie în școli. Dezbaterea, organizată de dl deputat Ionuț Stroe și dna senatoare Monica Anisie, cu contribuția , a reunit parlamentari, profesori, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de cercetare.

Anca a contribuit la discuții prezentând rezultatele ultimei cercetări desfășurate în cadrul Institutului, ca parte a proiectului -MD-KidsOnline, în colaborare cu rețeaua internațională .
Iată trei argumente susținute de colega noastră în cadrul dezbaterii:
📌 Nevoia de armonizare a noii legi cu cadrul strategic deja existent ( ). Recunoscând principiul neutralității tehnologice (susținut în cadrul dezbaterii de dl Bogdan Manolea, de la ), ni se pare totuși important ca noua legiferare să fie în concordanță cu Cadrul de competențe digitale pentru cetățenii României (OUG 27/2025) și să conțină o referire explicită la competențele necesare folosirii Inteligenței Artificiale. Datele din RO-MD Kids Online 2026 arată că doar 13% dintre copiii de 10-16 ani din România înscriși în sistemul educațional NU folosesc deloc GenAI, iar 4 din 10 sunt îngrijorați că ar putea deveni victime ale deepfake-urilor. Cu toate acestea, termenul „inteligență artificială" nu apare nicăieri în textul legii.
📌 Nevoia de mecanisme de monitorizare și de cercetare. Succesul implementării și eficiența legii depind de înțelegerea situației inițiale (de exemplu, nivelul competențelor elevilor și profesorilor din România, pentru a identifica nevoile de învățare) și de monitorizarea și evaluarea de parcurs. Datele din RO-MD Kids Online 2026 pot furniza informații esențiale pentru linia de pornire: ce competențe digitale raportează copiii, cm și de ce folosesc IA, cât de expuși sunt la dezinformare sau la alte riscuri informaționale. Fără cercetare sistematică, nu vom ști niciodată dacă legea funcționează.
📌 Accentul pe protecția împotriva dezinformării trebuie contrabalansat de încurajarea participării în mediul digital. Focusul legii pe identificarea dezinformării și pe siguranța online ignoră dimensiunea constructivă și civică a media digitale, care este raportată doar de 7% dintre copii. Mai mult, educația media nu ar trebui gândită reactiv, ca răspuns la crize de moment, ci ca un proiect pe termen lung, orientat atât spre protejarea tinerilor de riscurile internetului, cât și spre bunăstarea lor ca viitori cetățeni care știu să folosească media în avantajul lor.

Concluzia întâlnirii a fost că educația media este necesară, iar legiferarea introducerii ei în școli este oportună. Dezbaterea a evidențiat atât susținerea participanților pentru acest proiect de lege, cât și modalități concrete de a-i îmbunătăți textul.

🔗 Inițiativa legislativă: https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=22973

Proiectul RO-MD-KidsOnline a fost finanțat de UEFISCDI, prin proiectul PN-IV-PCB-RO-MD-2024-0424.