Școala de vară Agenda 2030

Despre statutul femeii în comunism și urmările sale Femeile din societatea contemporană au incomparabil mai multe drepturi cu perioada anterioară anului 1990, sunt mai protejate, au oportunități de carieră, legi și instituții care veghează la respectarea egalității de șanse, dar condițiile de exercitare a acestor drepturi rămând de mult...

La conferința “Egalitatea de șanse în fața provocărilor societății contemporane”, am prezentat lucrarea, realizată în co-autorat cu colegul Ionut Cristian Baciu, “Diferențe de gen privind succesul și eșecul în educație,reflectate în statisticile oficiale”.

​Educația reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care se structurează șansele de integrare socială, profesională și economică ale indivizilor. Lucrarea își propune să analizeze diferențele de gen privind succesul și eșecul în educație, utilizând date din statisticile oficiale naționale și europene, în special din sursele Institutului Național de Statistică, Eurostat și, acolo unde este relevant, din evaluări internaționale standardizate.

Demersul nostru urmărește compararea situației femeilor și bărbaților în raport cu mai multe dimensiuni ale parcursului educațional: participarea la educație, finalizarea studiilor, performanțele și competențele dobândite, părăsirea timpurie a educației, precum și tranziția de la educație la piața muncii. Interesul pentru această temă este susținut de existența unui tipar relativ stabil evidențiat în numeroase statistici: pe de o parte, femeile tind să înregistreze rezultate mai bune în ceea ce privește continuitatea școlară, finalizarea studiilor și atingerea nivelurilor superioare de educație; pe de altă parte, bărbații par mai expuși unor forme de eșec educațional, precum abandonul, părăsirea timpurie a educației sau rezultatele slabe în anumite domenii de competență. Totuși, aceste diferențe nu trebuie interpretate în mod simplist, exclusiv prin prisma apartenenței de gen. Ele sunt influențate de factori precum mediul de rezidență, statutul socio-economic, contextul familial, apartenența teritorială, accesul la resurse educaționale și oportunitățile de inserție pe piața muncii.

​Prin urmare, articolul urmărește nu doar descrierea unor decalaje statistice între femei și bărbați, ci și discutarea semnificației sociale a acestora. În acest sens, analiza diferențelor de gen în educație contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care succesul și eșecul educațional sunt produse social și distribuite inegal, precum și la fundamentarea unor politici publice mai sensibile la dimensiunea de gen și la celelalte forme de inegalitate care traversează sistemul educațional.

Pentru consolidarea egalității de gen în viața politică, avem nevoie de reforme instituționale, schimbări culturale și politici active de promovare a participării politice a femeilor. Aceste măsuri ar contribui la creșterea calității reprezentării democratice și la modernizarea sistemului politic românesc. Mai trebuie să discutăm și aceste probleme, printre subiectele care țin de deficit bugetar, creșterea prețurilor, războaiele de lângă noi, măcar de 8 Martie.

Repere ale egalității de șanse între femei și bărbați Pentru consolidarea egalității de gen în viața politică, avem nevoie de reforme instituționale, schimbări culturale și politici active de promovare a participării politice a femeilor. Aceste măsuri ar contribui la creșterea calității reprezentării democratice și la modernizarea sistem...

Reconfigurarea ordinii internaționale: de la „forța dreptului” la „dreptul forței” Noua ordine internațională va fi caracterizată de competiția acerbă între superputerile nucleare, de tranzacționalism, fragmentare politică, regionalizare în loc de globalizare. Această ordine invită la o abordare realistă, nu neapărat cinică, a relațiilor internaționale în care for...

Conducerea Primăriei Municipiului Iași a onorat astăzi premianții Academiei Române pentru operele realizate în anii 2022 și 2023, pe anul în curs, la un frumos eveniment desfășurat în sala “Vasile Pogor”, care a reunit academicieni, profesori universitari, cercetători, rectori si decani ai universităților ieșene, familiile și prietenii celor premiați. Anul acesta, Iașiul a obținut 12 premii din cele 64 acordate de Academia Română, ceea ce constituie un prilej de bucurie pentru comunitatea noastră. Felicitări, premianților! Sărbători binecuvântate, tuturor!

“Încă din facultate am fost interesat de cei care conduc, care iau decizii importante pentru mersul societății în care trăim, de mecanismele de selecție, recrutare și promovare în funcții importante din stat, de rezultatele guvernării. La cursurile de Istoria sociologiei, Sociologie generală și Sociologie politică am găsit răspunsuri la o parte din preocupările mele. Teoria elitelor a fost unul dintre cursurile mele preferate.”

Drumul către sociologia elitelor După absolvirea facultății, eram întrebați de către angajatori ce știe să facă un sociolog, cu ce se mănâncă sociologia. Și părinții mei au fost nedumeriți în momentul în care am ales sociologia, dar nu s-au împotrivit. Tata îi spunea mamei: „lasă-l, dragă, o ajunge și el ca...

"În tot acest timp, am publicat patru cărți de autor, peste 80 de articole și studii în calitate de autor și co-autor, am fost implicat ca sociolog în 30 de proiecte de cercetare, majoritatea derulate de organizații din mediul privat, am participat la peste 50 de conferințe naționale și internaționale cu lucrări în domeniul științelor sociale și politice. De aceea spun că premiul Academiei Române pentru sociologie „Henri H. Stahl” reprezintă o recompensă simbolică pentru cei 30 de ani de arat pe ogorul sociologiei și, totodată, un rezervor de energie pentru activitatea viitoare. "

Interviu cu conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, câștigător al premiului „Henri H. Stahl” în sociologie al Academiei Române pentru anul 2023 Interviu cu conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, câștigător al premiului „Henri H. Stahl” în sociologie al Academiei Române, secția de Științe economice, juridice și sociologice pentru volumul Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane, Editura Institutul European, Iași. Fel...

Interacțiunile virtuale practicate în exces față de cele în format fizic pot afecta abilitățile sociale ale persoanelor, conduc la stări de anxietate sau depresie pentru tratarea cărora este nevoie de asistență psihologică și/sau psihiatrică.

Impactul social al tehnologiilor imersive

Astăzi, am participat la ceremonia de absolvire a cursul postuniversitar de formare și dezvoltare continuă Expert de Dezvoltare Durabilă din cadrul Facultății de Administrație și Afaceri a Universității București, alături de colegi din administrația publică județeană și locală a regiunii Nord-Est. Cu “dezvoltarea durabilă” m-am întâlnit prima dată prin 2018, când am participat la o evaluare sociologică privind gardul de informare a populației cu privire la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030. În perioada de 2019-2021, am fost implicat în primul exercițiu de localizare a ODD-urilor în județul Iași - proiect BRCT, apoi am făcut parte din Grupul tehnic constituit în cadrul CJ Iași pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Iași. Ținând cont de toate aceste experiențe profesionale, mi-am propus să lucrez la un curs de dezvoltare durabilă pentru viitorii mei studenți. L.E.: anul acesta se împlinesc 10 ani de la lansarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (25 septembrie 2015), inițiativă globală la care au aderat 193 de state printre care și România.

Cum putem cere respect și integrare pentru cei peste patru milioane de români din diaspora, dacă nu oferim același tratament echitabil celor care muncesc la noi?

Imigranții asiatici: soluție la criza de forță de muncă sau țintă pentru xenofobie